Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Emoţiile

STUDIUL 1 » 25 DECEMBRIE - 1 IANUARIE
"Adevărat, adevărat vă spun că voi veţi plânge şi vă veţi tângui, iar lumea se va bucura; vă veţi întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie". Ioan16,20
0:00
0:00

Emotiile reprezinta o componenta esentiala a personalitatii noastre. Ele ne pot motiva puternic pentru o actiune buna sau rea. In functie de emotiile pe care le traim, suntem fericiti, tristi, tematori sau bucurosi.

Emotiile „pozitive” ne pot da un sentiment de satisfactie si de bine; cele „negative” ne produc nefericire si suferinta. Emotiile pozitive contribuie la mentinerea sanatatii psihice, pe cand expunerea prelungita la emotii „negative” poate genera probleme de comportament si de relationare. Asadar, emotiile sunt un factor important in starea noastra generala de bine.

Dumnezeu vrea sa ne bucuram de efectele emotiilor pozitive. Totusi din cauza pacatului, ne confruntam deseori cu efectele adverse ale trairii emotiilor negative. Nici eroii Bibliei nu au fost imuni in aceasta privinta. Unii au reusitsa ajunga sa se controleze, dar altii si-au pierdut autocontrolul si au permis ca emotiile negative sa ii conduca la actiuni gresite.

Relatia dintre emoti si comportament nu este clara si directa. Uneori, emotiile dureroase se pot determina sa ne asezam in genunchi, ca sa Il cautam pe Dumnezeu, Sursa noastra cea mai inalta de ajutor si de sprijin. Alteori, problemele i determina pe unii sa-si abandoneze credinta cu totul.

Prin urmare, cat de important este sa ne cunoastem emotiile si sa intelegem modul in care ele ne afecteaza viata!

Emotiile negative

Daca citim 2 Samuel 13, gasim un lant de experiente emotionale daunatoare. Personajele din aceasta trista relatare ajung sa-si faca mult rau fizic si emotional unul altuia. Consecintele comportamentului lor au atins intreaga familie regala, afectand chiar si generatiile urmatoare.

1. Ce emoti traiesc urmatoarele personaje?

Amon, Tamar, David, Adsalom.

„Dragostea” lui Amnon fata de Tamar nu a fost adevarata, ci a fost mai degraba un impuls sexual puternic, intrucat, imediat ce si-a atins scopul, el ” a urat-o foarte mult, mai mult decat o iubise” (vers,15). Experienta lui Amnon este marcata de doua sentimente extreme: pasiunea nestapanita (in contextul unei relatii incestuase) si ura. Faptele savarsite sub imperiul acestor emotii sunt aproape intotdeauna anormale si au consecinte grave. „Dragostea” lui Amnon s-a transformat aproape instantaneu in ura. El a ignorat rugamintile surorii lui si a oblivat-o sa iasa din camera lui.

Tamar este victima. Ea nu a acceptat avansurile lui Amnon, lucru care il nemultumea pe acesta. Ea a ascultat de porunca regelui si i-a slujit fratelui ei. Cand a inteles care erau intentiile lui real, a facut tot ce i-a stat in putinta ca sa il descurajeze si sa-l ajute sa inteleaga consecintele faptei lui rele. Amnon insa luase deja o hotarare si nu era dispus sa accepte sfaturi. Prin urmare, si-a urmat neagatut planul.

Ca orice femeie care a trait experienta unui viol sau a unui abuz, probabil ca tamar s-a simtit umilita si folosita, fapt care i-a starnit mania si care, fara indoiala, i-a scazut mult stima de sine. Fratele ei , Absalom, nu i-a oferit prea multa alinare, ci a sfatuit-o sa nu spuna la nimeni ce s-a intamplat. Cu toate acestea, el a inceput sa faca un plan pentru uciderea lui Amnon, ca razbunare pentru fapta lui ( si totodata, epntru a avea mai multe sanse de a urca pe tronul lui Israel). Evenimentele acestea i-au produs manie si mahnire tatalui lor David.

Cand ai simtit ultima data ura, tristete, frica, furie sau invidie? Ce ai facut cu aceste sentimente? Cum ar fi trebuit sa te porti?

Emotiile pozitive

Starile emotionale negative, precum ura, ingrijorarea, frica, furia si invidia, trezesc reactii fiziologice imediate: cresterea frecventei cardiace, tensionarea muschilor, uscarea gurii, transpiratia rece, senzatia de „nod” in stomac si altele. Expunerea prelungita la acete manifestari a fost asociata cu complicatiile cardiace si digestive.

Spre deosebire de acestea, starile emotionale positive, precum compasiunea, blandetea, bunatatea si rabdarea, sunt asociate cu simtamantul de bine, cu viziunea pozitiva asupra vietii si cu relatia optima cu oamenii si cu Dumnezeu. Psihologia pozitiva, o ramura noua noua si larg acceptata a psihologiei isi propune sa promoveze emotiile pozitive pentru dobandirea fericirii si pentru prevenirea bolilor psihice. De altfel, exista dovezi care arata ca nutrirea anumitor emotii negative afecteaza sanatatea si longevitatea, pe cand adoptarea unei viziuni pozitive asupra vietii poate promova sanatatea si longevitatea. Cu alte cuvinte, cu cat viziunea si emotiile noastre sunt mai constructive, cu atat ne bucuram de o stare generala de sanatate mai buna.

2. Citeste Galateni 5,22. Cum arata viata oamenilor care au roada Duhului?

3. Care este , dupa parerea lui Pavel, cea mai importanta emotie pozitiva? Coloseni 3,12-14. Ce inseamn sa ne imbracam cu ao inima plina de indurare? Care sunt rezultatele pe care le traieste cel care aplica in viata lui cuvintele lui Pavel?

Este foarte adevarat ca dragostea este mai mult decat o emotie. Totusi, ea este emotia suprema. Dumnezeu este dragoste si dorinta Sa este ca fii si fiicele Sale sa manifeste dragostea unii pentru altii. El vrea sa intelegem ce inseamna sa Il iubim pe Dumnezeu si sa fim iubiti de El. Dragostea este insotita de o paleta larga de alte simtaminte si emotii pozitive, care pot fi transpuse in comportamente aludabile.

Ai observat pana acum in viata ta ce impact are starea ta emotionala asupra faptelor tale? De ce nu este bine sa luam decizii importante sub imperiul emotiilor, fie ele pozitive sau negative?

Rectiile emotionale ale lui Isus (partea I)

In Marcu 8,1-3, „mila” a fost factorul care L-a determinat pe Mantuitorul sa faca un plan pentru hranirea multimii. Nimeni nu se gandise la nevoile practice ale acestor oameni, care nu mai mancasera aproape nimic de trei zile. Isus a amintit faptul ca unii dintre ei venisera de departe; El a stiut ca, daca ii trimitea acasa plamanzi, puteau sa lesine pe drum.

4. Isus i-a hranit pe oameni, pentru ca I-a fost mila de ei. Ce elte fapte a mai facut El din mila pentru oameni? Marcu 1,40.41; 6,34

In general, leprosii erau tratati cu dispret. Nicio alta boala sau suferinta su starnea mai multa groaza si respingere decat lepra. Celor afectati de aceasta boala le era interzis contactul cu ceilalti si erau obligati sa traiasca in izolare. Daca se apropia cineva de tabara lor, ei erau obligati sa strige: „Necurat! Necurat!”, pentru a-l avertiza sa pastreze distanta si sa evite infectarea. Isus a simtit mila fata de acest om, l-a vindecat imediat si i-a spus sa plece si sa nu spuna nimanui ce i s-a intamplat. Insa el nu a putut sa ascunda aceasta manifestare minunata de dragoste si a inceput sa le-o povesteasca tuturor.

Domnul a simtit mila nu numai fata de oamenii care duceau pilsa de lucrurile strict necesare pentru supravietuire, ci si de cei care nu aveau un conducator, o directie sau un scop. De aceea, inainte sa la ofere grana, El a simtit nevoile lor spirituale profunde si a inceput sa-i invete despre Imparatia lui Dumnezeu.

De asemenea, observam mila lui Hristos in Marcu 9,36, unde se pune accent pe atingerea fizica. El ii lua in brate pe copii si le arata dragoste si afectiune. Totodata, El infindea mana si ii aingea pe bolnavi, ca sa le transmita puterea divina de vindecare.

In relatarea din Marcu 10,21.22, aflam ca Isus L-a iubit pe tanarul bogat, chiar daca el nu I-a urmat sfatul. Intr-un timp scurt, amandoi au trait doua emotii puternice: dragostea (Isus) si mahnirea (tanarul bogat).

Cum iti exprimi mila? Una este sa-ti fie mila de cineva si alta este sa ii arati mila prin implinirea nevoilor lui concrete. Prin ce cuvinte si prin ce fapte poti arata mila fata de cei suferinzi?

Reactiile emotionale ale lui Isus (partea II)

5. De ce a plans Isus pentru Ierusalim? Luca 19,41-44

El a plans din cauza tristetii pe care a simtit-o cand a privit in viitor si a vazut soarta acestei cetati. Mai mult chiar, El S-a intristat pentru multimea de locuitori ai Ierusalimului care L-au respins. „Lacrimile varsate de Isus pe munte, in mijlocul strigatelor de bucurie si ale osanalelor multimii, au fost ultimile rugaminti ale dragostei respinse si ale milei – Ellen G. White, The spirit of Prophecy, vol 3, p.20

Scriitorii evangheliilor consemneaza doua ocazii in care Domnul a plans. De regula, oamenii plang pentru ei insisi, insa in aceste ocazii, El a plans pentru altii.

6. Ce emotii dureroase a trait Isus in urmatoarele situatii? Mat. 26,37.38; Marcu 3,5; 8,15.16 si Ioan 11,32-38. Ce I-a provocat aceste emotii?

Primele versete din Isaia 53 ne confirma faptul ca Isus a fost un Om al durerii. El a avut multe moment de bucurie, dar a trait si o durere sufleteasca profunda. O mare parte a suferintei Sale era legata de frustrarea ca urmasii Lui nu Ii intelegeau mesajul. In ciuda numeriaselor dovezi de dragostea si in pofida semnelor supranaturale, multi nu pricepeau ca El era Mesia. In acelasi timp, suferea foarte mult cand venea fata in fata cu urmele lasate de pacat asupra omenirii.

Imprejurarile mortii lui Lazar I-au provocat o mare durere. Ioan ne spune ca ” Isus S-a infiorat in duhului Lui” (Ioan 11,33). Aceasta expresie reda un cuvant grecesc care indica o manifestare foarte puternica a mahnirii sufletesti, insitita de un geamat scos din gat si din nas. Dramaturgul grec Eschil (525-456 i.Hr.) foloseste acest cuvant pentru a descrie sforaitul cailor. In Noul Testament, cuvantul acesta apare de cinci ori, in patru ocazii, descriind emotia traita de Isus.

Studierea modului in care Isus Si-a manifestat emotiile ne poate ajuta sa intelegem in ce masura ne intelege El trairile si simtamintele. In Evr. 4,15, citim: ” Caci n-avem un Mare – Preot care sa n-aiba mila de slabiciunile noastre”. Cum ne ajuta versetul acesta sa ne apropiem mai mult de El, mai ales atunci cand suferim?

Planul lui Dumnezeu pentru emotiile dureroase

7. Care este fagaduinta Mantuitorului cu privire la durere si la intristare? Ioan 16,20-24

Pasajul acesta este o sursa de speranta pentru oricine traieste o durere fizica sau psihica. Iata cateva lucruri pe care le putem invata de aici:

Lumea pare a fi plina de oameni fericiti. Adeseori, credinciosul priveste in jur si intelege ca viata este nedreapta. Oamenii rai par a duce o viata linistita, in timp ce multi oamenii consacrati ai lui Dumnezeu sufera. Insa Isus ne asigura ca starea aceasta nu va dura la nesfarsit. Pe de alta parte, stim ca, de multe ori, aparentele inseala. Tenditna noastra este sa credem ca altii sunt fericiti si mai plini de succes decat noi.

Durerea, suferinta si tristetea se vor transforma in bucurie. Aceasta este mesajul principal al fagaduintei Mantuitorului. Credinciosii nu trebuie sa uite ca suferinta va trece si, mai mult de cat atat, ca va fi inlocuita de bucurie.

Durerea va fi uitata. Amintirile neplacute ale trecutului ne tulbura linistea. Multi psihoterapeuti depun eforturi uriase ca sa indeparteze din viata pacientilor lro efectele trecutului. Domnul ne asigura ca, in curand, urmasii Sai vor uita durerea, la fel cum o mama uita de durerile nasterii dupa ce isi vede copilul.

Nimeni nu ne va rapi bucuria. Bucuria oferita de Domnul est diferita de bucuria pe care o cunoastem in viata aceasta. Isus ne ofera o bucurie completa, nesfarsita, pe care ni un dusman nu ne-o va putea rapi.

Nu vom mai suferi nici o lipsa. Domnul afirma ca cei neprihaniti nu Il voi mai intreba nimic.Nu va mai fi nevoie sa Ii faca cereri si rugaminti, pentru ca toate nevoile lor au fost implinite.

Cum poti sa-ti pastrezi invrederea in fagaduinta ca intristarea ta se va preface in bucurie? Cum te ajuta aceasta fagaduinta sa depasesti adversitatile vietii? Cum poti folosi fagaduintele Domnului Isus pentru a incuraja o persoana indurerata?

Studiu suplimentar

” In timp ce privirea patrunzatoare a lui Isus scruta curtea frofanata a templului, toti ochii s-au intors instinctiv spre El. Glasurile oamenilor si ragetele animalelor au amutit. Preot, conducator, fariseu si pagan priveau cu totii, muti de uimire si cu o veneratie de neinteles, spre Fiul lui Dumnezeu, care statea inaintea lor in maretia Imparatului Ceresc, natura Lui divina radiind prin natura Lui omeneasca si conferindu-I o demnitate si o slava pe care nu le mai manifestase pana atunci. Norodul a fost cuprins de o teama ciudata. Cei care se aflau cel mai aproape de El au inceput sa se retraga instinctiv, atat cat le permitea multimea din spatele lor. Langa Isus nu au mai ramas decat cativa ucenici. Orice zgomot s-a oprit; tacerea adanca parea insuportabila, iar cand buzele stranse si inclestate ale lui Isus s-au miscat si cand glasul Sau a rasunat in tonuri clare, s-a auzit un geamat involuntar sau un suspin de usurare de la toti cei prezenti.

el vorbea in acesnte clare si cu o putere care i-a facut pe oameni sa se legene de parca s-ar fi aflat in bataia unui vant aprig: ” Casa Mea va fi o casa de rugaciune. Dar voi ati facut din ea o pestera de talhari”. El a coborat treptele si, cu mai multa autoritate decat amnifestase cu trei ani in urma, cu o indignare care a adus la tacere orice inpotrivire, cu un glas care a rasunat in tot templul ca o trambita, a dat porunca: ” Ridicati acestea de aici” – Ellen G. White, The Spirit of Prophecy, vol.3 , pag 23.24

Intrebari pentru discutie

1. Descrie emotiile traite de Domnul Isus, asa cum sunt exprimate in pasajul de mai sus. Ce lectie putem invata despre faptul ca emotiile pot fi o binecuvantare, daca le directionam corect?

2. Putem sa anihilam emotiile negative prin emotii pozitive? Cum anume? Gandeste-te de exemplu, la Maria Magdalena si la cealalta Maria, care s-au dus impreuna la mormantul Domnului si s-au intors de acolo ” cu frica si cu mare bururie” (Mat. 28,8).

3. Comunitatile evreiesti sarbatoresc Purim-ul pentru a comemora ocazia in care intristarea lor s-a prefacut in bucurie si jalea lor in zi de sarbatoare (Estera 9,22). Discutati in grupa cum putem sa comemoram ocaziile in care intristarile noastre s-au transformat in bucurie. Povestiti despre ocazii in care ati experimentat aceasta schimbare.

4. Cum putem sa ne bizuim pe fagaduintele lui Dumnezeu, atunci cand ele ni se par atat de indepartate si de imposibil de indeplinit?

2011 Isus Plângea: Biblia şi sentimentele omului

Emoţiile
STUDIUL 1 » 25 DECEMBRIE - 1 IANUARIE
Soluţia lui Dumnezeu pentru îngrijorare
STUDIUL 2 » 1 IANUARIE - 7 IANUARIE
Stresul
STUDIUL 3 » 8 IANUARIE - 14 IANUARIE
Relaţiile
STUDIUL 4 » 15 IANUARIE -21 IANUARIE
Sentimentul de vinovăţie
STUDIUL 5 » 22 IANUARIE - 28 IANUARIE
O judecată sănătoasă
STUDIUL 6 » 29 IANUARIE -04 FEBRUARIE
Speranţă şi depresie
STUDIUL 7 » 5 FEBRUARIE - 11 FEBRUARIE
Rezistenţa în încercări
STUDIUL 8 » 12 FEBRUARIE - 18 FEBRUARIE
O imagine de sine pozitivă
STUDIUL 9 » 19 FEBRUARIE - 25 FEBRUARIE
Invidia
STUDIUL 10 » 26 FEBRUARIE - 4 MARTIE
Libertatea creştinului
STUDIUL 11 » 5 MARTIE - 11 MARTIE
Natura – o sursă de sănătate
STUDIUL 12 » 12 MARTIE - 18 MARTIE
Chemaţi de Domnul în lucrarea Sa
STUDIUL 13 » 19 MARTIE - 25 MARTIE

Alte trimestre

2020 Daniel
TRIMESTRUL 1 – 2020
2020 Cum să interpretăm Scriptura
TRIMESTRUL 2 – 2020
2019 Slujirea celor în nevoie
TRIMESTRUL 3 – 2019
2019 Ezra şi Neemia
TRIMESTRUL 4 – 2019
2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2019 Anotimpurile familiei
TRIMESTRUL 2 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2016 Cartea lui Iov
TRIMESTRUL 4-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011