Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Liberi în Hristos

STUDIUL 11 » 3 DECEMBRIE - 9 DECEMBRIE
Text de memorat: "Fraţilor. voi aţi fost chemaţi la slobozenie. Numai nu faceţi din slobozenie o pricină ca să trăiţi pentru firea pământească. ci slujiţi-vă unii altora În dragoste." (Galateni 5.13).
0:00
0:00

În Galateni 2,4, Pavel a amintit În treacăt despre importanţa păstrării libertăţii pe care o avem în Hristos Isus. Dar la ce se referă el când vorbeşte despre libertate? Ce cuprinde ea? Până unde se întinde? Are limite? Şi ce legătură există între libertatea în Hristos şi Lege?

Pavel răspunde la aceste întrebări, atrăgându-Ie atenţia galatenilor asupra a două pericole. Primul pericol este legalismul. Adversarii lui Pavel din Galatia erau atât de absorbiţi de dorinţa de a câştiga favoarea lui Dumnezeu prin comportamentul lor, încât pierduseră din vedere eli­berarea primită prin lucrarea lui Hristos, mântuirea pe care o aveau deja în Hristos, prin credinţă. Al doilea pericol este tendinţa de a abuza de libertatea obţinută de Hristos pentru noi, prin căderea în imoralitate. Cei care susţin această concepţie presupun în mod greşit că libertatea exclude Legea.

Atât legalismul, cât şi imoralitatea se opun libertăţii, fiindcă ambele îi ţin pe adepţii lor într-o formă de sclavie. Apelul lui Pavel către galateni este acela de a-şi păstra cu fermitate adevărata libertate pe care o au în mod legitim prin Hristos.

Hristos ne-a facut liberi

1. Ce afirmă Pavel cu privire la libertatea noastră şi la posibilitatea de a o pierde? Gal. 4,31; 5,1

Ca un comandant de armată care le ordonă soldaţilor lui debusolaţi să se regrupeze, Pavel îi îndeamnă pe galateni să nu renunţe la libertatea lor în Hristos. Tonul puternic şi apăsat face ca îndemnul lui să ne atragă atenţia. Se pare că aceasta a fost şi intenţia lui Pavel. Versetul acesta este legat din punct de vedere tematic de versetele anterioare şi de cele ime­ diat următoare, dar lipsa cuvintelor de legătură în originalul grecesc ne determină să deducem că Pavel a intenţionat ca acest verset să ne sară în ochi, să fie ca un panou publicitar uriaş. Libertatea în Hristos este esenţa argumentaţiei lui, iar galatenii se aflau în pericolul de a renunţa la ea.

2. Ce expresii foloseşte Pavel pentru a ne ajuta să înţelegem ce a făcut Hristos pentru noi? Gal. 1,3.4; 2,16 şi 3,13?

Cuvintele lui Pavel, „Hristos ne-a izbăvit, ca să fim slobozi” (Gal. 4,31), ne lasă să înţelegem că el are în minte o analogie. Formula folosită aici este asemănătoare cu formula folosită la eliberarea sacră a sclavilor (ma­ numisiunea). Sclavii nu aveau drepturi legale şi se credea că o zeitate pu­ tea să le cumpere libertatea, iar ei, ca mulţumire, erau luaţi în posesie de zeul respectiv, dar erau totuşi liberi. Bineînţeles că, în practică, actul acesta era o înşelăciune; sclavul era cel care aducea bani în vistieria tem­ plului pentru a obţine libertatea.

Putem lua ca exemplu formula scrisă pe una dintre cele aproape o mie de inscripţii descoperite în templul lui Apollo din Delphi, inscripţii care datează din anii 201 î.Hr. – 100 d.Hr.: „Pentru li­ bertate, zeul pitian Apollo a cumpărat de la Sosibus din Amphissa o sclavă al cărei nume este Nicaea … Însă Nicaea i-a încredinţat plata lui Apollo pentru eliberare.” – Ben Witherington III, Grace in Galatia, pag. 340

Între formula aceasta şi exprimarea lui Pavel există o asemănare de bază, dar şi o deosebire fundamentală. La Pavel, nu există nicio înşelăciune. Nu noi am oferit preţul pentru cumpărarea libertăţii (1 Cor. 6,20; 7,23). Era mult prea mare ca să-I putem plăti. Noi nu aveam puterea de a ne salva singuri, dar Isus a făcut ce nu puteam face noi. El a plătit, suferind pedeapsa pentru păcatele noastre şi eliberându-ne de sub condamnare.

Priveste la viata ta. Ai crezut vreodată că ai putea să te mântuiesti singur? Ce îţi spune răspunsul la această întrebare despre recunoştinţa pe care ar tre­ bui să o manifeştifaţă de Isus pentru ceea ce a făcut pentru noi?

Definitia libertatii crestine

Porunca lui Pavel de a rămâne „tari” în libertate nu este nefondată. Ea este precedată de o afirmaţie importantă: „Hristos ne-a izbăvit”. De ce trebuie să rămână creştinii tari în libertatea lor? Pentru că Hristos i-a eliberat deja. Cu alte cuvinte, libertatea noastră este urmarea a ceea ce Hristos a făcut deja pentru noi.

Obiceiul acesta de a enunţa un adevăr şi apoi de a adăuga un îndemn este specific epistolelor lui Pavel (1 COL 6,20; 10,13.14; Col. 2,6). De exemplu, în Romani 6, el face câteva afirmaţii legate de statutul nostru în Hristos, precum: „Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El” (Rom. 6,6). Pe baza acestui adevăr, el adresează un în­ demn insistent: „Deci păcatul să nu mai domnească în trupul vostru mu­ ritor” (Rom. 6,12). Pavel vrea să spună de fapt: „Purtaţi-vă conform cu statutul pe care îl aveţi deja în Hristos!” Etica Evangheliei nu ne prezintă obligaţia de a încerca să facem anumite lucruri pentru a demonstra că sun­ tem într-adevăr copiii lui Dumnezeu. Dimpotrivă, noi facem anumite lu­ cruri, pentru că suntem deja copiii Săi.

3. Din ce sau de ce ne-a izbăvit Hristos? Rom. 6,14.18; 8,1; Gal. 4,3.8; 5,1; Evr. 2,14.15.

Utilizarea cuvântului slobozenie pentru a descrie viaţa creştină este mai frecventă în epistolele lui Pavel decât în alte scrieri din Noul Testa­ ment. Cuvântul slobozenie şi celelalte cuvintele înrudite ca sens apar de 28 de ori în epistolele sale si numai de 13 ori în alte scrieri.

Ce înţelege Pavel prin slobozenie? În primul rând, conceptul de libertate nu este doar un concept abstract. Nu se referă la libertatea politică, la li­bertatea economică sau la libertatea de a trăi cum ne place. Din contră, li­ bertatea aceasta se întemeiază pe relaţia noastră cu Isus Hristos. Contextul ne sugerează că Pavel se referă la eliberarea de sub robia şi condamnarea creştinismului bazat pe Lege, dar libertatea noastră înseamnă mult mai mult decât atât. Ea înseamnă eliberarea de păcat, de moartea veşnică şi de Diavol.

„Fără Isus Hristos, existenţa umană este caracterizată de robie – robie faţă de Lege, robie faţă de elementele rele care domină lumea, robie faţă de păcat, faţă de firea pământească şi faţă de Diavol. Dumnezeu L-a trimis pe Fiul Său în lume pentru a-i distruge pe aceşti stăpâni de sclavi.” , – Timothy George, Galatians, pag. 354

De care lucruri eşti înrobit? Memorează Gal. 5,1 şi roagă-L pe Dumnezeu ca libertatea pe care o ai în Hristos să devină o realitate în viaţa ta.

Consecintele periculoase ale legalismului

Modul în care Pavel introduce Galateni 5,2-12 ne arată cât de impor­ tant este ceea ce urmează să spună el aici. „Iată” are sensul de „Ascultaţi!”, „Atenţie la ceea ce vreau să vă spun!” Prin acest apel serios, el le atrage atenţia cititorilor săi şi le aduce aminte de autoritatea sa de apostol. Ideea pe care vrea să le-o transmită galatenilor este aceea că ei trebuie să ştie care sunt consecinţele periculoase ale hotărârii lor de a face din circumci­ zie o condiţie de mântuire pentru neamuri.

4. Cu privire la ce consecinţe ale impunerii circumciziei le atrage Pavel atenţia galatenilor? Gal. 5,2-12

Prima consecinţă a efortului de a câştiga favoarea lui Dumnezeu prin acceptarea circumciziei, este obligaţia de a păzi toată Legea. Cine vrea să trăiască în conformitate cu Legea nu poate alege să respecte numai anu­ mite lucruri din ea. Fie respectă totul, fie nu respectă nimic.

A doua consecinţă este „despărţirea” de Hristos. Acceptarea îndreptă­ţirii prin fapte înseamnă totodată respingerea îndreptăţirii prin Hristos. „Nu le poţi avea pe amândouă. Este imposibil să-L primeşti pe Hristos, recunoscând în felul acesta că nu te poţi mântui singur, pentru ca apoi să primeşti circumcizia, declarând în felul acesta că poţi să te mântuieşti.” ­ John R. Stott, The Message to Galatians, pag. 133

Al treilea argument al lui Pavel împotriva circumciziei este faptul că ea pune piedici în calea creşterii spirituale. El face aici analogia cu atletul căruia cineva i-a tăiat calea, împiedicându-l să înainteze spre linia de so­sire. De fapt, expresia tradusă prin „a tăia calea” (vers. 7) era folosită în domeniul militar, cu sensul de „a distruge un drum sau un pod sau a aşeza obstacole în calea inamicului pentru a-i opri înaintarea.” – Comentariul Biblic AZŞ, voI. 6, pag. 978

Ultima consecinţă este aceea că circumcizia înlătură pricina de potic­ nire a crucii. Cum anume o înlătură? Circumcizia transmite mesajul că omul se poate mântui singur; prin urmare, ea este un motiv de laudă pentru om. Pe de altă parte, crucea este un motiv de ruşine pentru om, pentru că trebuie să recunoaştem că depindem cu totul de Hristos.

Pavel este atât de revoltat din cauza accentului pus de aceşti oameni pe circumcizie, încât declară că şi-ar dori ca să le alunece cuţitul şi să se „schilodească” (Gal. 5,12) singuri! Cuvinte tari, dar tonul lui Pavel nu face decât să reflecte seriozitate a cu care priveşte el această problemă.

Libertatea, nu imoralitate

Până aici, Pavel şi-a concentrat atenţia asupra esenţei teologice a me­ sajului său. De aici înainte, el abordează problema comportamentului creştin. Cum ar trebui să trăiască un om care nu este mântuit prin fapte?

5. De care extremă sunt sfătuiţi galatenii să se ferească? Gal. 5,13

Pavel ştia foarte bine că accentul pe care el îl punea pe harul şi pe liber­tatea în Hristos, putea duce la o interpretare greşită (Rom. 3,8; 6,1.2). Însă aceasta nu se datora Evangheliei, ci tendinţei omeneşti spre îngăduinţă de sine. Paginile istoriei sunt pline de exemple de oameni, oraşe şi naţiuni a căror degradare şi alunecare în haosul moral s-a datorat în mod direct lipsei de stăpânire de sine. Există vreun om care să nu fi simţit această tendinţă în viaţa lui? De aceea, Pavel le adresează urmaşilor lui Isus un apel clar de a nu asculta de îndemnurile firii pământeşti. El îi îndeamnă să facă exact opusul: „Slujiţi-vă unii altora în dragoste”. Dar lucrul acesta poate fi făcut numai prin moartea faţă de sine, prin moartea faţă de firea pământească. Cei care ascultă de îndemnurile firii nu se numără printre cei care le slujesc altora. Dimpotrivă!

Aşadar, libertatea noastră în Hristos nu înseamnă doar eliberarea din robia faţă de această lume, ci şi o chemare la un nou tip de slujire, la res­ponsabilitatea de a le sluji altora din dragoste. Ea este „oportunitate a de a-i iubi pe semenii noştri fără piedici, posibilitatea de a crea comunităţi umane bazate pe dăruire reciprocă, şi nu pe lupta pentru putere şi poziţie.” – Sam K. Williams, Galatians, pag. 145

Noi suntem familiarizaţi cu creştinismul şi nu ne putem da sean;a ce impresie puternică puteau crea aceste cuvinte asupra galatenilor. In primul rând, originalul grecesc ne arată că dragostea care motivează acest tip de slujire nu este dragostea umană obişnuită – lucrul acesta ar fi im­ posibil; dragostea omenească este mult prea condiţionată. Cuvântul dra­goste, în original, este însoţit de articolul hotărât, ceea ce ne arată că Pavel face referire la un anumit tip de dragoste, la dragostea divină pe care o primim numai prin Duhul Sfânt (Rom. 5,5). Adevărata surpriză este dată de cuvântul tradus prin „slujiţi” care în greceşte are sensul de „a fi subju­gat”. Libertatea noastră nu înseamnă independenţă, ci dependenţa unii faţă de alţii, pe baza dragostei lui Dumnezeu.

Fii onest: ţi-a trecut vreodată prin minte gândul de a folosi libertatea pe care o ai în Hristos pentru a-ţi îngădui un mic păcat? De ce este periculos acest gând?

Implinirea intregii Legi

6. Cum împăcăm comentariul dezaprobator al lui Pavel. cu privire la dato­ria de a împlini .. toată Legea” (Gal. 5,3), cu alte declaraţii ale sale privi­toare la împlinirea Legii? Compară Rom. 10,5; Gal. 3,10.12; 5,3 cu Rom. 8,4; 13,8; Gal. 5,14.

Mulţi consideră că afirmaţiile lui Pavel sunt contradictorii. Dar lucru­rile nu stau aşa. Soluţia este dată de distincţia importantă pe care el o face între două moduri diferite de definire a comportamentului creştin în relaţie cu Legea. Pe de o parte, este comportamentul greşit al celor care trăiesc sub Lege, care „fac” lucrurile prevăzute în ea, îndeplinind cerinţele ei, în speranţa de a câştiga aprobarea lui Dumnezeu prin ascultarea de po­ runcile ei. De cealaltă parte, este ascultarea celor care au găsit mântuirea în Hristos. Preocuparea lor nu este aceea de a bifa toate cerinţele pe care le-au îndeplinit. Comportamentul creştin merge dincolo de ascultarea formală de Lege; el trece la împlinirea Legii.

Acest tip de ascultare a fost ilustrat de Isus Însuşi: „Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc” (Mat. 5,17). Aşadar, recomandarea lui Pavel nu este aceea de a aban­dona Legea sau de a o reduce la dragostea faţă de semeni. Dimpotrivă, prin împlinirea ei, credinciosul va cunoaşte adevăratul scop şi adevărata semnificaţie a întregii Legi!

7. Potrivit lui Pavel, la ce poruncă se poate rezuma întreaga Lege? Gal. 5,14; Lev. 19,18; Marcu 12,31.33; Mat. 19,19; Rom. 13,9; lac. 2,8.

Deşi citează din Leviticul, declaraţia lui Pavel din Galateni se bazează pe modul în care Isus a folosit Leviticul 19, 18. Totuşi Isus nu a fost singurul învăţător iudeu care a afirmat că Levitic 19,18 este un rezumat al întregii Legi. Rabinul Hillel, care a trăit cu aproape o generaţie înainte de Isus, a spus: „Nu îi face semenului tău ceea ce urăsti să ti se facă; în aceasta stă toată Legea”, Însă perspectiva lui Isus a fost radical diferită: „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea şi Prorocii” (Mat. 7,12). Nu numai că este o perspectivă pozitivă, ci ea demonstrează totodată faptul că Legea şi dragostea sunt compatibile. Fără dragoste, Legea este fără conţinut şi rece; fără Lege, dragostea nu are nicio direcţie.

Ce este mai usor: să îi iubim pe altii sau să tinem Cele Zece Porunci? De ce? Pregăteşte-te să-ţi prezinţi răspunsul în grupa Şcolii de Sabat.

Studiu suplimentar

Deşi citează din Leviticul, declaraţia lui Pavel din Galateni se bazează pe modul în care Isus a folosit Leviticul 19, 18. Totuşi Isus nu a fost singurul învăţător iudeu care a afirmat că Levitic 19,18 este un rezumat al întregii Legi. Rabinul Hillel, care a trăit cu aproape o generaţie înainte de Isus, a spus: „Nu îi face semenului tău ceea ce urăsti să ti se facă; în aceasta stă toată Legea”, Însă perspectiva lui Isus a fost radical diferită: „Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta sunt cuprinse Legea şi Prorocii” (Mat. 7,12). Nu numai că este o perspectivă pozitivă, ci ea demonstrează totodată faptul că Legea şi dragostea sunt compatibile. Fără dragoste, Legea este fără conţinut şi rece; fără Lege, dragostea nu are nicio direcţie.
„Credinţa adevărată lucrează întotdeauna prin dragoste. Când priveşti la Calvar, nu o faci pentru a-ţi linişti sufletul frământat din cauza neîndeplinirii datoriei sau pentru a te calma ca să poţi adormi, ci pentru a primi credinţa în Isus, credinţa care să lucreze prin curăţirea sufletului de murdăria egois­ mului. Când ne prindem de Hristos prin credinţă, lucrarea noastră de-abia începe. Fiecare om are obiceiuri stricate şi păcătoase care trebuie biruite printr -o împotrivire energică. Fiecărui suflet i se cere să ducă lupta credinţei. Dacă este cineva urmaşul lui Hristos, el nu poate fi aspru în purtare, el nu poate fi nemilos, lipsit de compasiune. El nu poate fi necuviincios în vorbire. El nu poate fi plin de îngâmfare şi de înălţare de sine. El nu poate fi arogant şi nu poate folosi cuvinte aspre, de critică şi de condamnare.

Lucrarea dragostei izvorăşte din lucrarea credinţei. Religia Bibliei înseamnă o lucrare neîntreruptă ….

Deşi este adevărat că multele noastre activităţi nu ne vor asigura mântuire a prin ele însele, este tot atât de adevărat că sufletul nostru va fi impulsionat să lucreze prin credinţa care ne uneşte cu Hristos (MS 16,1890).” – Comentariile Ellen G. White, în Comentariul Biblic AZŞ, voI. 6, pag. 1111

Întrebări pentru discuţie

1. Prezentaţi, în cadrul grupei, răspunsurile date la ultima întrebare de la secţiune a de joi a studiului. Ce variantă au ales cei mai mulţi mem­ bri ai grupei şi de ce? Ce adevăruri importante puteţi desprinde din răspunsurile voastre în ceea ce priveşte împlinirea Legii?

2. Potrivit lui Pavel, credinţa „lucrează” prin dragoste. Ce înseamnă aceasta?

3. Meditaţi la ideea folosirii libertăţii în Hristos pentru a ne deda la păcat. De ce este uşor să facem acest lucru? Totuşi, în ce capcană cădem atunci când gândim aşa? (Vezi 1 Ioan 3,8.)

Rezumat: Libertatea este unul dintre cuvintele preferate de Pavel pen­ tru definirea Evangheliei. Ea cuprinde atât ceea ce a făcut Hristos pentru noi atunci când ne-a eliberat din robia lumii, cât şi modul în care suntem chemaţi să trăim viaţa creştină. Totuşi, trebuie să fim atenţi ca libertatea noastră să nu cadă în extrema legalismului sau în cea a imoralităţii. Hristos nu ne-a făcut liberi pentru a ne sluji nouă înşine, ci pentru a ne consacra viaţa în slujba semenilor noştri.

2011 Evanghelia în Galateni

Pavel, apostolul neamurilor
STUDIUL 1 » 24 SEPTEMBRIE - 30 SEPTIEMBRE
Autoritatea lui Pavel şi Evanghelia
STUDIUL 2 » 1 OCTOMBRIE - 7 OCTOMBRIE
Unitatea în Evanghelie
STUDIU 3 » 8 OCTOMBRIE - 14 OCTOMBRIE
Neprihănirea numai prin credinţă
STUDIUL 4 » 15 OCTOMBRIE - 21 OCTOMBRIE
Credinţa şi neprihănirea În Vechiul Testament
STUDIUL 5 » 22 OCTOMBRIE - 28 OCTOMBRIE
Întâietatea făgăduinţei
STUDIUL 6 » 29 OCTOMBRIE - 4 NOIEMBRIE
Drumul credinței
STUDIUL 7 » 5 NOIEMBRIE - 11 NOIEMBRIE
De la robi la moştenitori
STUDIUL 8 » 12 NOIEMBRIE - 18 NOIEMBRIE
Apelul pastoral al lui Pavel
STUDIUL 9 » 19 NOIEMBRIE - 25 NOIEMBRIE
Cele două legăminte
STUDIUL 10 » 26 NOIEMBRIE - 2 DECEMBRIE
Liberi în Hristos
STUDIUL 11 » 3 DECEMBRIE - 9 DECEMBRIE
Umblați cârmuiți de Duhul
STUDIUL 12 » 10 DECEMBRIE - 16 DECEMBRIE
Evanghelia și Biserica
STUDIUL 13 » 17 DECEMBRIE - 23 DECEMBRIE
Mă laud cu crucea lui Hristos
STUDIUL 14 » 24 DECEMBRIE - 30 DECEMBRIE

Alte trimestre

2019 Slujirea celor în nevoie
TRIMESTRUL 3 – 2019
2019 Ezra şi Neemia
TRIMESTRUL 4 – 2019
2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2019 Anotimpurile familiei
TRIMESTRUL 2 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2016 Cartea lui Iov
TRIMESTRUL 4-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011