Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Legământul de la Sinai

STUDIUL 7 » 8 MAI – 14 MAI
Textul de memorat: „Aţi văzut ce am făcut Egiptului şi cum v-am purtat pe aripi de vultur şi v-am adus aici la Mine.” (Exodul 19:4)
0:00
0:00

Un copilaş care mai avea încă şase fraţi a suferit un accident şi a fost dus la spital. Acasă, rareori avea suficient din toate. Niciodată nu băuse mai mult decât o mică parte dintr-un pahar cu lapte. Dacă era plin, paharul trebuia împărţit între doi fraţi, iar cel care lua primul din el trebuia să fie atent să nu bea prea mult. După ce băieţelul a fost internat în spital, asistenta i-a adus un pahar mare cu lapte. El s-a uitat cu jind la el pentru o clipă şi apoi, având amintirea privaţiunilor de acasă, a întrebat: „Cât de mult pot să beau din el?” Asistenta, cu ochii înlăcrimaţi şi cu un nod în gât, i-a zis: „Bea-l tot, fiule, bea-l tot!” – H.M.S. Richards, „Free Grace” în Voice of Profecy News, iunie 1950, p. 4.

Asemenea acestui băieţel, a fost privilegiul Israelului antic, cum este şi al nostru, să bea cu îndestulare din izvoarele mântuirii. Eliberarea poporului Israel din secolele de sclavie şi de apăsare a fost o manifestare uimitoare a harului divin. În acelaşi mod, harul divin este implicat şi în eliberarea noastră din păcat.

Studiul pe scurt: Ce imagini foloseşte Domnul pentru a descrie relaţia Sa cu Israel? În ce fel istoria exodului şi cea de la Sinai se aseamănă cu mântuirea personală? Care a fost rolul Legii în legământul de la Sinai?

Duminică, 9 mai – Pe aripi de vultur

Ca popor, copiii lui Israel s-au afundat în practicarea păgânismului egiptean timp de multe secole lungi şi grele – o experienţă care, fără îndoială, le-a întunecat cunoaşterea de Dumnezeu, a voinţei şi a bunătăţii Sale.
Cum putea Domnul să-i câştige iarăşi pentru Sine?
Mai întâi, dovedind autenticitatea dragostei Lui pentru Israel, şi a făcut acest lucru prin măreţele Sale acţiuni de eliberare. Apoi, chemând poporul la un răspuns plin de iubire faţă de propunerea legământului Său. La Sinai, Dumnezeu mai întâi i-a reamintit poporului de faptele Sale pline de milă în favoarea lui.

1. Care sunt cele două ilustraţii care descriu modul în care Domnul a adus poporul Israel din Egipt la Sinai? Exodul 19:4; Deuteronomul 32:10-12; Deuteronomul 1:29-31; Osea 11:1

2. Ce aveau să-i înveţe aceste două ilustraţii pe copiii lui Israel (şi pe noi) cu privire la natura atitudinii lui Dumnezeu faţă de poporul Său?

Ilustraţiile acestea ne arată că Dumnezeu este foarte conştient de neputinţa noastră. Citeşte Psalmii 103:13,14. Atât în imaginea vulturului, cât şi în cea a părintelui care îşi poartă copilul simţim preocuparea lui Dumnezeu pentru binele nostru. Prin duioşie, susţinere, protecţie şi încurajare, dorinţa Lui este să ne aducă la maturitate deplină.

„Vulturul era cunoscut pentru devotamentul neobişnuit faţă de puii săi. Şi el locuia tot pe vârfurile munţilor. Ca să-şi înveţe puii să zboare, vulturul îi purta pe spatele lui spre acele înălţimi măreţe care dominau platoul Sinai, apoi îi răsturna în hău. Dacă puiul era încă prea mic şi prea derutat ca să zboare, vulturul-tată se repezea sub el, îl punea pe spatele lui şi zbura din nou cu el până la cuibul lor de pe piscuri. Iar glasul divin spune că astfel «v-am scos din Egipt, v-am purtat şi v-am adus la Mine».” – George A.F. Knight, Theology of Narration, p. 128.

3. Compară grija lui Dumnezeu faţă de noi cu grija noastră unul faţă de altul. Cum ar trebui să influenţeze preocuparea Lui pentru noi preocuparea noastră unii pentru ceilalţi?

Ce ilustraţii îţi vin în minte pentru a descrie interesul neegoist al lui Dumnezeu faţă de noi? Găseşte câteva imagini din experienţa ta; inspiră-te şi din cultura în care trăieşti şi împărtăşeşte-le în cadrul grupei.

Luni, 10 mai – Modelul mântuirii

„De aceea, spune copiilor lui Israel: «Eu sunt Domnul. Eu vă voi izbăvi din muncile cu care vă apasă egiptenii în robia lor şi vă voi scăpa cu braţ întins şi cu mari judecăţi. Vă voi lua ca popor al Meu; Eu voi fi Dumnezeul vostru şi veţi cunoaşte că Eu, Domnul, Dumnezeul vostru, vă izbăvesc de muncile cu care vă apasă egiptenii»” (Exodul 6:6,7).

4. Ce principii descoperi în versetele de mai sus legate de rolul lui Dumnezeu faţă de omenire în relaţia de legământ? Fii atent de câte ori este folosit pronumele personal „Eu” în versetele acestea.

Eliberarea poporului Israel din sclavia egipteană şi salvarea lui Noe şi a familiei lui de la potop sunt cele două evenimente mântuitoare proeminente din scrierile lui Moise. Ambele ne oferă perspective cu privire la ştiinţa mântuirii. Însă în mod special evenimentul exodului este cel care oferă modelul de bază.

Când le spune copiilor lui Israel, prin Moise: „Eu vă voi izbăvi” (Exodul 6:6), Dumnezeu le spune literalmente: „Eu voi acţiona ca un izbăvitor-răscumpărător” sau go’el.

„Verbul a izbăvi din versetul 6 se referă la membrul unei familii care îl cumpără înapoi, sau îl răscumpără, pe un alt membru al familiei, mai ales când acela a ajuns sclav din cauza unei datorii sau este pe punctul de a ajunge sclav. După câte se pare, poporul Israel nu avea pe pământ nicio rudă care să-l poată răscumpăra, dar Dumnezeu era acum ruda lui Israel, familia lui răscumpărătoare.” – Bernard L. Ramm, His Way Out, p. 50.

5. Cum înţelegi ideea că Dumnezeu Îşi „răscumpără”, sau Îşi cumpără înapoi, din sclavie poporul? Care a fost preţul care a trebuit plătit? Ce ne spune aceasta despre valoarea noastră? Vezi Marcu 10:45; 1 Timotei 2:6; Apocalipsa 5:9

În Exodul 3:8, Dumnezeu spune că El „S-a coborât” pentru a-l izbăvi pe Israel. Acesta este un verb obişnuit atunci când vorbim despre interacţiunea lui Dumnezeu cu omenirea. Dumnezeu este în cer, iar noi suntem pe pământ şi doar atunci când Dumnezeu „coboară” pe pământ ne poate răscumpăra. În sensul cel mai adevărat al ideii, doar atunci când Isus a venit pe pământ, a trăit, a suferit, a murit şi a înviat pentru noi am putut să fim răscumpăraţi. „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi” (Ioan 1:14). Acesta este un alt mod de a spune că Dumnezeu a coborât pentru a ne salva.

Marţi, 11 mai – Legământul de la Sinai

Cartea Exodul atrage atenţia cititorului asupra a trei mari evenimente care se ridică asemenea unor munţi deasupra celorlalte, de însemnătate mai mică: exodul poporului din Egipt, instituirea legământului şi facerea cortului întâlnirii. Stabilirea legământului, aşa cum este consemnată în Exodul 19-24, a fost muntele Everest din cadrul celor trei. O scurtă prezentare a structurii pasajului din Exodul 19-24 arată succesiunea şi interdependenţa evenimentelor.

Chiar dacă nu ai timp să cauţi versetele de mai jos, concentrează-te asupra succesiunii evenimentelor:
1. Sosirea şi aşezarea taberei lui Israel la muntele Sinai, după ce Domnul i-a eliberat (Exodul 19:1,2).
2. Dumnezeu îi propune poporului Israel să facă un legământ (Exodul 19:3-6).
3. Răspunsul poporului de acceptare a legământului (Exodul 19:7,8).
4. Pregătirea pentru primirea oficială a legământului (Exodul 20:18-21).
5. Proclamarea Celor Zece Porunci (Exodul 20:1-17).
6. Moise ca mijlocitor al legământului (Exodul 20:18-21).
7. Clarificarea principiilor legământului (Exodul 20:22-23:22)
8. Ratificarea legământului (Exodul 24:1-18).

Legământul acesta joacă un rol esenţial în planul de mântuire. Este cel de-al patrulea menţionat în Biblie, fiind precedat de legămintele cu Adam, cu Noe şi cu Avraam, şi prin el Dumnezeu Se descoperă omului mai deplin decât înainte, în special prin instituirea întregului ritual de la sanctuar. Astfel, sanctuarul devine mijlocul prin care Domnul îi arată poporului planul de mântuire pe care acesta trebuie să-l proclame lumii.

Deşi îi răscumpărase din robia Egiptului, Domnul dorea ca israeliţii să înţeleagă că răscumpărarea avea o însemnătate mult mai mare decât simpla eliberare din robia fizică. El dorea să-i izbăvească din păcat, adică din sclavia supremă, iar acest lucru se putea realiza doar prin sacrificiul lui Mesia, aşa cum era el prezentat în tipurile şi în simbolurile serviciului de la sanctuar. Prin urmare, nu este de mirare că la scurt timp după ce au fost eliberaţi din robie şi li s-a dat Legea, israeliţii au fost instruiţi cu privire la instituirea serviciilor de la sanctuar, căci prin ele Dumnezeu le-a descoperit planul de mântuire – care reprezenta adevăratul sens şi scop al legământului. Aceasta deoarece legământul nu înseamnă nimic dacă nu include mântuirea pe care Domnul o oferă omenirii căzute în păcat. Aşa a fost în Eden şi aşa a fost şi la Sinai.

De ce a fost necesar un legământ între Dumnezeu şi poporul Israel? (Vezi Deuteronomul 29:10-13. Observă iarăşi aspectul relaţional al legământului.)

Miercuri, 12 mai – Dumnezeu şi poporul Israel

„Acum, dacă veţi asculta glasul Meu şi dacă păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu. Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel” (Exodul 19:5,6).

În aceste versete, Domnul le propune copiilor lui Israel legământul Său. Deşi, într-un anumit sens, Domnul îi chema, chemarea aceasta nu le era impusă automat, fără ca ei să aibă posibilitatea de a alege. Copiii lui Israel trebuiau să coopereze. Chiar şi eliberarea din Egipt implicase cooperarea lor: dacă nu ar fi făcut ce le spusese Domnul, şi anume să ungă uşorii casei cu sânge, nu ar fi fost eliberaţi. Era foarte simplu.

Şi aici, Domnul nu le spune: „Fie că vreţi, fie că nu vreţi, voi veţi fi ai Mei dintre toate popoarele şi o împărăţie de preoţi.” Nu aşa procedează Dumnezeu şi nu aşa spune textul.

6. Cum înţelegi ce spune Domnul în Exodul 19:5,6 în contextul mântuirii prin credinţă? Porunca de a-L asculta pe Domnul anulează cumva conceptul de mântuire prin har? Cum te ajută următoarele texte să găseşti răspunsul? Romani 3:19-24; 6:1,2; 7:7; Apocalipsa 14:12

„Noi nu ne câştigăm mântuirea prin ascultarea noastră; pentru că mântuirea este darul fără plată al lui Dumnezeu, care poate fi primit prin credinţă. Dar ascultarea este rodul credinţei.” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 61.

Gândeşte-te la ce a fost dispus Domnul să facă pentru copiii lui Israel: nu doar că i-a eliberat în mod miraculos din sclavia egipteană, ci a vrut ca ei să fie ai Lui dintre toate popoarele, o împărăţie de preoţi. Întrucât relaţia lor cu El se baza pe salvarea pe care El le-o oferea (atât temporară, din robia egipteană, cât şi veşnică), Domnul a căutat să-i ridice la un nivel spiritual, intelectual şi moral care i-ar fi făcut să devină minunea lumii antice. Şi aceasta cu scopul de a-i folosi în lucrarea de a le vesti neamurilor Evanghelia. Drept răspuns, tot ceea ce israeliţii trebuiau să facă era să asculte.

În ce mod ar trebui ca experienţa noastră personală cu Domnul să reflecte acelaşi principiu pe care îl regăsim în studiul de astăzi?

Joi, 13 mai – Promisiuni, promisiuni… (Exodul 19:8)

La prima vedere, totul pare să fie bine. Domnul Îşi eliberează poporul, îi oferă făgăduinţele legământului, iar copiii lui Israel sunt de acord: vor face tot ceea ce Domnul le cere să facă.
Este un „târg” perfect, nu-i aşa?

7. Ce perspective ne oferă textele de mai jos cu privire la răspunsul poporului faţă de legământ? Romani 9:31,32; Romani 10:3; Evrei 4:1,2

Indiferent ce ne cere Domnul să facem, relaţia noastră cu El trebuie să fie întemeiată pe credinţă. Credinţa asigură baza pentru ca faptele să urmeze. Faptele, în sine, nu ne pot face acceptabili în ochii unui Dumnezeu sfânt, oricât de pur motivate, de sincere şi de numeroase ar fi ele. Nu a fost posibil în timpurile lui Israel şi nu poate fi posibil nici în timpurile noastre.

8. Dacă Biblia subliniază mereu importanţa faptelor, de ce totuşi ele nu ne pot face să fim bine primiţi în ochii lui Dumnezeu? Isaia 53:6; 64:6; Romani 3:23

Din nefericire, evreii au crezut că faptele ascultării erau mijlocul prin care se realiza mântuirea lor, nu rezultatul acesteia. Ei căutau neprihănirea prin ascultarea de Lege, în loc să caute neprihănirea lui Dumnezeu care vine prin credinţă. Legământul de la Sinai, deşi a venit cu un set mai detaliat de instrucţiuni şi de legi, a fost conceput ca un legământ al harului la fel ca toate celelalte legăminte care l-au precedat. Harul acesta, revărsat fără plată, aduce schimbarea inimii şi conduce la ascultare. Bineînţeles, problema nu a fost încercarea israeliţilor de a asculta, căci legământul cerea ca ei să asculte, ci tipul de „ascultare” pe care l-au oferit, care nu era deloc ascultare, aşa cum istoria lor de mai târziu a arătat.

Citeşte cu atenţie Romani 10:3, îndeosebi ultima parte. Ce vrea să spună Pavel aici? Ce se întâmplă cu oamenii care caută să-şi realizeze o neprihănire proprie? De ce această încercare duce inevitabil la păcat, la fărădelege şi la răzvrătire? Suntem şi noi în pericolul de a face acest lucru?

Vineri, 14 mai – Un gând de încheiere

„Spiritul de sclavie se naşte din căutarea de a trăi în conformitate cu religia legală prin efortul de a împlini cerinţele legii în puterea noastră. Există speranţă pentru noi doar atunci când ne aşezăm sub legământul pe care Dumnezeu l-a încheiat cu Avraam, care este legământul harului prin credinţa în Isus Hristos. Evanghelia care i-a fost predicată lui Avraam şi prin care el a avut speranţă este aceeaşi cu cea care ne este predicată nouă astăzi şi prin care putem avea speranţă. Avraam a privit la Isus, care este şi pentru noi Autorul şi Desăvârşitorul credinţei.” – Ellen G. White Comments, The SDA Bible Commentary, vol. 6, p. 1077.

Rezumat: Legământul pe care Dumnezeu l-a încheiat cu Israel la Sinai a fost un legământ al harului. După ce le-a dat nenumărate dovezi ale dragostei şi ale grijii Sale pline de har prin eliberarea extraordinară din robia egipteană, Dumnezeu i-a invitat pe copiii lui Israel să intre într-un legământ cu El care avea să le păstreze şi să le susţină libertăţile. Deşi au răspuns în mod pozitiv, israeliţilor le-a lipsit credinţa adevărată motivată de dragoste. Noi nu trebuie să repetăm eşecul poporului Israel şi să ignorăm uimitorul har care le-a fost acordat păcătoşilor.

STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE

Biblia: Matei 3-9
1. Ce făceau Zebedei şi fiii lui când i-a văzut Domnul Isus?
2. Completează textul: „Când vă rugaţi, să nu fiţi ca …… .”
3. Completează textul: „Căci El îi învăţa ca unul care …… .”
4. Completează textul: „Isus străbătea toate cetăţile şi satele …… .”

Evanghelizare, Secţiunea 13, subcapitolul „Experienţa şi metodele lui Ellen White în lucrarea personală
5. Unde anume s-a dus Ellen White, ca răspuns la o invitaţie stăruitoare?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
De aici puteţi descărca cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video) pot fi vizionate sau descărcate accesând adresa de internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirile misionare (video) pot fi vizionate sau descărcate accesând adresa de internet a Departamentului „Şcolii de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!

Vizualizări:
SUS

2021 Făgăduinţa: legământul cel veşnic al lui Dumnezeu

Ce s-a întâmplat?
STUDIUL 1 » 27 MARTIE – 2 APRILIE
Abecedarul legământului
STUDIUL 2 » 3 APRILIE – 9 APRILIE
„Pentru toate neamurile de oameni, în veci”
STUDIUL 3 » 10 APRILIE – 16 APRILIE
Un legământ veşnic
STUDIUL 4 » 17 APRILIE – 23 APRILIE
Copii ai făgăduinţei
STUDIUL 5 » 24 APRILIE – 30 APRILIE
Sămânţa lui Avraam
STUDIUL 6 » 1 MAI – 7 MAI
Legământul de la Sinai
STUDIUL 7 » 8 MAI – 14 MAI
Legea legământului
STUDIUL 8 » 15 MAI – 21 MAI
Semnul legământului
STUDIUL 9 » 22 MAI – 28 MAI
Legământul cel nou
STUDIUL 10 » 29 MAI – 4 IUNIE
Sanctuarul noului legământ
STUDIUL 11 » 5 IUNIE – 11 IUNIE
Credinţa legământului
STUDIUL 12 » 12 IUNIE – 18 IUNIE
Viaţa în noul legământ
STUDIUL 13 » 19 IUNIE – 25 IUNIE

Alte trimestre

2021 Isaia
TRIMESTRUL 1 – 2021
2020 Educaţia crestină
TRIMESTRUL 4 – 2020
2020 Bucuria misiunii
TRIMESTRUL 3 – 2020
2020 Cum să interpretăm Scriptura
TRIMESTRUL 2 – 2020
2020 Daniel
TRIMESTRUL 1 – 2020
2019 Ezra şi Neemia
TRIMESTRUL 4 – 2019
2019 Slujirea celor în nevoie
TRIMESTRUL 3 – 2019
2019 Anotimpurile familiei
TRIMESTRUL 2 – 2019
2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2016 Cartea lui Iov
TRIMESTRUL 4-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011