Legea și Evanghelia

STUDIUL 10 » 1 DECEMBRIE - 7 DECEMBRIE

Text de memorat: „Si prin aceasta stim ca Îl cunoastem, daca pazim poruncile Lui. Cine zice: «Îl cunosc» si nu pazeste poruncile Lui, este un mincinos si adevarul nu este în el." (1 Ioan 2:3,4)

Gândul central: Legea morala a lui Dumnezeu ne descopera pacatul nostru si nevoia noastra dupa un Mântuitor. De aceea, Legea si Evanghelia sunt inseparabile.

Legea si caracterul lui Dumnezeu se afla în centrul marii lupte si, în
final, înaintea întregului univers, care urmareste acest conflict cu mare
interes, se va recunoaste dreptatea Legii si a caracterului lui Dumnezeu.
Pâna atunci însa, lupta continua si oamenii trec de o parte sau de alta,
hotarând astfel cui vor sluji. Cei care aleg sa Îi slujeasca Domnului, vor
lua aceasta decizie din dragoste si recunostinta pentru ceea ce li s-a oferit
prin Hristos. Ei stiu ca, dupa ce au fost îngropati împreuna cu Hristos în
moartea Sa prin botez, pacatul lor a fost nimicit pentru ca ei sa nu-i mai
slujeasca fostului lor stapân (adica pacatului), ci sa primeasca libertatea
de a asculta de Dumnezeu si de Legea Sa.

În studiul din saptamâna aceasta, vom discuta despre natura Legii,
despre scopul ei si despre relatia ei cu vestea buna a harului mântuitor.
Daca e corect înteleasa, Legea ne ajuta sa întelegem ce ne-a pus la dispo-
zitie harul lui Dumnezeu prin Hristos.

Legile si rânduielile lui Dumnezeu

Cuvântul ebraic torah este des folosit în Vechiul Testament si este tra-
dus frecvent prin „lege”. Noul Testament foloseste cuvântul grecesc no-
mos (lege) ca echivalent pentru torah. Torah înseamna „îndrumare” sau
„calauzire”. Întrucât Biblia este consemnarea relatiei lui Dumnezeu cu
oamenii, legea amintita în ea se refera în general la toate instructiunile
date de El poporului Sau. Dat fiind faptul ca Dumnezeu este bun si drept
si îi îndruma pe copiii Sai cu bunatate si dreptate, putem trage concluzia
ca Legea Sa descopera bunatatea si dreptatea Sa. Cu alte cuvinte, Legea
este o reflectare a caracterului Sau.

1. Ce ne spun textele urmatoare despre Lege si, în mod indirect, despre Dumnezeu. Psalmii 19:7,8; 119:151,152,172; Romani 7:12.

Dumnezeu S-a descoperit omenirii în mod clar prin intermediul Bibli-
ei. Când citim textele ei sfinte, întâlnim o multitudine de pasaje care sunt,
în esenta, îndrumari sau învataturi cu privire la multe aspecte ale vietii
noastre: moralitate, etica, sanatate, sexualitate, dieta, munca etc. Unele
dintre ele sunt general valabile, dar altele par a fi limitate la un timp si la o
sfera anumite. Cu toate acestea, toate sunt învataturile lui Dumnezeu (to-
rah) si este nevoie sa fim foarte atenti în formularea criteriilor de separare
a învataturilor cu valabilitate universala de cele cu valabilitate limitata.
Adventistii de ziua a saptea si multe alte grupari crestine fac o distinctie
generala între legile „ceremoniale” (rânduielile care prezinta Planul de
Mântuire prin intermediul simbolurilor si al ritualurilor), legile „civile”
(instructiuni cu privire la viata de comunitate a vechiului popor Israel)
si legile „morale” (standardul de conduita al lui Dumnezeu pentru om).
Cartea Leviticul contine o mare parte a legilor ceremoniale, în spe-
cial cele legate de slujirea din Sanctuar si de sistemul de ritualuri. Natura
legilor civile si principiul dreptatii care sta la baza lor pot fi observate, de
exemplu, în Exodul 23:1-9. Mai exista apoi Legea morala, Cele Zece Po-
runci, considerate de majoritatea crestinatatii (în teorie cel putin) a fi înca
valabile pentru întreaga omenire.

2. Studiaza Exodul 23:1-9. Ce principii morale universal valabile putem desprinde din învataturile date în mod specific vechiului Israel.

Legea morala astazi

Cei mai multi crestini declara ca Decalogul este codul moral universal
al lui Dumnezeu. De exemplu, putem observa conceptia aceasta la cresti-
nii din Statele Unite care doresc sa obtina în instanta dreptul de a expune
Cele Zece Porunci în locurile publice, în special în scolile de stat. Cu ani în
urma, în statul Alabama a existat un proces legat de decizia unui judecator
de a refuza sa îndeparteze din sala de judecata un monument dedicat Ce-
lor Zece Porunci, cu toate ca primise acest ordin din partea unui tribunal
superior. În viziunea multora, Cele Zece Porunci nu au fost desfiintate si
ramân pâna astazi standardul moralitatii dat de Dumnezeu.

Si pe buna dreptate. În primul rând, cu toate ca Decalogul a fost for-
mulat la Sinai, cartea Geneza ne lasa sa întelegem ca majoritatea porun-
cilor erau cunoscute înainte de acest moment.

3. Ce ne spun urmatoarele texte despre existenta Legii înainte de Sinai. Geneza 35:1-4; 2:3; 4:8-11; 39:7-9; 44:8; 12:18.

Daca ne gândim logic, nu are niciun sens ca Decalogul sa fie o institu-
tie pur evreiasca, o lege destinata în mod exclusiv unui popor care a trait
într-un anumit timp si loc. Oare furtul, crima, adulterul si idolatria, nu
sunt la fel de gresite oriunde ne-am afla pe planeta aceasta si indiferent
de cultura în care traim. Pe de alta parte, Biblia defineste pacatul din
perspectiva Legii (Romani 7:7) si, prin urmare, pentru orice crestin care
crede în Biblie, argumentul ca Legea ar fi fost desfiintata sau înlocuita cu
altceva nu sta în picioare.

4. Cum ne ajuta Iacov 2:11 sa întelegem perpetuitatea Legii lui Dumnezeu (valabilitatea ei vesnica).

1 Ioan 5:3 spune ca ascultarea de poruncile lui Dumnezeu este dovada ca Îl iubim. Ce înseamna aceasta. De ce este ascultarea de porunci o dovada a dragostei fata de El.

Legea si Evanghelia

Multi sunt de acord ca Cele Zece Porunci sunt valabile pentru crestini,
dar nu înteleg foarte bine care este rolul acestora în Planul de Mântuire.
Daca nu suntem mântuiti prin pazirea Legii, atunci care este scopul ei.

5. Ce ne spun urmatoarele pasaje despre rolul Legii în viata celor mântuiti prin har.
Romani 3:19,20
Psalmii 119:5,6
Romani 7:7

Legea nu a fost conceputa pentru a fi un mijloc de mântuire. Ea îl con-
stientizeaza pe pacatos, prin lucrarea Duhului Sfânt, de nevoia lui dupa
harul (Evanghelia) lui Hristos. Ea ne arata ce este drept, ce este bun si ce
este adevarat, iar noi, întelegând ca nu corespundem acestui standard, ne
dam seama ca avem nevoie de o cale de scapare. Astfel, Legea ne îndru-
ma spre Evanghelie, spre har. Harul acesta este oferit numai prin Isus.
Functia Legii, chiar si în Vechiul Testament, era aceea de a arata ca omul
are nevoie de mântuire; ea nu a fost niciodata un mijloc de dobândire a
acestei mântuiri.

„Întrebarea daca Legea poate oferi mântuire este gresita din perspec-
tiva Scripturii – atât din perspectiva Vechiului, cât si a Noului Testament!
Niciunul dintre Testamente nu afirma, nu sugereaza si nici nu lasa sa se
înteleaga ca ea ar fi avut vreodata acest rol …

O greseala si mai mare este declaratia ca scriitorul cartii Evrei (10:1-4)
ar fi corectat Legea, de parca ea ar învata ca «sângele taurilor si al tapilor
[ar putea] sa stearga pacatele» … Jertfele erau imagini, simboluri si mo-
dele ale jertfei desavârsite care urma sa vina.” (Walter C. Kaiser, Five
Views on Law and Gospel, pag. 394, 395)

Observa în lumea din jurul tau efectele încalcarii Legii lui Dumnezeu. Cum
a fost afectata viata ta de încalcarea Legii. Ce îti spune raspunsul la aceasta
întrebare despre valabilitatea Legii în prezent.

Sabatul si Legea

Dupa cum am vazut în sectiunea de luni, multi crestini mai cred înca
în valabilitatea prezenta a Legii lui Dumnezeu. Si, daca admitem realita-
tea pacatului, nici nu avem motive sa credem ca Legea nu ar mai trebui
respectata.

Totusi, dupa cum stim foarte bine, subiectul obligatiei crestinilor de
a pazi Legea devine foarte tulbure când se ridica problema ascultarii de
porunca a patra si în special problema respectarii zilei a saptea. Ironia este
ca judecatorul statului Alabama, care a insistat sa se instaleze un monu-
ment dedicat Celor Zece Porunci, încalca el însusi Legea, întrucât, oricât
de strict ar fi pazit el duminica, nu pazea în fapt porunca biblica de a se
odihni în ziua a saptea. Daca luam Biblia ca atare, atunci, pe baza textului
„cine pazeste toata Legea si greseste într-o singura porunca se face vino-
vat de toate”, judecatorul se facea vinovat tocmai de încalcarea acelei Legi
pe care o dorea pastrata în sala de judecata!

Exodul 20:9,10 explica porunca Sabatului. Textul arata când este Sabat
(în ziua a saptea) si cum trebuie pazit (toti cei ce locuiesc în casa trebuie
sa-si înceteze activitatile obisnuite), pentru ca sfintenia lui sa fie pastrata.
„Sabatul nu este prezentat ca o zi de recuperare pentru cei care nu au pu-
terea de a munci zi dupa zi fara odihna. Dimpotriva, el este prezentat ca
un popas bun pentru toata lumea, cu scopul reîndreptarii atentiei noastre
spre sfintenie (spre tot ceea ce tine de apartenenta noastra de Dumnezeu,
întrucât în aceasta consta sfintenia) pentru a ne bucura de binecuvântarile
acestei zile si de potentialul ei.” (Douglas K. Stuart, The New American
Commentary, Exodus, vol. 2, pag. 460)

6. Potentialul spiritual al Sabatului reiese din ceea ce simbolizeaza el. Ce ne spun textele urmatoare despre semnificatia spirituala a Sabatului. În ce fel te ajuta experienta personala a pazirii Sabatului sa întelegi mai bine ce ne învata aceste texte.
Exodul 20:11
Deuteronomul 5:15
Exodul 31:13
Ezechiel 20:20
Evrei 4:3-9

Sabatul si Evanghelia

La ultima întrebare de la sectiunea de ieri, am studiat pasajele din Exo-
dul 20:11 si Deuteronomul 5:15. Observam ca Sabatul ne îndrepta atentia
spre doua evenimente: spre crearea lumii si spre rascumparare. Acestea
sunt doua concepte strâns legate în Biblie. Dumnezeu este Creatorul si,
totodata, Rascumparatorul nostru. Aceste doua adevaruri biblice impor-
tante ne sunt întiparite în minte în fiecare saptamâna, în fiecare a saptea
zi, când ne odihnim „dupa Lege” (Luca 23:56), la fel ca femeile care „ve-
nisera cu Isus din Galileea” (Luca 23:55).

7. Citeste Coloseni 1:14-16 si Ioan 1:1-14. Ce legatura fac aceste versete între calitatea de Creator si cea de Rascumparator a lui Isus.

„Întrucât legea divina este la fel de sfânta ca si Dumnezeu Însusi, nu-
mai unul egal cu Dumnezeu putea face ispasire pentru încalcarea ei. Nu-
mai Hristos îl putea rascumpara din blestemul legii pe omul cazut si îl
putea readuce în armonie cu Cerul.” (Ellen G.White, Harul uimitor al lui
Dumnezeu, pag. 42)

Isus a putut fi Rascumparatorul omenirii cazute doar în baza faptului
ca El era Creatorul, Cel egal cu Dumnezeu, Cel care a facut toate lucrurile
(Ioan 1:3).

Sabatul este un frumos simbol al Evangheliei harului fiindca ne în-
dreapta privirea spre Hristos Creatorul si Rascumparatorul nostru. Când
ne odihnim în Sabat, aratam, de fapt, ca nu suntem mântuiti prin faptele
Legii, ci prin ceea ce a facut Hristos pentru noi. Astfel, odihna Sabatului
devine un simbol al odihnei pe care o avem în Isus (vezi Evrei 4:3-9).
Si mântuirea înseamna refacere, re-creare; procesul acesta începe în
momentul în care Îl primim pe Isus (2 Corinteni 5:17, Galateni 6:15) si
culmineaza cu re-crearea cerului si a pamântului (vezi Isaia 65:17, Apoca-
lipsa 21:5). Versetele acestea ne arata si mai clar legatura dintre crearea
lumii si a omului si rascumparare si, totodata, reflectarea acestor doua
adevaruri cruciale în porunca Sabatului, una dintre poruncile Decalogului.

Una este sa declari ca esti pazitor al Sabatului si chiar sa te odihnesti în Sabat (fariseii si carturarii se odihneau în Sabat!), si cu totul alta este sa te bucuri de Sabat pe deplin. Ce poti spune despre experienta personala a pazirii Sabatului. Ce poti face pentru a beneficia de binecuvântarile spirituale si fizice pe care Dumnezeu ni le pune la dispozitie în ziua a saptea.

Studiu suplimentar

Citeste Ellen G. White, Tragedia veacurilor, cap. 25.
„Dumnezeu vrea sa întelegem ca El are dreptul asupra mintii, sufletu-
lui, trupului si duhului nostru – asupra a tot ce avem. Noi suntem ai Sai
prin faptul ca ne-a creat si ne-a rascumparat. În calitate de Creator al nos-
tru, El ne cere slujirea întreaga. În calitate de Rascumparator, El pretinde
dragostea noastra si are dreptul la ea – la o dragoste fara seaman … Tru-
pul nostru, sufletul nostru, viata noastra sunt ale Lui nu numai pentru ca
El ni le-a dat fara plata, ci si pentru ca ne ofera necontenit beneficiile Sale
si ne da puterea de a ne întrebuinta capacitatile …” (Ellen G. White, Ha-
rul uimitor al lui Dumnezeu, pag. 245)

„Dupa cum spune Domnul: «Daca îti vei opri piciorul în ziua Sabatu-
lui ca sa nu-ti faci gusturile tale în ziua Mea cea sfânta, daca Sabatul va fi
desfatarea ta ca sa sfintesti pe Domnul, slavindu-L, si daca-l vei cinsti …,
atunci te vei putea desfata în Domnul» (Isaia 58:13,14). Pentru toti cei
care îl primesc ca pe un semn al puterii creatoare si rascumparatoare a lui
Hristos, Sabatul va fi o desfatare. Ei Îl vad în el pe Hristos si se desfata
în El. Sabatul le îndreapta privirea spre lucrarile mâinilor lui Dumnezeu
ca o dovada a puterii Sale de a ne rascumpara. El ne reaminteste de pa-
cea pierduta a Edenului si, totodata, ne vorbeste despre pacea refacuta
prin Mântuitorul. Si fiecare lucru din natura repeta invitatia Sa: «Veniti
la Mine, toti cei truditi si împovarati, si Eu va voi da odihna.»” (Ellen G.
White, Hristos, Lumina lumii, pag. 289)

Întrebari pentru discutie

1. Ieremia 31:33 spune: „Ci iata legamântul pe care-l voi face cu casa lui
Israel dupa zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înauntrul
lor, o voi scrie în inima lor si Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi
poporul Meu.” Unii aduc acest text drept argument ca Legea (sau,
mai degraba, Sabatul zilei a saptea) a fost desfiintata în cadrul noului
legamânt. Ce este gresit în aceasta argumentatie. Cum sprijina textul
acesta pozitia adventistilor de ziua a saptea cu privire la Lege (inclusiv
la Sabat).

2. Noi credem ca Legea (inclusiv Sabatul) trebuie pazita. Ce trebuie
sa facem pentru a ne feri de capcana legalismului. În cadrul grupei,
aratati ce este legalismul si cum îl putem evita.

3. Gândeste-te la rolul Legii în marea lupta. De ce îsi îndreapta Satana
atacul în principal asupra poruncii Sabatului. Ce anume urmareste el.