Marea luptă, un concept fundamental

STUDIUL 1 » 29 OCTOMBRIE-5 OCTOMBRIE

Text de memorat: „Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămânţa ta şi sămânţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul, şi tu îi vei zdrobi călcâiul.” (Geneza 3:15)

Gândul central: Tema marii lupte este conceptul-cadru care asigura coeziunea sistemului de convingeri al adventistilor de ziua a saptea.

S-a spus ca nevoia este mama inventiei. În acest caz, cuvântul „mama” are sensul de „sursa”, „forta motrice”, „fundament”; nevoia sau necesi-tatea îi determina pe oameni sa actioneze. De exemplu, nevoia de a respi-ra un aer mai curat este fundamentul, forta motrice din spatele cautarii de alte surse de energie în afara de combustibilii fosili.La fel ca în cazul inventiilor de acest tip, si sistemul de convingeri are nevoie de un fundament, de un principiu care sa-l explice.Adventistii de ziua a saptea sustin un corp de 28 de puncte fundamen-tale de credinta. Aceste convingeri au ca fundament conceptul pe care noi îl numim „marea lupta”. Fiecare dintre cele 28 de puncte fundamentale se leaga de un anumit aspect al acestui conflict cosmic. Convingerile pe care le vom studia trimestrul acesta vor capata sensul cuvenit daca vor fi ase-zate pe fundalul temei marii lupte. Saptamâna aceasta, vom studia câteva dintre aspectele esentiale ale acestui fundament.

Marea lupta si partile aflate în conflict

De-a lungul istoriei, oamenii au fost constienti ca umanitatea se afla în-tr-un fel de lupta, de razboi, de conflict între forte rivale. Poetul T. S. Eliot scria: „În toti anii mei, un singur lucru nu s-a schimbat./ Orice înfatisare i-ai da, lucrul acesta nu se schimba:/ Lupta continua dintre Bine si Rau.” (T. S. Eliot: The Complete Poems and Plays, pag. 98) Desi ideea este destul de raspândita, exista pareri total diferite în ceea ce priveste cauza, partile implicate, miza si deznodamântul conflictului. Adventistii de ziua a saptea au o perspectiva bazata pe modul în care întelegem Biblia si pe modul în care Biblia descrie ceea ce noi numim „marea lupta dintre Hristos si Satana”.

1. Care sunt cele doua parti principale aflate în conflict. Chiar daca une-ori sunt folosite simboluri pentru a le descrie, de ce crezi ca cele doua puteri descrise aici sunt fiinte reale. Ce s-ar întâmpla cu sistemul nostru de convingeri daca am spiritualiza realitatea marii lupte dintre Hristos si Satana si rolul nostru în ea. Geneza 3:15; Apoca lipsa 12:1-17

Nu este un lucru iesit din comun ca oamenii sa întrebuinteze cuvinte ca diavol, îngeri si chiar Dumnezeu, dându-le un sens foarte diferit de sensul lor obisnuit. De exemplu, unii folosesc cuvântul Dumnezeu punând accent pe functia pe care acest termen o îndeplineste în limbajul uman si în soci-etate; pe ei nu îi intereseaza daca „Dumnezeu” exista.
Desi personajele acestea sunt prezentate prin intermediul simboluri-lor, Biblia ne învata ca ele sunt fiinte reale, implicate într-un conflict real. Aceasta este conceptia adventistilor de ziua a saptea. Majoritatea doctri-nelor studiate trimestrul acesta vor ramâne neîntelese daca partile aflate în conflict nu sunt luate în sens literal, lucru care ne asaza de multe ori într-o vadita opozitie fata de cultura dominanta.
De altfel, secularismul a luat multe forme în ultimele doua secole, dar caracteristica lui distinctiva constanta este efortul de a elimina din vocabu-larul oamenilor cuvintele referitoare la „o alta lume”. În urma succesului stiintei, multi oameni sunt din ce în ce mai înclinati sa abordeze proble-mele din punct de vedere stiintific. Îngerii si demonii nu au loc în gândirea stiintifica. În aceasta situatie, asistam în societatea contemporana la dis-paritia treptata a credintei în supranatural.

Cât de mult este influentata societatea în care traiesti de conceptia stiintifica seculara. Cât de mult ai fost influentat tu de aceasta conceptie. De care as-pecte ale acestei conceptii trebuie sa ne ferim în mod special.

Caderea lui Lucifer

Biblia nu ne spune explicit care sunt cauzele aparitiei luptei dintre Dumnezeu si Satana, dar ele pot fi deduse din pasaje ca Isaia 14:4-21 si Ezechiel 28:12-19. În contextul lor original, pasajele vorbesc despre doi împarati pagâni, cel al Tirului si cel al Babilonului, dar, daca citim cu aten-tie, putem descoperi unele detalii care depasesc contextul istoric în care au trait acesti conducatori si care fac referire la originea, pozitia si caderea lui Satana.

2. În 1 Timotei 3:6, Pavel ne previne sa nu hirotonim un membru de curând convertit. De ce. Cum ne ajuta aceasta afirmatie sa întelegem mai bine cele doua pasaje amintite mai sus. Cum ne ajuta toate aceste trei pasa-je sa întelegem câteva dintre cauzele aparitiei marii lupte.

Cel putin trei cauze sunt prezentate în textele amintite mai sus: mân-dria, autonomia si independenta. Vechiul Testament înfatiseaza o fiinta creata si dependenta care aspira la autosuficienta si independenta. Dar independenta înseamna despartire de ceva sau de cineva. Textul din 1 Ioan 3:8 spune ca Diavolul pacatuieste de la început; 1 Ioan 3:4 defineste pacatul drept faradelege. Întelegem de aici ca pacatul lui Satana – care a luat forma cautarii independentei si a autonomiei – a fost dorinta de a se elibera de „restrictiile” impuse de Dumnezeu si de Legea Sa. Astfel, când a refuzat sa se supuna autoritatii Legii Sale, Satana a aratat ca dorea sa traiasca sub un alt set de conditii. Razvratirea lui transmite totodata me-sajul ca sistemul de legi din cer nu ar fi ideal si ca ceva nu ar fi în regula cu el. Dar, întrucât Legea lui Dumnezeu este o reflectare a caracterului Sau, o deficienta a ei ar echivala cu o deficienta a caracterului Sau. Asadar, Satana s-a razvratit în primul rând împotriva lui Dumnezeu.

Mândria, autonomia, independenta. La ce te gândesti când auzi aceste cuvinte. Esti cumva în pericolul de a cadea în capcanele (uneori foarte subtile) pe care ti le întind mândria, autonomia si independenta. În definitiv, ce este gresit la aceste concepte.

„Arma” lui Dumnezeu

3. Ce ne spune Geneza 3:15 despre marea lupta.

Geneza 3:15 (unde este prezisa marea lupta) ne ajuta sa întelegem care sunt regulile implicarii lui Dumnezeu în acest conflict. Observam fap-tul ca lupta care tocmai începuse pe pamânt între sarpe si femeie urma sa se amplifice prin implicarea descendentilor rivalilor initiali: „samânta” femeii si „samânta” sarpelui. Dupa cum stim, la momentul stabilit, conflictul a atins apogeul prin înclestarea pe viata si pe moarte dintre Satana si des-cendentul de parte barbateasca al femeii, Isus din Nazaret. Arma aleasa de Dumnezeu a fost Isus, care avea sa vina sa lupte în numele femeii, sa reziste atacului sarpelui si, în final, sa-i dea o lovitura mortala. Arma alea-sa a fost un act de sacrificiu savârsit de Isus, un act de dragoste altruista.

4. Cum ne ajuta textele urmatoare sa întelegem câteva dintre aspectele marii lupte. Ce ne spun ele despre rolul central al Planului de Mântuire în cadrul marii lupte.

Compara Geneza 4:4 cu Evrei 11:4
Compara Geneza 12:3 si 22:18 cu Galateni 3:16
Compara Exodul 25:8 cu Evrei 8:2
Compara Isaia 53:6 cu Romani 5:8
Matei 16:18; 18:16-20
Evrei 8:1,2

Lupta lui Satana

Din sectiunea de ieri, am observat o progresie în modul în care S-a descoperit Dumnezeu pe Sine si a descoperit adevarul Sau pe parcursul marii lupte. El a lucrat prin intermediul slujbelor patriarhale si al celor din sanctuarul israelit, prin intermediul jertfei ispasitoare a lui Hristos, prin intermediul bisericii si prin intermediul slujirii lui Hristos în Sanctuarul ceresc. Dar si Satana a lucrat neobosit la zadarnicirea planurilor Domnului. Marea lupta s-a dus mereu asupra acestor aspecte.De exemplu, sistemul de jertfe practicat de patriarhi si, mai apoi, de preoti în slujbele din sanctuarul israelit a fost conceput de Dumnezeu pen-tru a le reaminti oamenilor de Creator si pentru a le mentine vie speranta rascumpararii.

5. Cum a încercat Satana sa compromita si sa distruga adevarul despre Planul de Mântuire, în special adevarul descoperit prin intermediul sistemului de jertfe. Romani 1:20-28; Deuteronomul 32:17,18.

Întruparea lui Hristos, lucrarea Sa pe pamânt si jertfa Sa ispasitoare sunt mijloacele prin care Dumnezeu a ales sa îl înfrânga pe Satana în ma-rea lupta. Moartea lui Hristos avea sa garanteze distrugerea lui Satana care I se opunea fara încetare.

6. Ce ne spun urmatoarele texte despre metodele prin care Satana a luptat împotriva Domnului Isus. Matei 2:1-18; 4:1-11; 16:21-23; 27:39-42.

Dupa ce a murit si a înviat, Hristos a întemeiat biserica Sa care trebuia sa raspândeasca pretutindeni vestea buna a mântuirii. Satana s-a straduit sa slabeasca puterea bisericii si sa o distruga înca de la începutul existentei ei. Urmatoarele pasaje ne dezvaluie câteva dintre stratagemele folosite de el împotriva bisericii (Faptele 5:17,18; 7:54-60; 2 Tesaloniceni 2:1-4; 1 Timotei 4:1; 2 Petru 2:1; Apocalipsa 12:13-17).
Cartea Evrei ne vorbeste despre existenta unui sanctuar real în cer, unde Hristos a intrat dupa înaltarea Sa (Evrei 4:14-16, 9:24), cu scopul de a îndeplini rolul de Preot în favoarea omenirii pacatoase (Evrei 7:27). În Daniel 8:11-14, ne este înfatisata activitatea lui Satana care ataca lucrarea preoteasca a lui Hristos în Sanctuarul ceresc si încercarea lui de a zadar-nici aceasta slujire.

Una este sa citesti 1 Petru 5:8,9 si sa întelegi avertizarea cu mintea, si cu totul altceva este sa o aplici în viata ta. Cum ne putem împotrivi în mod concret Diavolului. Cât de des pe zi observi eforturile depuse de Satana împotriva ta.

Destine

7. Ce îndemn a dat Iosua poporului si ce hotarâre a luat el. Potrivit acestor cuvinte, care este elementul-cheie al marii lupte. Iosua 24:15

Profetia ne ofera o perspectiva asupra scenelor finale ale conflictului dintre bine si rau. Satana a persecutat sporadic, dar cu îndârjire, poporul lui Dumnezeu pe parcursul a 1.260 de ani (Daniel 7:25,12:7; Apocalipsa 11:2; 12:14, 13:5). În confruntarea finala consemnata în Apocalipsa 12 si 13, el lucreaza prin doua mari puteri pamântesti: o fiara asemanatoare cu un leopard (Apocalipsa 13:1-10) si o fiara cu doua coarne (Apocalipsa 13:11-17). Acestea, la rândul lor, folosesc aceleasi stratageme diabolice amintite în sectiunea de ieri.

8. Apocalipsa 4 arata cum riposteaza Dumnezeu la manevrele lui Satana din timpul scenelor finale, cu scopul de a pune punct luptei. Ce ne spune Apocalipsa 14:6-13 despre modul în care vor fi dezvaluite punctele de controversa ale marii lupte.

Din perspectiva lui Dumnezeu, înainte de încheierea conflictului, este necesar sa fie enuntate clar punctele de controversa. Lucrarea aceasta este prezentata aici ca fiind facuta de trei îngeri. Omenirea are nevoie sa fie corect informata pentru ca fiecare sa ia o decizie în dreptul sau.
În conflictul final, vor fi oameni care Îi vor ramâne loiali lui Dumnezeu. În Apocalipsa 14, ei sunt simbolizati prin numarul 144.000, care repre-zinta, probabil, un popor fara numar alcatuit din toate natiunile pamân-tului (Apocalipsa 7:4). Ei ramân ascultatori de poruncile lui Dumnezeu într-o pe rioada de mari necazuri si sunt cu totul devotati închinarii la Dumnezeul Creator. Ei primesc aprobarea Sa si sunt biruitori împreuna cu El, în vre-me ce oamenii nepocaiti sunt distrusi cu ocazia unui eveniment pe care Apocalipsa îl numeste „secerisul pamântului” (Apocalipsa 14:14-20). Ide-ea este ca marea lupta va lua sfârsit.

Sa retinem un aspect al marii lupte: nu exista pozitie de neutralitate. Fie-care om este fie de o parte, fie de cealalta. Oricine poate pretinde ca este de partea Domnului (vezi Ioan 16:2), dar cum poti sti sigur ca esti într-adevar de partea Sa. Pregateste-te sa prezinti raspunsul la aceasta întrebare în cadrul grupei Scolii de Sabat.

Studiu suplimentar

„Biblia îsi este propriul interpret. Fiecare verset trebuie comparat cu alt verset. Cercetatorul ar trebui sa se deprinda sa vada Cuvântul ca pe un întreg si sa observe legatura dintre partile lui. Ar trebui sa dobândeasca o cunoastere a marii lui teme centrale, a planului initial al lui Dumnezeu pentru lume, a nasterii marii lupte si a lucrarii de rascumparare. Ar trebui sa înteleaga natura celor doua principii care se lupta pentru suprematie si sa învete sa le identifice lucrarea de la rapoartele istoriei si profetiei si pâna la marele final. Ar trebui sa vada cum aceasta lupta patrunde în toate aspectele experientei omenesti; cum el însusi manifesta prin fiecare fapta a sa unul dintre cele doua motive antagoniste; si cum, fie ca vrea sau nu, hotaraste chiar acum de care parte a controversei va fi gasit.” (Ellen G. White, Educatie, pag. 190)

Întrebari pentru discutie

1. În citatul de mai sus din cartea Educatie, Ellen White scrie ca ma-rea lupta patrunde în fiecare aspect al experientei omenesti. Cât de adevarat s-a dovedit a fi acest lucru în experienta ta. Perspectiva pe care o ai asupra temei marii lupte a fost pentru tine o sursa de încura-jare sau o sursa de frustrare în încercarea de a face fata vietii într-o lume a pacatului si a suferintei.

2. Unii vorbesc despre „amânarea” revenirii Domnului Hristos. Daca ne gândim la proportiile pe care le-au luat nedreptatea si suferinta în lumea noastra, ni se pare ca fiecare zi de viata pe acest pamânt este mai mult decât putem suporta. Cere-le membrilor grupei sa arate cum înteleg tema marii lupte prin prisma asa-numitei „amânari”.

3. Cât de multa încredere putem avea ca lupta dintre bine si rau va lua sfârsit. Pe ce anume îti bazezi convingerea ca raul va fi înfrânt în cele din urma. Ce argumente ai. De exemplu, cum ne ajuta profetia din Daniel 2 sa avem certitudinea ca binele va învinge.

4. În cadrul grupei, prezinta raspunsul dat la întrebarea finala de la sectiunea de joi. Raspunsul acesta este deosebit de relevant, întrucât stim cine vor fi persecutorii nostri în zilele finale. Cum ne putem asi-gura ca suntem de partea buna.