Ritmurile vieţii

STUDIUL 1 » 30 MARTIE – 5 APRILIE

Textul de memorat: „Toate îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.” (Eclesiastul 3:1)

Unele dintre cele mai frumoase versuri scrise vreodată îi aparţin împăratului Solomon:

Toate îşi au vremea lor şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.

Naşterea îşi are vremea ei, şi moartea îşi are vremea ei; săditul îşi are vremea lui, şi smulgerea celor sădite îşi are vremea ei.

Uciderea îşi are vremea ei, şi tămăduirea îşi are vremea ei; dărâmarea îşi are vremea ei, şi zidirea îşi are vremea ei;

plânsul îşi are vremea lui, şi râsul îşi are vremea lui; bocitul îşi are vremea lui, şi jucatul îşi are vremea lui;

aruncarea cu pietre îşi are vremea ei, şi strângerea pietrelor îşi are vremea ei; îmbrăţişarea îşi are vremea ei, şi depărtarea de îmbrăţişări îşi are vremea ei;

căutarea îşi are vremea ei, şi pierderea îşi are vremea ei; păstrarea îşi are vremea ei, şi lepădarea îşi are vremea ei; ruptul îşi are vremea lui, şi cusutul îşi are vremea lui; tăcerea îşi are vremea ei, şi vorbirea îşi are vremea ei;

iubitul îşi are vremea lui, şi urâtul îşi are vremea lui; războiul îşi are vremea lui, şi pacea îşi are vremea ei (Eclesiastul 3:1-8).

Aceste cuvinte surprind atât de bine existenţa umană – perioadele şi ritmurile vieţii noastre. Da, viaţa noastră trece prin anumite etape, prin schimbări, şi aceasta încă de când ne naştem. Uneori, schimbările sunt bune, alteori, nu. Uneori, avem control asupra lor; alteori, nu. În această săptămână vom urmări perioadele şi ritmurile vieţii noastre în special din perspectiva impactului pe care îl au asupra noastră şi asupra familiei noastre.

Duminică, 31 martie – La început

Biblia începe cu începutul, acesta fiind, fără îndoială, motivul pentru care primele cuvinte (de fapt, în ebraică, doar un cuvânt) sunt „La început…” (Geneza 1:1). Tema centrală a capitolului este transformarea pământului din starea de „pustiu şi gol” (vers. 2) într-o lume pe care însuşi Dumnezeu o descrie la sfârşitul zilei a şasea ca fiind „foarte bună” (vers. 31). Începutul despre care vorbim aici este începutul lumii noastre.

1. Citeşte Geneza 1. Deşi au loc atâtea evenimente, întreabă-te: Există vreun indiciu care să ne poată duce cu gândul la întâmplare sau la şansă? Sau totul s-a desfăşurat într-un mod foarte ordonat, fiecare lucru la vremea şi la locul lui? Ce îţi spune răspunsul dat cu privire la caracterul lui Dumnezeu?

Ellen G. White a scris că „ordinea este cea dintâi lege în cer” (Signs of Times, 8 iunie 1908); se pare că şi pe pământ. Deşi păcatul a perturbat lumea naturală, într-o anumită măsură ordinea, ritmul şi regularitatea încă există.

2. Citeşte Geneza 8:22. Cum vedem ordinea şi aici?

Chiar şi după căderea în păcat, anotimpurile vin şi trec, în general, într-un mod regulat. Pe lângă luminătorii cerului, adică soarele şi luna, care „să despartă ziua de noapte; ei să fie nişte semne care să arate vremurile, zilele şi anii” (Geneza 1:14), există şi anotimpurile, ca parte a ritmului natural al lumii create de Dumnezeu. Şi, chiar dacă acum nu putem vedea decât simple licăriri, un verset precum cel din Isaia 66:23 ne confirmă că un astfel de ritm va exista şi în cerul nou şi pe noul pământ.

Gândeşte-te ce impact are regularitatea Sabatului asupra vieţii tale, în special asupra vieţii tale de familie. Care sunt avantajele specifice nu numai ale Sabatului, în sine, ci şi ale faptului că el revine cu o asemenea regularitate?

Luni, 1 aprilie – Ritmul vieţii

Oamenii de ştiinţă vorbesc despre ritmul circadian, un ritm biologic (numit şi „ceasul organismului”) care reglează funcţionalitatea corpului nostru. Cu alte cuvinte, un anumit grad de regularitate există chiar şi în corpul nostru. Prin urmare, într-o anumită măsură, un ritm există pretutindeni în jurul nostru şi chiar în noi.

3. Care sunt perioadele (sau „anotimpurile”) vieţii menţionate în Scriptură şi cum se leagă ele de viaţa de familie? Eclesiastul 3:2; Geneza 21:8; Judecătorii 13:24; Psalmii 71:5; Proverbele 5:18; Geneza 15:15; Judecătorii 8:32; Psalmii 90:10

În decursul vieţii, între naştere şi moarte, toţi trecem prin mai multe perioade, diferite de la un individ la altul. Unii copii nu trăiesc prea mult după naştere; alţii cresc şi devin adulţi care trăiesc până la vârste înaintate. Copiii cresc şi se dezvoltă fiecare în ritmul lui. Unii merg sau vorbesc mai devreme decât alţii. Unii vor fi capabili să urmeze şcoli înalte şi să devină specialişti într-un domeniu, în timp ce alţii vor alege alte ocupaţii. Unii vor avea familie, iar alţii poate nu că se vor căsători niciodată şi nu vor avea copii.

Sunt miliarde de oameni pe pământ şi, deşi avem multe lucruri în comun (Faptele 17:26), fiecare dintre noi este altfel şi vieţile noastre sunt foarte diferite. Aceste diferenţe sunt importante deoarece ne fac unici, aşadar fiecare are de oferit ceva ce alţii nu au. Deosebirile dintre noi ne fac în stare să fim o binecuvântare unii pentru alţii. Atât tinerii, cât şi cei în vârstă pot să beneficieze de ceea ce au de oferit ceilalţi: „Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrânilor sunt perii albi” (Proverbele 20:29). Oricare ar fi etapa în care ne aflăm şi oricare ar fi diferenţele dintre noi, toţi avem ceva de oferit nu doar Domnului, ci şi unii altora.

Oricare ar fi circumstanţele vieţii în care te afli acum, ce poţi face ca să fii o binecuvântare? Poate e nevoie să faci un efort conştient ca să fii o binecuvântare, în special pentru cineva din familia ta.

Marţi, 2 aprilie – Imprevizibilul

4. Cum reflectă experienţa lui Iov ceva ce i se poate întâmpla oricui, într-un fel sau în altul, într-un moment al vieţii? Iov 1:13-19; Iov 2:7-9

Filozoful grec Heraclit a declarat că „nu există nimic permanent, cu excepţia schimbării”. Exact atunci când pare că totul merge bine apare imprevizibilul – pierderea locului de muncă, o boală, o infirmitate care te pune la pat sau îţi pune viaţa în pericol, un incendiu, un accident de maşină sau o simplă alunecare pe trotuarul umed.

Desigur, nu orice schimbare este negativă. Poate să apară şi o promovare la serviciu, care să conducă la o situaţie financiară mai bună. Sau poate întâlneşti pe cineva care îţi va deveni soţ sau soţie – o schimbare dorită de mulţi.

În oricare dintre cazuri, ne desfăşurăm viaţa într-o rutină, într-un ritm cu care ne-am obişnuit, şi apoi, pe neaşteptate, totul se schimbă.

Cu siguranţă că Iov nu se aştepta deloc la noua perioadă care a apărut în viaţa lui. Biblia îl descrie ca pe un om „fără prihană şi curat la suflet. El se temea de Dumnezeu şi se abătea de la rău” (Iov 1:1). De asemenea, ştim că era căsătorit, avea şapte fii şi trei fiice şi era foarte bogat (vers. 2,3). Pe la jumătatea cărţii biblice care îi poartă numele, el suferise deja şase pierderi majore: proprietăţile, forţa de muncă, toţi copiii, sănătatea, susţinerea soţiei şi încurajarea prietenilor. Lumea lui fusese complet răsturnată şi viaţa de familie îi era devastată.

Deşi ceea ce s-a întâmplat cu Iov este extrem, cine dintre noi nu s-a confruntat niciodată cu imprevizibilul într-un mod negativ? Viaţa poate să se desfăşoare foarte lin şi, pe neaşteptate şi fără nicio avertizare, totul se schimbă radical, iar viaţa noastră şi a familiei nu va mai fi niciodată aceeaşi.

Nu este nimic nou. Probabil că Abel nu s-a aşteptat să fie ucis şi nici Iosif, să fie vândut sclav în Egipt. În ambele situaţii, membrii familiei au fost trădătorii şi ambele familii au fost puternic afectate de ceea ce s-a întâmplat cu unul dintre membrii lor. Scriptura este plină de exemple de oameni a căror viaţă (şi familie) a fost profund transformată de evenimente imprevizibile.

Cum te-a ajutat credinţa când ai trecut prin încercări care ţi-au schimbat pe neaşteptate ritmul vieţii?

Miercuri, 3 aprilie – Tranziţia

Oamenii sunt fiinţe care îşi formează obiceiuri. Bătătorim un drum şi, cu cât îmbătrânim, cu atât ne este mai greu să îl schimbăm.

Este adevărat: schimbarea este grea. Câte soţii nu se plâng, după ani: „Am încercat să îl schimb pe soţul meu, dar…”! însă Dumnezeu doreşte să ne schimbe nu personalitatea, ci caracterul, să ne refacă după chipul Său.

5. Ce schimbare mare s-a produs cu Saul din Tars şi cum a avut loc? Faptele 8:1,3; 9:1-22; Galateni 1:15-17

„Predându-se cu totul puterii convingătoare a Duhului Sfânt, Saul a văzut greşelile vieţii sale şi a recunoscut cât de cuprinzătoare erau cerinţele Legii lui Dumnezeu. El, care fusese un fariseu mândru, încrezător că era neprihănit prin propriile fapte bune, acum se pleacă înaintea lui Dumnezeu în umilinţa şi simplitatea unui copilaş, mărturisindu-şi nevrednicia şi rugându-se pentru meritele Mântuitorului răstignit şi înălţat. Saul dorea să ajungă în deplină armonie şi comuniune cu Tatăl şi cu Fiul şi, în dorinţa lui fierbinte de a fi iertat şi primit, el a înălţat la tronul milei rugăciuni arzătoare.

Rugăciunile fariseului pocăit nu au fost în zadar. Gândurile şi simţămintele cele mai profunde ale inimii sale au fost transformate prin harul dumnezeiesc şi însuşirile lui nobile au fost aduse în armonie cu planurile veşnice ale lui Dumnezeu. Hristos şi neprihănirea Lui au devenit pentru Saul de mai mare preţ decât lumea întreagă.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, pp. 119-120

Chiar dacă povestea convertirii noastre nu seamănă nici pe departe cu dramatica schimbare a lui Pavel, fiecare are o poveste a sa, o experienţă a intervenţiei Domnului care a adus schimbarea în viaţa lui, pentru a-l transforma în omul care ar trebui să fie. Da, procesul poate fi lung şi uneori te întrebi dacă ne vom schimba vreodată. De acea, două texte biblice sunt esenţiale pentru a medita la ele şi a le invoca în dreptul tău.

Care două mari făgăduinţe sunt conţinute în Filipeni 1:6 şi Romani 8:1 şi cum se potrivesc ele în experienţa creştină?

Joi, 4 aprilie – Relaţii

Biblia este o carte care vorbeşte despre relaţionare şi legături sociale. Dumnezeu ne-a creat să trăim în relaţie unii cu alţii. Foarte puţini dintre noi trăiesc într-o izolare completă. În primul rând, niciu- nul dintre noi nu ar putea veni la existenţă dacă nu ar fi alţii. Imediat după naştere avem nevoie ca alţii să aibă grijă de noi, cel puţin până la o anumită vârstă când, măcar în principiu, putem să trăim pe cont propriu. Şi chiar dacă am putea trăi singuri, cine ar vrea să o facă? Majoritatea dintre noi tânjim după companie şi după prietenia altor oameni. Deşi animalele de companie pot fi nişte însoţitori plăcuţi, totuşi relaţiile cele mai profunde şi mai pline de semnificaţie din viaţa noastră şi care au cel mai mare impact în schimbare sunt cele cu alţi oameni. Deci nu e de mirare că familia şi relaţiile de familie sunt esenţiale pentru viaţa noastră.

Pentru că cei mai mulţi dintre noi interacţionăm aproape tot timpul cu alte persoane, aceste interacţiuni pot produce schimbări şi pot modifica ritmul vieţii. Efectul acestora este cu dublu sens: alţii au un impact asupra vieţii noastre şi, în acelaşi timp, noi avem un impact asupra vieţii lor. Şi, fie că ne dăm seama sau nu (şi de multe ori nu ne dăm seama), aceste interacţiuni, indiferent de direcţie, pot fi spre bine sau spre rău. Aşadar, cât de important este să fim proactivi întotdeauna, astfel încât influenţa noastră inevitabilă asupra altora să fie întotdeauna spre bine, în special asupra celor care ne sunt cei mai apropiaţi – de obicei membrii familiei noastre.

6. Ce ne spun următoarele texte despre relaţiile noastre cu ceilalţi? Romani 15:7; Efeseni 4:2,32; 1 Tesaloniceni 3:12; Iacov 5:16

E simplu. Dacă ne purtăm frumos, dacă suntem amabili şi înţelegători cu ceilalţi, vom avea o influenţă pozitivă asupra lor, le vom putea schimba viaţa în bine. Isus schimbă viaţa oamenilor într-un mod foarte pozitiv. Ce privilegiu este pentru noi să facem ceva asemănător pentru cei de alături! Dar influenţa noastră va fi ori spre bine, ori spre rău, chiar şi atunci când este foarte subtilă. Şi nicăieri influenţa nu este mai puternică decât în familie.

Ce ne spun declaraţiile lui Isus din Luca 11:34 şi Marcu 4:24,25 despre importanţa modului în care relaţionăm cu ceilalţi?

Vineri, 5 aprilie – Un gând de încheiere

Imaginează-ţi schimbările care s-au produs în vieţile ucenicilor Domnului Hristos când au trăit alături de El. În mare parte erau oameni simpli, needucaţi, obişnuiţi cu învăţăturile şi cu tradiţiile credinţei lor iudaice, dar acum acest rabin galileean îi contraria. Experimentau invidia (Matei 20:20-24) şi conflictul (loan 3:25); părea că le lipseşte credinţa (Marcu 9:28,29) şi chiar au ajuns să-L părăsească pe Isus (Matei 26:56) şi să-L trădeze (vers. 69-74). Însă ei au crescut spiritual, astfel că oamenii au recunoscut că Petru fusese cu Isus (vers. 73) şi chiar membrii Sinedriului se mirau când şi-au dat seama că Petru şi Ioan erau „oameni necărturari şi de rând”. Ei „au priceput că fuseseră cu Isus” (Faptele 4:13).

Să ne gândim ce impact pozitiv incredibil am putea avea în cămin dacă membrii familiei ar recunoaşte că „am fost cu Isus”!

Ce îţi spun despre influenţa pe care o avem în cămin următoarele cuvinte scrie de Ellen G. White? „Căminul poate fi modest, însă poate fi întotdeauna un loc al cuvintelor prietenoase şi al faptelor bune, un loc în care curtoazia şi iubirea sunt oaspeţi permanenţi.” – Căminul adventist, p. 18

BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Notă: Întrebările sunt alcătuite pentru stimularea lecturării zilnice a Bibliei şi scrierilor Ellen G. White, şi nu în mod necesar pentru aprofundarea anumitor subiecte.

Biblia: Deuteronomul 8-15
1. De ce se îngrozise Moise când a aruncat şi a sfărâmat tablele Legii?
2. Ce fel de cercetări le-a interzis Domnul israeliţilor să facă?
3. Pentru ce se practica raderea între ochi (interzisă israeliţilor)?
4. Ce trebuia să-i ofere stăpânul unui rob evreu atunci când îl elibera?

Istoria mântuirii, capitolul 58
5. Cum vor reacţiona sufletele răspândite în toate organizaţiile religioase?

Aici puteţi asculta cartea Istoria Mântuirii (Audio) de Ellen G. White.

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Menţionare! Materialele: prezentare PowerPoint, rezumat şi imaginea textului de memorat sunt preluate de la http://www.fustero.es/index_ro.php. (Mulţumiri!)
Coperta ciclului de Studii biblice şi Veştile misionare scrise ale fiecărui trimestru le veţi găsi doar la pagina primei lecţii!

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina ultimei lecţii din trimestru!

Cuvinte cheie: descarcă, descarca, download Comentarii pentru zecimi şi daruri 2019