Înarmarea pentru biruință
STUDIUL 7 » 10 NOIEMBRIE -16 NOIEMBRIE
Text de memorat: „De aceea luati toata armura lui Dumnezeu ca sa va puteti împotrivi în ziua cea rea si sa ramâneti în picioare dupa ce veti fi biruit totul." (Efeseni 6:13)
Gândul central: Fiecare credincios trebuie sa poarte personal armura, fiindca fiecare dintre noi este angajat individual în marea lupta.
Scopul final al lui Satana este sa obtina pentru sine loialitatea pe care
credinciosii adevarati o au fata de Hristos. Înainte de convertire, oamenii
erau supusii lui, iar el era stapânul lor. Prin convertirea la Hristos, cre-
dinciosul iese de sub stapânirea Diavolului, dar puterea acestuia nu este
zdrobita complet. Satana îsi intensifica eforturile pentru a ne distruge cre-
dinta si pentru a ne recâstiga de partea lui. El are o multime de strategii
amagitoare; Scriptura le numeste „uneltirile Diavolului” (Efeseni 6:11).
Totusi, în ciuda tuturor amagirilor, strategiilor si uneltirilor lui, vrajmasul
nu îl poate desparti de Hristos pe cel care este hotarât sa-I ramâna cre-
dincios (Satana ne poate face viata un calvar, dar aceasta este o cu totul
alta problema).
Studiul din saptamâna aceasta se ocupa de armura pe care crestinul
trebuie sa o poarte în aceasta lupta. Nu putem fi protejati decât daca pur-
tam toata armura lui Dumnezeu. Avem nevoie sa întelegem ce este aceas-
ta armura, întrucât, fara ea, suntem o prada usoara pentru dusman, dar,
cu ea, biruinta ne este asigurata.
Nevoia de a purta armura personal
În Efeseni 6:12, Pavel spune ca viata crestina este o lupta, afirmând ca
„noi … avem de luptat”. Sa observam ca el foloseste pluralul, incluzându-i
aici pe toti crestinii. În versetul 13, îi îndeamna pe cititorii sai sa ia toata
armura lui Dumnezeu. Interesant este ca armura aceasta este a lui Dum-
nezeu, pentru ca El ne-a pus-o la dispozitie. Pavel începe versetul cu ex-
presia de aceea pentru a sublinia necesitatea echiparii cu aceasta armura,
în vederea luptei în care suntem angajati. De la versetul 14 în continuare,
el descrie elementele componente ale armurii crestinului, plecând de la
echipamentul pe care îl purta un soldat roman când pornea la lupta.
1. Ce elemente din descrierea armurii îti transmit ideea ca lupta este a tuturor crestinilor si ca ea presupune totodata implicarea individuala a fiecaruia în parte. Ce înseamna pentru tine faptul ca ai de dus personal o lupta. Efeseni 6:14-17
Cuvântul tradus cu „luptat” se referea la data aceea la lupta corp la
corp, iar mai târziu a fost extins si la alte tipuri de lupta. În contextul din
Efeseni, desi nu se are în vedere o lupta reala corp la corp cu demonii,
cuvântul sugereaza ideea de individualizare a luptei.
Parabola celor zece fecioare din Matei 25:1-13, desi apare într-un con-
text diferit de cel luat în considerare aici, face totusi referire la implicarea
personala în problemele spirituale. Ellen White aplica starea spirituala a
celor cinci fecioare la descrierea unei categorii de oameni din timpul sfâr-
sitului care, potrivit lui Pavel, au o forma de evlavie, dar carora le lipseste
puterea ei (2 Timotei 3:1-5). „Aceasta este categoria de oameni care, în
timp de primejdie, striga: «Pace si liniste!» Ei îsi linistesc inima, spunând
ca sunt în siguranta si nici macar nu viseaza la pericol. Când sunt treziti
din starea de letargie, îsi dau seama de nevoia lor si îi roaga pe altii sa le
dea ce le lipseste, dar, în lucrurile spirituale, nimeni nu poate suplini lipsa
altuia.” (Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, pag. 411, 412)
Care sunt lucrurile din viata de zi cu zi pe care nimeni altcineva nu le poate
face în locul tau. (De exemplu, nimeni nu poate mânca în locul tau.) Cum
aplicam acest principiu la îmbracarea cu armura spirituala pentru lupta în
care suntem implicati personal.
Cingatoarea adevarului si platosa neprihanirii
2. Ce îndemn da Pavel în Efeseni 6:14.
Desi este destul de dificil sa ne dam seama despre ce fel de cingatoa-
re vorbeste Pavel aici, se pare ca se refera la aparatoarea din piele care
proteja într-o oarecare masura partea inferioara a trunchiului, dar care
oferea, totodata, libertate de miscare si actiune. Prin urmare, cingatoarea
face parte din echipamentul de baza, iar Pavel spune ca partea aceasta
este adevarul.
Dupa cingatoarea adevarului, urmeaza platosa neprihanirii. Pavel le
prezinta împreuna, facând astfel legatura între notiunile de adevar si de
neprihanire.
3. Cum ne pot ajuta textele urmatoare sa întelegem legatura dintre adevar si neprihanire. De ce sunt ele atât de importante pentru protectia noastra spirituala în marea lupta. 1 Împarati 3:6; Psalmii 15:2; 96:13; Proverbele 12:17; Isaia 48:1; 2 Corinteni 6:7; Efeseni 5:9.
Când asociaza neprihanirea cu platosa, vorbind despre lupta spiritua-
la, Pavel se gândeste la problemele de ordin moral. Pentru crestinul care
se lupta cu puterile raului, facerea binelui si practicarea neprihanirii (sau,
altfel spus, trairea adevarului) sunt la fel de vitale ca si platosa pentru
ostasul care merge la batalie. Când neglijam sa facem binele, când întoar-
cem spatele adevarului cu buna-stiinta, suntem o tinta usoara pentru
Satana, pentru ca pieptul nostru este dezgolit complet.
Pe de alta parte, desi neprihanirea include trairea unei vieti sfinte,
trebuie sa tinem cont si de celalalt aspect ale neprihanirii, si anume de
neprihanirea lui Hristos care îl acopera pe credincios si care este singura
sa speranta de mântuire. Atâta timp cât ramânem alipiti de adevarul ca
mântuirea este posibila numai prin Domnul Isus, suntem protejati de des-
curajare, unul dintre cele mai eficiente atacuri spirituale ale lui Satana.
Ai fost vreodata ispitit sa renunti la umblarea ta cu Isus pentru ca erai
descurajat din cauza vietii tale, a caracterului tau sau a faptelor tale. Daca
da, de ce este atât de vital sa întelegi ca neprihanirea lui Hristos este o aparare
puternica împotriva atacurilor lui Satana.
Râvna Evangheliei si scutul credintei
Ostasii romanii se echipau cu armura pentru ca înaintarea lor nu fie în-
cetinita pe un teren neprielnic. De multe ori, încaltamintea lor avea batute
în talpa cuie ascutite pentru a le usura înaintarea pe orice tip de drum.
Încaltamintea aceasta le asigura o buna aderenta, iar Pavel o aseamana cu
„râvna” Evangheliei pacii (Efeseni 6:15).
4. Citeste Isaia 52:7, Romani 10:15 si Efeseni 6:15. În ce sens putem afirma ca Evanghelia pacii îi ofera crestinului „tarie” în lupta spirituala.
Cuvântul-cheie în Efeseni 6:15 este „râvna”. Termenul grecesc poate
avea sensul de „pregatire de baza”. Astfel, Evanghelia pacii ca „pregatire
de baza” este pacea pe care o are crestinul ca urmare a faptului ca a fost
împacat cu Dumnezeu prin sângele lui Hristos. Împacarea aceasta îi da
crestinului o baza sigura de pe care sa se avânte în lupta spirituala.
5. Care este urmatoarea piesa din armura. Cu ce o asociaza Pavel. Cum o prezinta. Ce vrea sa spuna. Efeseni 6:16
Cuvântul tradus cu „scut” provine din cuvântul grecesc care înseamna
„usa”. La data aceea, scutul avea circa 1,20 m lungime si 0,75 m latime, era
facut din doua placi de lemn lipite una peste alta si semana foarte bine cu
o usa. Întrucât vârful sagetilor era înmuiat în smoala si aprins, scutul era
acoperit cu un strat de piele pentru a stinge sagetile arzatoare si pentru
a le toci vârful. Scutul era, asadar, cea mai importanta arma de aparare.
Analogia spirituala este evidenta: „sagetile arzatoare” ale lui Satana
sunt pofta trupeasca, îndoiala, lacomia, vanitatea si multe altele. „Dar cre-
dinta în Dumnezeu, tinuta sus ca un scut, le opreste, le stinge si le face sa
cada la pamânt inofensive.” (Comentariul biblic AZS, vol. 6, pag. 1045)
Acest tip de credinta este, în primul rând, o credinta activa, o credinta
care nu se multumeste cu simpla acceptare a adevarului, ci trece la trairea
lui. Este o credinta manifestata prin apararea activa fata de asalturile vraj-
masului. Este adevarat ca nu ne putem mântui singuri si ca nu putem lupta
singuri cu Diavolul; dar lupta noastra este sa Îl alegem pe Domnul si caile
Sale în fiecare zi si sa refuzam orice ne-ar oferi Satana.
Coiful si sabia
Coiful mântuirii din Efeseni 6:17 este preluat, probabil, din Isaia 59:17,
doar ca aplicatia este diferita. În Isaia 59, Dumnezeu este cel care poarta
coiful mântuirii; în Efeseni, crestinul este chemat sa îl ia.
6. Cu ce asociaza Pavel coiful în 1 Tesaloniceni 5:8. Dar în Efeseni 6:17. Cum ne ajuta aceasta schimbare de accent sa întelegem modul în care mântuirea poate actiona ca o arma de aparare.
În Noul Testament, mântuirea este o experienta prezenta care va cul-
mina în vesnicie prin eliberarea de orice tip de rau. Coiful biruintei purtat
de Dumnezeu (Isaia 59:17) îi este oferit credinciosului pentru protectie.
Întrucât scopul principal al atacului Diavolului este acela de a-l determina
pe crestin sa-si piarda mântuirea, asigurarea prezenta a mântuirii (oferita
crestinului fara sa se tina cont de faptele lui) devine o arma puternica,
utila în supravietuire. În orice conflict spiritual, credinciosul poate excla-
ma împreuna cu psalmistul: „Doamne Dumnezeule, taria mântuirii mele!
Tu-mi acoperi capul în ziua luptei!” (Psalmii 140,7)
7. Dupa ce aminteste de coiful mântuirii, despre ce vorbeste Pavel. Compara cu Evrei 4:12. Ce adevar important descoperim aici despre lupta crestinului.
Ispitirea Domnului Hristos, asa cum este consemnata în Matei 4:1-10,
este o frumoasa ilustrare a modului în care Cuvântul lui Dumnezeu actio-
neaza ca o arma eficienta. Pasajul acesta ar trebui sa-i încurajeze pe cres-
tini sa îsi însuseasca adevarurile descoperite în Cuvântul lui Dumnezeu.
Fortele care încearca sa ne slabeasca încrederea în Biblie sunt atât de nu-
meroase! Ce exemple de astfel de forte poti da. Cum te poti apara de ele si de
încercarile lor (atât de subtile uneori) de a-ti diminua încrederea în Cuvântul
lui Dumnezeu.
„Rugati-va neîncetat”
În Efeseni 6:18, Pavel ne îndeamna sa facem rugaciuni si cereri „în
toata vremea”. Ideea este ca, pentru a se echipa cu toata armura ceru-
lui, crestinul trebuie sa se bizuie pe Dumnezeu. Prin urmare, „rugaciunea
nu este o alta arma, ci, dimpotriva, este spiritul, maniera în care trebuie
purtata întreaga armura si în care trebuie sa fie dusa lupta. Pavel o reco-
manda aici ca pe o stare neîntrerupta a mintii, ca pe o atitudine continua
de comuniune cu Dumnezeu.” (Comentariul biblic AZS, vol. 6, pag. 1046)
8. Studiaza cu atentie Efeseni 6:18. Ce cuvinte si expresii ne trimit cu gândul la starea de alerta si de disciplina personala.
Biblia îi îndeamna frecvent pe oameni sa se roage neîncetat (Luca
18:1, Romani 12:12, Filipeni 4:6, Coloseni 4:2, 1 Tesaloniceni 5:17). Însa,
vorbind despre lupta cu fortele raului (Efeseni 6), Pavel insista asupra
faptului ca fiecare situatie din viata trebuie întâmpinata cu multa rugaciu-
ne. O astfel de atitudine fata de rugaciune nu este o cerinta usoara pentru
crestini, deoarece, în momentele dificile, prima noastra tendinta este sa
apelam la prieteni si la colegi, lucru care nu este gresit si are importanta
lui. Însa rugaciunea ar trebui sa fie prima linie de aparare. Noi trebuie sa
ne rugam „în toata vremea”.
9. Ce îndemnuri da Pavel în Efeseni 6:18. La ce sa veghem si de ce.
Când Se afla în Ghetsimani, Isus le-a spus ucenicilor, pe care i-a gasit
dormind, sa vegheze si sa se roage (Marcu 14:38). Înainte de aceasta, El
Si-a luat în mod special timp sa îi îndemne la veghere (Marcu 13:33-37).
Din perspectiva lui Luca, vegherea este legata de rugaciune, amândoua
împreuna dându-i crestinului putere spirituala. În Efeseni 6:18, accentul
cade pe rugaciunea pentru altii. Si, într-adevar, atunci când ne rugam pen-
tru altii, noi însine suntem întariti spiritual si suntem mai bine pregatiti
pentru conflictul iminent, indiferent ce forma va lua el.
De ce este mai important pentru cresterea noastra spirituala sa ne rugam
personal pentru noi decât sa le cerem altora sa se roage pentru noi. Ce anume
reuseste sa faca pentru tine rugaciunea personala, spre deosebire de rugaciunea
altora pentru tine.
Studiu suplimentar
Citeste Ellen G. White, Marturii, vol. 8, cap. „Importanta cautarii ade-
varatei cunostinte”, pag. 312-314; Marturii, vol. 9, cap. „Problema rasiala”,
pag. 219, 220; Faptele apostolilor, cap. „Chemarea la o treapta mai înalta”.
„În fiecare suflet, doua puteri se lupta cu îndârjire pentru biruinta. Ne-
credinta îsi pregateste de lupta fortele sub conducerea lui Satana, pentru
a ne desprinde de Sursa de putere. Credinta îsi organizeaza fortele pen-
tru lupta, sub conducerea lui Hristos, Capetenia si Desavârsirea credintei
noastre. Conflictul se da, ceas dupa ceas, sub privirile universului ceresc.
Este o lupta corp la corp, iar marea întrebare este: Cine va câstiga. La în-
trebarea aceasta fiecare trebuie sa decida personal. Toti trebuie sa ia par-
te la batalia aceasta si sa treaca de o parte sau de cealalta. Din conflictul
acesta nu exista eliberare … Noi suntem îndemnati sa ne pregatim pentru
conflict. «Încolo, fratilor, întariti-va în Domnul si în puterea tariei Lui. Îm-
bracati-va cu toata armura lui Dumnezeu, ca sa puteti tine piept împotriva
uneltirilor Diavolului.» Avertizarea este repetata.” (Ellen G. White, Fii si
fiice ale lui Dumnezeu, pag. 328)
„Este necesar sa luam fiecare piesa din armura si apoi sa stam neclintiti.
Domnul ne-a onorat prin faptul ca ne-a ales ca ostasi ai Sai. Sa luptam cu vite-
jie pentru El, ramânând de partea binelui în orice tranzactie. Corectitudinea
în toate lucrurile este esentiala pentru bunastarea sufletului. Pe masura ce te
vei stradui sa obtii biruinta asupra înclinatiilor tale, El te va ajuta prin Duhul
Sau cel Sfânt sa fii precaut în orice actiune, pentru ca sa nu-i dai vrajmasului
ocazia sa vorbeasca de rau adevarul. Ia ca platosa neprihanirea aceea protejata
de Dumnezeu pe care toti au privilegiul sa o poarte. Aceasta îti va proteja via-
ta spirituala.” (Idem, Comentariul biblic AZS, vol. 6, pag. 1119)
Întrebari pentru discutie
1. Studiul acesta a subliniat aspectul personal al luptei în care suntem
cu totii implicati, dar sa nu uitam ca formam o comunitate crestina
mai mare. Cum ne putem sprijini unii pe altii în luptele personale.
Ce poate face comunitatea în mod practic pentru cei care au o nevoie
spirituala.
2. Cum reusesc simbolurile din domeniul militar utilizate de Pavel sa
evidentieze realitatea marii lupte. De ce este important sa nu pierdem
niciodata din vedere realitatea aceasta. I se poate întâmpla vreodata
unui soldat aflat pe câmpul de lupta sa uite ca e razboi. Cu cât mai
important este pentru noi sa nu uitam acest lucru!