Sanctuarul noului legământ

STUDIUL 11 » 5 IUNIE – 11 IUNIE

Textul de memorat: „Şi tocmai de aceea este El Mijlocitorul unui legământ nou, pentru ca, prin moartea Lui pentru răscumpărarea din abaterile făptuite sub legământul dintâi, cei ce au fost chemaţi să capete veşnica moştenire care le-a fost făgăduită.” (Evrei 9:15)

O seară fără lună şi un cer negru ca smoala l-au ascuns pe Frank în timp ce mergea pe străzile pustii ale oraşului. După un timp, el a auzit nişte paşi în spatele lui, ca şi când cineva îl urmărea în întuneric. Apoi, persoana care îl urmărea l-a ajuns din urmă şi i-a zis:

– Frank, tipograful?
– Da, eu sunt. Dar cum de ai ştiut?
– Ei bine, începu străinul, nu te cunosc. Dar îl ştiu pe fratele tău foarte bine. Şi, chiar în întuneric, felul tău de a merge, silueta ta mi-au reamintit atât de mult de fratele tău, încât am presupus că eşti fratele lui. Pentru că el mi-a spus că are un frate.

Această relatare descoperă un adevăr puternic despre serviciul de la sanctuarul israelit. Biblia spune că acesta a fost o umbră, un simbol, o imagine a adevăratului sanctuar. Cu toate acestea, umbrele şi imaginile conţineau suficient de multe elemente ca să prefigureze şi să descopere clar adevărurile pe care trebuiau să le reprezinte: moartea şi slujirea lui Isus ca Mare-Preot în sanctuarul ceresc.

Studiul pe scurt: De ce a vrut Dumnezeu ca israeliţii să construiască un sanctuar? Ce ne învaţă sanctuarul despre Isus ca Înlocuitor al nostru? Ce lucrare face Isus în cer ca reprezentant al nostru?

Duminică, 6 iunie – Relaţiile

„Voi aşeza Locaşul Meu în mijlocul vostru şi sufletul Meu nu vă va urî. Voi umbla în mijlocul vostru; Eu voi fi Dumnezeul vostru şi voi veţi fi poporul Meu” (Leviticul 26:11,12).

Un lucru ar trebui să fie clar până acum, şi anume că, indiferent dacă este vorba de vechiul legământ sau de cel nou, Domnul caută o relaţie apropiată şi plină de iubire cu poporul Său. De fapt, legămintele ajută la formarea „regulilor” pentru acea relaţie.

Relaţia are o importanţă covârşitoare în cadrul legământului, indiferent de timp sau de context. Dar, pentru ca o relaţie să existe, este nevoie de interacţiune, de comunicare şi de contact, în mod deosebit pentru oamenii păcătoşi, supuşi greşelii şi plini de îndoieli. Fireşte că Domnul, cunoscând acest lucru, a luat iniţiativa, ca să fie sigur că avea să Se manifeste faţă de noi astfel încât să putem relaţiona cu El într-un mod semnificativ, deşi în limitele naturii umane căzute.

1. În versetul de mai jos se găseşte porunca Domnului adresată lui Israel de a-I construi un locaş. Care sunt motivele pentru care Domnul vrea acest lucru? Exodul 25:8

Desigur, răspunsul la această întrebare naşte o altă întrebare, şi anume de ce? De ce vrea Domnul să locuiască în mijlocul poporului Său?

Poate că adevărul se găseşte în cele două versete de la începutul secţiunii de astăzi. Observă că Domnul va „locui” în mijlocul lor. Apoi, El spune că nu îi va „urî” şi că va „umbla” în mijlocul lor, că va fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Lui (Leviticul 26:11,12). Analizează cu atenţie versetele. Din nou, aspectul relaţional reiese foarte clar.

2. Analizează cu atenţie Leviticul 26:11,12 şi Exodul 25:8. Cum se potrivesc diferitele elementele care compun aceste pasaje cu ideea că Domnul caută o relaţie cu poporul Său?

Concentrează-te în special pe expresia „si sufletul Meu nu vă va urî”. Ce anume din sanctuar oferă mijlocul prin care omenirea căzută şi păcătoasă să poată fi primită de Domnul şi de ce este acest lucru atât de important în instituirea legământului?

Luni, 7 iunie – Păcatul, jertfa şi acceptarea (Evrei 9:22)

Mijlocul rânduit de Dumnezeu în Vechiul Testament pentru ca păcătosul să fie eliberat de păcat şi de vină era jertfirea animalelor. Darurile de jertfă ale israeliţilor sunt descrise amănunţit în Leviticul 1-7. O atenţie deosebită s-a acordat folosirii sângelui în diferitele tipuri de jertfe. Într-adevăr, rolul sângelui este una dintre trăsăturile comune ale ritualurilor de jertfă din Israel.

Cel care păcătuise şi, astfel, rupsese relaţia legământului şi călcase legea care o reglementa putea să fie readus la părtăşia deplină cu Dumnezeu şi cu semenii prin jertfirea unui animal, ca înlocuitor. Păcatul şi vina omului erau transferate asupra sanctuarului prin stropirea sângelui jertfei, restabilind astfel comuniunea şi deplina părtăşie de legământ a păcătosului pocăit cu Dumnezeul mântuitor.

3. Cum ne ajută ideile de mai sus să înţelegem întrebările de la sfârşitul secţiunii de ieri?

4. Ce semnificaţie profetică se găsea în jertfirea animalelor? Isaia 53:4-12; Evrei 10:4

Jertfele animalelor din Vechiul Testament schimbau statutul păcătosului de la cel de vinovat şi vrednic de moarte la cel de iertat şi readus în relaţia de legământ cu Dumnezeu. Dar mai exista un sens în care jertfele animalelor erau de natură profetică. Până la urmă, niciun animal nu era un înlocuitor potrivit în procesul de ispăşire pentru vina omului. Autorul cărţii Evrei explică astfel această realitate: „Căci este cu neputinţă ca sângele taurilor şi al ţapilor să şteargă păcatele” (Evrei 10:4). De fapt, jertfirea animalelor a avut menirea să fie o anticipare a venirii Robului lui Dumnezeu, divino-uman, care urma să moară ca Înlocuitor pentru păcatele lumii. Prin acest proces, păcătosul este iertat şi acceptat de Domnul, iar baza relaţiei legământului este stabilită.

Pune-te în locul cuiva care a trăit în timpurile Vechiului Testament, când oamenii aduceau jertfe la templu. De asemenea, nu uita cât de importate erau vitele pentru economie, pentru cultură şi pentru întregul stil de viaţă. Ce lecţii trebuiau să îi înveţe jertfele despre preţul păcatului?

Marţi, 8 iunie – Substituirea

„El S-a dat pe Sine Însuşi pentru păcatele noastre ca să ne smulgă din acest veac rău, după voia Dumnezeului nostru şi Tatăl” (Galateni 1:4).

Nu există nicio îndoială: una dintre temele principale (dacă nu chiar tema principală) ale Noului Testament este faptul că Isus Hristos a murit ca jertfă pentru păcatele lumii. Adevărul acesta este temelia întregului plan de mântuire. Orice teologie care neagă sângele răscumpărător al lui Hristos neagă miezul creştinismului.

5. Meditează asupra versetului de astăzi şi apoi răspunde la următoarele întrebări: A murit Isus de bunăvoie? Pentru cine a murit? Ce avea să împlinească moartea Lui?

Substituirea este cheia întregului plan de mântuire. Din cauza păcatelor noastre, noi merităm să murim. Din dragoste pentru noi, Isus „S-a dat pe Sine Însuşi pentru păcatele noastre” (Galateni 1:4). El a murit de moartea pe care o meritam noi. Moartea lui Isus ca Înlocuitor al păcătoşilor este marele adevăr din care derivă toate celelalte adevăruri. Speranţa noastră de reabilitare, de libertate, de iertare şi de viaţă veşnică în paradis este clădită pe lucrarea pe care a făcut-o Isus – aceea de a Se da ca jertfă pentru păcatele noastre. Fără aceasta, credinţa noastră nu ar avea sens. Mântuirea vine doar prin sângele lui Isus.

6. Ce ne spun următoarele texte despre sânge şi ce rol are sângele în planul de mântuire? Matei 26:28; Efeseni 2:13; Evrei 9:14; 1 Petru 1:19

„Dumnezeu nu vrea să fii neîncrezător şi să îţi torturezi sufletul cu teama că El nu te va accepta, din cauză că eşti păcătos şi nevrednic. […] Poţi să spui: «Ştiu că sunt un păcătos, şi tocmai acesta este motivul pentru care am nevoie de un Mântuitor. […] Eu nu am niciun merit şi nicio bunătate prin care să pot pretinde mântuirea, dar prezint înaintea lui Dumnezeu sângele atotispăşitor al Mielului neprihănit al lui Dumnezeu, care a ridicat păcatul lumii. Aceasta este apărarea mea.»” – Ellen G. White, Credinţa şi faptele, p. 105.

Ce speranţă ai datorită sângelui noului legământ?

Miercuri, 9 iunie – Marele-Preot al noului legământ

Sanctuarul pământesc în care Dumnezeu a ales să locuiască împreună cu poporul Lui avea în centru jertfele de animale. Dar slujbele acestea nu se încheiau odată cu moartea acestor vietăţi. Preotul ducea sângele în sanctuar şi îndeplinea ritualul în favoarea păcătosului după ce animalul de jertfă fusese înjunghiat.

Totuşi, toată această lucrare era doar o umbră, un simbol a ceea ce Hristos avea să facă pentru lume. Astfel, după cum simbolurile din serviciile sanctuarului nu luau sfârşit odată cu moartea animalului, nici lucrarea lui Hristos pentru noi nu s-a încheiat odată cu moartea Lui pe cruce.

7. Astăzi studiază Evrei 8:1-6 şi roagă-te. Cere-I Domnului să te ajute să înţelegi ce se spune aici şi de ce este important să ştim acest lucru. Apoi scrie în cuvintele tale care crezi că este mesajul Domnului pentru noi în aceste versete. Cum ne ajută ele să înţelegem noul legământ?

Aşa cum au existat un sanctuar pământesc, o preoţie pământească şi o serie de servicii ritualice în cadrul vechiului legământ, la fel există şi un sanctuar ceresc, o preoţie cerească şi o slujire cerească în cadrul noului legământ. Doar că toate cele care în vechiul legământ erau doar simboluri, chipuri şi umbre (Evrei 8:5) au devenit o realitate în legământul cel nou.

În locul unui animal lipsit de discernământ ca înlocuitor al nostru, Îl avem pe Isus cel fără păcat; în locul sângelui unui animal, avem sângele lui Isus; în locul unui sanctuar făcut de mâini omeneşti, avem „adevăratul cort, care a fost ridicat nu de om, ci de Domnul” (Evrei 8:2); iar în locul unui preot omenesc păcătos şi greşit, Îl avem pe Isus ca Marele nostru Preot care slujeşte pentru noi. Având aceste lucruri în minte, gândeşte-te la cuvintele lui Pavel: „Cum vom scăpa noi dacă stăm nepăsători faţă de o mântuire aşa de mare…?” (Evrei 2:3).

Gândeşte-te că Isus a trăit o viaţă fără păcat pentru tine, a murit pentru tine şi acum este în cer slujind în sanctuar tot pentru tine. Toate acestea au fost făcute ca să fii salvat de urmările îngrozitoare ale păcatului. În următoarele zile, planifică-ţi să vorbeşti despre această veste minunată cu cineva care poate are nevoie să o audă.

Joi, 10 iunie – Lucrarea din ceruri (Evrei 9:24)

Studiază Evrei 9:24, în special în contextul în care a fost scris, şi anume pentru a explica lucrarea lui Isus din cer, după moartea Sa ca jertfă pentru noi. Deşi se pot spune multe, vrem să ne concentrăm doar asupra expresiei de la sfârşitul versetului, care spune că Isus Se înfăţişează acum pentru noi înaintea lui Dumnezeu.

Gândeşte-te la semnificaţia acestui lucru. Noi, oamenii păcătoşi şi căzuţi; noi care am fi mistuiţi de strălucirea slavei lui Dumnezeu, dacă am privi-o acum; noi, oricât de răi am fost sau oricât de îngrozitor am călcat Legea lui Dumnezeu, avem pe Cineva care Se înfăţişează înaintea lui Dumnezeu pentru noi. Avem un Reprezentant care stă în faţa Tatălui pentru noi. Gândeşte-te cât de iubitor, de iertător şi de binevoitor a fost Isus pe pământ. Exact aceeaşi persoană este acum Mijlocitorul nostru în cer!

Acesta este celălalt aspect al veştii bune: Isus nu doar că a plătit pedeapsa pentru păcatele noastre, luându-le asupra Lui la cruce (1 Petru 2:24), ci acum El stă în prezenţa lui Dumnezeu ca Mijlocitor între cer şi pământ, între om şi Dumnezeu.

Este absolut logic: Isus, ca Dumnezeu şi Om (Omul desăvârşit, fără păcat), este singurul care poate construi o punte între om şi Dumnezeu peste abisul creat de păcat. Lucrul cel mai important de ţinut minte este că acum există un Om, o Fiinţă umană care ne poate înţelege toate încercările, durerile şi ispitele (Evrei 4:14,15) şi care ne reprezintă înaintea Tatălui.

8. „Căci este un singur Dumnezeu şi este un singur mijlocitor între Dumnezeu şi oameni: Omul Isus Hristos, care S-a dat pe Sine Însuşi ca preţ de răscumpărare pentru toţi: faptul acesta trebuia adeverit la vremea cuvenită” (1 Timotei 2:5,6). Care sunt cele două roluri care Îi sunt atribute lui Isus în aceste versete şi cum au fost ele prefigurate în slujirea din sanctuarul pământesc?

Vestea bună a noului legământ este că acum, datorită lui Isus, păcătosul care se pocăieşte are pe Cineva care îl reprezintă înaintea Tatălui, pe Cineva care a câştigat pentru el ceva ce el însuşi nu ar fi putut câştiga niciodată, şi anume neprihănirea absolută – singura neprihănire care poate sta în prezenţa lui Dumnezeu. Prin neprihănirea aceasta, desăvârşită prin suferinţă (Evrei 2:10), Isus stă înaintea lui Dumnezeu cerând pentru noi iertare şi putere asupra păcatului. Fără aceasta, noi nu am avea speranţă nici acum şi, cu siguranţă, nici la judecată.

Roagă-te şi meditează asupra faptului că o Fiinţă umană, Cineva care a experimentat ispitirea, stă înaintea lui Dumnezeu în cer. Ce înseamnă acest lucru pentru tine personal?

Vineri, 11 iunie – Un gând de încheiere

„Isus spune mai departe: După cum voi Mă veţi mărturisi înaintea oamenilor, tot aşa şi Eu voi da mărturie pentru voi înaintea lui Dumnezeu şi a îngerilor sfinţi. Voi trebuie să fiţi martorii Mei pe pământ, canale prin care harul Meu poate să se reverse pentru vindecarea lumii. În acelaşi fel, Eu voi fi Reprezentantul vostru în cer. Tatăl nu vede caracterul vostru plin de greşeli, ci vă vede îmbrăcaţi în desăvârşirea Mea. Eu sunt Mijlocitorul prin care vin la voi binecuvântările cerului. Şi toţi cei care mărturisesc despre Mine, luând parte la sacrificiul Meu pentru aceia care erau pierduţi, vor fi mărturisiţi ca părtaşi la slava şi fericirea celor răscumpăraţi.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii, p. 357.

Rezumat: Sistemul de jertfe al vechiului legământ a fost înlocuit cu unul nou. În locul animalelor care erau înjunghiate de preoţi păcătoşi într-un sanctuar pământesc, acum noi Îl avem pe Isus, Jertfa noastră fără cusur. El ne reprezintă înaintea Tatălui în sanctuarul din cer, lucrare care este fundamentul noului legământ şi al făgăduinţelor sale.

STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE

Biblia: Marcu 3-9
1. Despre cine a spus Mântuitorul că Îi este „frate, soră şi mamă”?
2. Care erau lucrările pe care le făceau ucenicii când „au plecat şi au propovăduit pocăinţa”?
3. Completează textul: „Dar cu cât le poruncea mai mult …… .”
4. Completează textul: „Nu este nimeni, care să facă minuni în Numele Meu şi …… .”

Evanghelizare, Secţiunea 14, subcapitolul „Femeile în lucrarea de evanghelizare”
5. Ce influenţă va exercita o femeie cu adevărat convertită?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
De aici puteţi descărca cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video) pot fi vizionate sau descărcate accesând adresa de internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirile misionare (video) pot fi vizionate sau descărcate accesând adresa de internet a Departamentului „Şcolii de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!