Omul – lucrarea mâinilor lui Dumnezeu

STUDIUL 3 » 13 OCTOMBRIE-19 OCTOMBRIE

Text de memorat: „Dupa ce a vorbit în vechime parintilor nostri prin proroci, în multe rânduri si în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârsitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus mostenitor al tuturor lucrurilor si prin care a facut si veacurile. (Evrei 1:1,2)

Gândul central: Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul Sau; pacatul a stricat chipul Sau în noi, iar planul Sau este refacerea lui.

Arthur Schopenhauer, filosof din secolul al XIX-lea, mergea într-o zi pe strada si, în timp ce medita la esenta identitatii omului, a dat din greseala peste un alt pieton. Acesta l-a întrebat furios:
– Cine crezi ca esti.
– Cine sunt eu. a repetat Schopenhauer. As vrea sa pot afla!Cine sunt eu.

Cine suntem noi, fiintele umane. Cu ce scop ne aflam aici. Cum am ajuns aici si de ce.

Întrebarile acestea sunt vechi de când lumea si polemica nu a luat sfârsit nici pâna astazi. Totusi Scriptura raspunde la fiecare dintre ele, întrucât exista o legatura strânsa între tema identitatii noastre si doctrina cu privire la crearea lumii si a omului. Raspunsurile la toate aceste întrebari se gasesc în ea. Nicio alta doctrina biblica nu este atât de vitala pentru conceptia noastra despre om, fiindca ea vorbeste despre originea noastra, nu doar despre începutul nostru. Cuvântul „început” poate însemna, pur si simplu, venirea la existenta, pe când cuvântul „origine” adauga la ideea de venire la existenta si ideea de scop.

Învatatura Bibliei despre crearea omului este radical opusa evolutionismului, deoarece acesta din urma sustine ca existenta noastra nu are un scop. Nu întâlnim prea des doua învataturi atât de opuse si de ireconciliabile despre existenta noastra si despre identitatea noastra ca oameni, cum sunt creationismul si evolutionismul!

Crearea omului si originile lui

1. Ce ne spune Geneza 1:27 despre originile noastre. De ce este conceptia aceasta radical diferita, ba chiar complet opusa celorlalte conceptii despre începuturile omenirii (cum e evolutionismul, de exemplu).

Crearea omului, ca act constient savârsit de Dumnezeu, are în spatele ei un scop. Scriptura nu lasa loc ideii de întâmplare. Noi am fost creati cu un scop precis si am primit chiar de la început o natura fundamentala precisa.

Expresia „facut dupa chipul lui Dumnezeu” indica o natura si un scop cât se poate de concrete si de precise. Lucrul acesta este important, deoarece unii gânditori sustin ca omul trebuie sa-si creeze singur sensul si scopul, fiindca ne nastem fara a purta în noi un sens sau un scop. Daca evolutionismul ar avea dreptate, atunci am putea sustine ideea ca trebuie sa ne cream singuri un scop, întrucât am aparut la întâmplare! Din contra, potrivit Bibliei, noi am venit la existenta purtând în noi un scop: am fost facuti dupa chipul lui Dumnezeu si am fost creati sa-I aducem slava.

2. Citeste Iuda 14, Romani 5:12-21 si 1 Corinteni 15:20-22. Cum ne ajuta aceste texte sa întelegem realitatea existentei lui Adam din Geneza 1 si 2. De ce este important sa acceptam ca Adam a fost o fiinta reala care a trait la începutul istoriei omenirii.

Este uimitor cât de multi cercetatori ai Bibliei resping realitatea existentei lui Adam, afirmând ca el nu este decât un mit, un simbol al omenirii, si nu o fiinta reala. Cei care sustin astfel de idei distorsioneaza foarte mult textele din Vechiul si din Noul Testament.

Mediteaza asupra faptului ca ai fost creat(a) dupa chipul lui Dumnezeu. Ce îti spune aceasta despre valoarea pe care o ai ca fiinta umana (facând abstractie de defectele, slabiciunile si lipsurile tale).

„Dupa chipul lui Dumnezeu”(1)

Dupa cum am vazut în sectiunea de ieri, Adam si Eva au fost fiinte reale si nu simboluri sau mituri, au fost oameni în carne si oase, facuti dupa „chipul lui Dumnezeu”. Faptul acesta este unul pozitiv si sfânt si ne acorda valoare. Dar ce înseamna el în mod concret.

3. Citeste cu atentie Geneza 1:26. Ce scop al existentei omului este asociat cu crearea lui dupa chipul lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, Dumnezeu spune ca va crea om dupa chipul Sau si, imediat dupa aceea, spune ca omul trebuie sa faca ceva. Ce anume. Cum ne ajuta acest lucru sa întelegem expresia „dupa chipul lui Dumnezeu”.

Geneza 1:26 contine declaratia de intentie a lui Dumnezeu. El creeaza omul dupa chipul Sau si apoi îi porunceste ceva, îi atribuie un anumit rol: „sa stapâneasca” peste toate creaturile Sale. Prin urmare, „chipul lui Dumnezeu” se refera la capacitatile fizice, intelectuale, sociale si spirituale de care omul avea nevoie ca sa îndeplineasca scopul pentru care a fost adus la existenta. Stapânirea presupunea în mod cert respectul, grija si buna administrare a creatiei Domnului. Probabil ca relatia omului cu celelalte lucruri si fiinte create trebuia sa reflecte relatia pe care o avea Dumnezeu Însusi cu omul. A fi creat dupa chipul lui Dumnezeu înseamna, totodata, a-L reprezenta pe Dumnezeu în lume.
Ce mare responsabilitate!

4. Citeste Marcu 12:13-17. Cum ne ajuta aceste versete sa întelegem ce înseamna expresia „facut dupa chipul lui Dumnezeu”.

Mesajul transmis de Isus aici pare a fi urmatorul: „Dati-i banii vostri cezarului; ei poarta chipul lui si de aceea sunt ai lui. Dar dati-va pe voi însiva lui Dumnezeu. Voi purtati chipul Sau si sunteti ai Lui.” (Millard J. Erickson, Christian Theology, pag. 515)

Ce înseamna aceasta în mod practic. Noi dovedim ca purtam chipul lui Dumnezeu prin dragostea, devotamentul si loialitatea noastra fata de El si, în acelasi timp, prin modul în care ne purtam cu ceilalti oameni.

„Dupa chipul lui Dumnezeu”(2)

Expresia „chipul lui Dumnezeu” ne arata ca omul a fost creat pentru a avea relatii cu celelalte fiinte. Despre ce relatii este vorba si cum ar trebui sa ne purtam noi în cadrul acestor relatii.

5. Citeste Geneza 2:19,20. Ce ne spune aceasta despre relatia omului cu lumea înconjuratoare.

Observam aici autonomia, libertatea care i se ofera lui Adam. El trebuia sa le puna nume tuturor fapturilor create. Dumnezeu nu le-a dat nume, ci i-a încredintat lui Adam misiunea aceasta. Textul sugereaza ca El a acceptat orice nume a dorit Adam, lasându-i acestuia libertate totala.

6. Citeste Geneza 2:20-25. Ce ne spun aceste versete despre relatia dintre Adam si Eva.

De-a lungul secolelor, s-au facut numeroase comentarii pe marginea acestor versete. Un fapt interesant este apropierea si intimitatea care trebuia sa existe între Adam si Eva. Adam a fost creat din tarâna, iar Eva a fost creata din Adam (lucrul acesta o distinge de toate celelalte fapturi create de pe pamânt). De aceea, expresia „facut dupa chipul lui Dumnezeu” înseamna în mod cert capacitatea de a avea relatii apropiate, bazate pe iubire (lucru care reflecta, bineînteles, relatia existenta între Persoanele Dumnezeirii).

7. Studiaza Geneza 1:27 împreuna cu Geneza 3:20 si Faptele 17:26. Ce legatura se face în aceste versete între primul om si toata rasa umana. Ce ne spune faptul ca toti oamenii au „iesit dintr-unul singur” despre echitate, rasism si alte probleme morale asemanatoare.

Un chip profanat

Unul dintre marile obstacole de care se lovesc cei care încearca sa in-terpreteze relatarea biblica despre crearea lumii în sens evolutionist este caderea în pacat. În Biblie, lumea si omenirea erau perfecte la momentul crearii lor, o învatatura care intra într-o contradictie fundamentala cu evolutia. Suferinta si moartea au patruns în lume doar prin pacat, iar ideea aceasta este contrara modelului evolutionist, în care suferinta si moartea fac parte din creatie.

Gândeste-te ce concluzie am putea trage despre caracterul lui Dumnezeu daca El ne-ar fi creat asa cum afirma evolutionismul: El utilizeaza violenta, egoismul si dominarea celor puternici asupra celor slabi pentru a crea o fiinta desavârsita moral si altruista care „cade” apoi în starea de violenta, egoism si dominare a celor puternici asupra celor slabi, o stare din care e nevoie sa fie rascumparat ca sa nu aiba parte de judecata finala!Ideile acestea sunt ridicole si nebiblice.

8. Ce ne spun Romani 5:12-19 si Coloseni 3:10 despre efectele pe care le-a avut pacatul asupra omului. Ce loc ocupa marea lupta în acest tablou. Vezi si 1 Ioan 3:8.

Pacatul a afectat toate aspectele vietii omului si chiar însasi existenta planetei. Ellen White vorbea despre blestemul „întreit” care s-a abatut asu-pra lumii: primul a fost consecinta caderii lui Adam, al doilea consecinta uciderii lui Abel de catre Cain, iar al treilea distrugerile produse de potop. De asemenea, teologii vorbesc despre „depravarea totala”, ideea ca fiecare aspect al fiintei umane, viata si personalitatea omului au fost degradate de pacat. Când privim la lumea noastra si chiar la noi însine, lucrul acesta este usor de observat.

Unii cred ca violenta, suferinta si moartea fac parte din modul în care i-a creat Dumnezeu pe oameni. Altii cred ca ele sunt mijloacele prin care Satana cauta sa distruga omenirea creata de Dumnezeu. Gândeste-te ce imagini diferite despre caracterul lui Dumnezeu rezulta din aceste doua conceptii opuse.

Refacerea

În pofida faptului ca efectele pacatului asupra omenirii au fost atât de profunde si de larg raspândite, iesirea din aceasta situatie nu este imposibila. Biblia vorbeste despre posibilitatea de reînnoire si refacere a chipului lui Dumnezeu în noi în prezent, cel putin într-o anumita masura.

9. Studiaza cu atentie pasajele urmatoare: Romani 8:29; 2 Corinteni 3:18; Efeseni 4:23,24. Despre ce speranta ne vorbesc ele.

Biblia ne da speranta ca putem fi refacuti dupa chipul lui Dumnezeu. Reînnoirea chipului Sau în oameni este însotita de reducerea consecintelor aduse de pacat asupra noastra si asupra relatiilor noastre. Însa nimic din toate acestea nu poate fi obtinut prin eforturile omenesti. Biblia arata ca Hristos este temelia sperantei reînnoirii omului; totodata, schimbarile produse în viata noastra si speranta mântuirii noastre trebuie sa se bazeze întotdeauna pe ceea ce Hristos a realizat pentru noi si pe darul mântuirii prin neprihanirea Sa si nu prin neprihanirea noastra.

10. Ce ne spune 2 Corinteni 5:17 despre re-crearea omului dupa chipul lui Dumnezeu. Daca suntem o „faptura noua” înseamna ca suntem mai presus de pacat si de efectele lui asupra experientei umane. Ce raspuns poti da pe baza experientei tale.

În general, dovezile din Scriptura conduc la concluzia ca reînnoirea spirituala este rodul vegherii în lupta spirituala. Este vorba de lupta dintre firea pamânteasca si firea duhovniceasca (Galateni 5:16,17). Cei care sunt reînnoiti dupa chipul lui Dumnezeu constata ca lupta aceasta este realitatea experientei umane. Ei întâmpina ispitele prin puterea Domnului (Efeseni 6:10-13). A alege sa fii recreat dupa chipul lui Dumnezeu înseamna a te aseza de partea Sa în marea lupta. Când scrie despre cei care au cunoscut puterea înnoitoare a lui Hristos, Ellen White noteaza: „Dar, desi a ajuns la aceasta experienta, crestinul nu va sta de acum încolo cu bratele încrucisate, multumit cu ceea ce s-a realizat pentru el. Cel care s-a hotarât sa intre în împaratia spirituala va constata ca toate puterile si patimile firii nerenascute, sustinute de puterile împaratiei întunericului, stau împotriva lui. El trebuie sa-si reînnoiasca zilnic consacrarea, sa duca zilnic batalia cu raul. Obiceiurile vechi, înclinatiile mostenite catre rau se vor lupta pentru suprematie, iar el trebuie sa fie mereu în garda si sa lupte, prin puterea lui Hristos, pentru a dobândi biruinta.” (Faptele apostolilor, pag. 476, 477)

Studiu suplimentar

Citeste Ellen G. White, Patriarhi si profeti, cap. 2
„La început, omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu. El era în perfecta armonie cu natura si cu Legea lui Dumnezeu, iar principiile neprihanirii erau înscrise în inima sa. Însa pacatul l-a înstrainat de Creatorul sau. El n-a mai reflectat chipul divin. Inima lui a intrat în conflict cu principiile Legii lui Dumnezeu. «Fiindca umblarea dupa lucrurile firii pamântesti este vrajmasie împotriva lui Dumnezeu, caci ea nu se supune Legii lui Dumnezeu si nici nu poate sa se supuna» (Romani 8:7). Însa «atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu» pentru ca omul sa poata fi împacat cu Dumnezeu. Prin meritele lui Hristos, el poate fi readus în acord cu Cel care l-a creat. Inima lui trebuie sa fie reînnoita prin har divin. Omul tre-buie sa aiba o viata noua, de sus. Aceasta schimbare este nasterea din nou, fara de care, spunea Isus, nimeni «nu poate vedea Împaratia lui Dumnezeu» – Ioan 3:16,3.” (Ellen G. White, Tragedia veacurilor, pag. 467)

„Adevaratul scop al educatiei este acela de a reface în om chipul lui Dumnezeu. La început, Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul Sau. L-a înzestrat cu însusiri nobile. Mintea lui era echilibrata si toate puterile fiintei lui erau armonioase. Dar caderea în pacat si efectele lui au pervertit aceste daruri. Pacatul a patat si a sters aproape cu totul chipul lui Dumnezeu din om. Pentru a reface chipul acesta, a fost facut Planul Mântuirii, iar omului i s-a dat un timp de har.” (Patriarhi si profeti, pag. 595)

Întrebari pentru discutie

1. Se potriveste teoria evolutiei în cadrul tabloului marii lupte. Cum a întrebuintat Satana aceasta teorie pentru a demola credinta în Biblie.

2. Cauta toate textele din Noul Testament care vorbesc despre Adam. Credeau scriitorii Noului Testament ca Adam a fost o fiinta reala. De ce este lucrul acesta important pentru speranta pe care o avem în Isus si pentru conceptia noastra despre noi însine si despre modul în care am ajuns în situatia aceasta.

3. Mediteaza mai mult la ideea refacerii noastre dupa chipul lui Dumnezeu. Cum sa întelegem ideea aceasta, mai ales ca suntem niste fiinte supuse degradarii, mortii si bolii.

4. Cele doua teorii fundamentale ale fizicii – teoria cuantica si teoria relativitatii – se contrazic una pe cealalta. Ce ne spune aceasta despre prudenta pe care trebuie sa o manifestam atunci când acceptam un lucru ca fiind „adevarat” doar pentru ca stiinta sustine ca este asa.