Evenimentele finale – Domnul Isus si cei mantuiti

STUDIUL 12 » 15 DECEMBRIE - 21 DECEMBRIE

Text de memorat: „Pocaiti-va dar si întoarceti-va la Dumnezeu, ca sa vi se stearga pacatele, ca sa vina de la Domnul vremurile de înviorare si sa trimita pe Cel ce a fost rânduit mai dinainte pentru voi: pe Isus Hris- tos, pe care cerul trebuie sa-L primeasca pâna la vremurile asezarii din nou a tuturor lucrurilor – despre aceste vremuri a vorbit Dumnezeu prin gura tuturor sfintilor Sai proroci din vechime." (Faptele apostolilor 3:19-21)

Gândul central: Învatatura biblica despre lucrarea de Mare-Preot a Domnului Hristos în Sanctuarul ceresc, despre a doua Sa venire si despre învierea mortilor alcatuiesc împreuna mesajul sperantei pentru cei care si-au pus încrederea în El.

Istoria marii lupte dintre bine si rau a avut multe momente decisive,
dar punctul culminant a fost crucea, prin care a fost asigurata înfrângerea
si distrugerea finala a lui Satana. De asemenea, profetia biblica vorbeste
despre „vremea sfârsitului” (Daniel 12:4,9), o perioada din istoria mântu-
irii cu o semnificatie deosebita din punctul de vedere al relatiei Domnului
cu poporul Sau. Evenimentele care vor avea loc în „vremea sfârsitului”
sunt numite escatologice, adica evenimente „finale”.

În studiul din saptamâna aceasta, ne vom opri asupra a trei evenimente
speciale din timpul sfârsitului care au implicatii spirituale uriase: slujirea
Domnului Hristos în Sanctuarul ceresc, a doua Sa venire si învierea celor
care au murit în credinta adevarata.

Sanctuarul ceresc (1)

Punctul fundamental de doctrina numarul 24 afirma în introducere:
„În ceruri, exista un sanctuar – adevaratul cort ridicat nu de om, ci de
Domnul” (vezi Evrei 8:2). Una dintre premisele biblice fundamentale este
existenta unui sanctuar ceresc (Psalmii 11:4).

1. Citeste Evrei 8:1-5. Care este ideea principala a acestui pasaj.

Aflam de aici ca Sanctuarul pamântesc este o copie sau o reproducere
a Sanctuarului ceresc; aceasta înseamna ca între cele doua exista cel pu-
tin o anumita corespondenta functionala. Sanctuarul pamântesc ne învata
foarte multe lucruri despre cel ceresc; de aceea, indiferent ce însemna el
pentru poporul Israel, adevarata lui semnificatie se gasea în Sanctuarul
ceresc si în ce urma sa se întâmple acolo. Modelul pamântesc ne învata
despre realitatile din Sanctuarul ceresc prin eficacitatea jertfelor si a slu-
jirii preotesti. Slujbele din Sanctuarul pamântesc erau mijlocul prin care
Dumnezeu le prezenta copiilor Sai principiile mântuirii, fiind o prefigura-
re a slujirii Domnului Hristos în Sanctuar (Evrei 9:9-15), atât prin moar-
tea Sa, cât si, ulterior, prin mijlocirea din Sanctuarul ceresc.
Slujirea din Sanctuarul pamântesc arata ca, desi varsarea de sânge era
necesara (Evrei 9:22) pentru ispasirea pacatului, mai era totusi nevoie de
un Preot care sa mijloceasca între pacatosi si un Dumnezeu sfânt, dupa
aducerea acestui sânge. Slujirea preotului în Sfânta Sfintelor curata Sanc-
tuarul de pacat si cerea din partea poporului întristare si pocainta. În acest
mod era ilustrata judecata ca parte integranta a lucrarii complete de mân-
tuire.

Un alt aspect fascinant este ceea ce se afirma în Evrei 8:1,2, si anume
ca scopul pentru care au fost scrise primele 7 capitole din Evrei a fost
acela de a îndrepta atentia cititorului spre realitatea Sanctuarului ceresc si
spre pozitia lui Hristos de Mare-Preot al nostru. Este greu de înteles cum
ar putea cineva sa nu observe importanta pe care o acorda cartea Evrei
slujirii lui Hristos în Sanctuarul ceresc, ca parte a Planului de Mântuire.
Nu avem în acest pasaj niciun indiciu ca Sanctuarul din cer si, cu atât mai
putin, slujirea Domnului nostru ar trebui întelese metaforic sau simbolic.
De altfel, versetul 5 arata clar ca Sanctuarul pamântesc – o cladire reala
cu preoti reali si jertfe reale – era numai o „umbra” a realitatii mijlocirii
Domnului în Sanctuarul ceresc.

Sanctuarul ceresc (2)

Serviciile din sanctuarul pamântesc descopereau cele trei etape ale
Planului de Mântuire: jertfa înlocuitoare, mijlocirea preoteasca si jude-
cata. Biblia ne arata ca toate aceste trei etape sunt prezente slujirea
Domnului Hristos în favoarea pacatosilor.

2. Citeste Isaia 53:6; Romani 3:24,25; 2 Corinteni 5:21. În ce masura corespunde moartea lui Hristos pe cruce primei etape a Planului de Mântuire (jertfa înlocuitoare).

3. Ce spun textele urmatoare despre Hristos si despre mijlocirea Sa în fa- voarea pacatosilor. 1 Timotei 2:5; Evrei 7:25.

Dupa cum jertfele aratau spre moartea lui Hristos, tot la fel slujirea
preoteasca prefigura adevarata slujire a lui Hristos din Sanctuarul ceresc.
Mai exact, slujirea neîntrerupta sau zilnica a preotilor în Sfânta simboliza
accesul permanent la Dumnezeu de care beneficiaza pacatosul prin sluji-
rea lui Hristos ca Mijlocitor în Sanctuarul ceresc (Evrei 4:14-16).

4. Ce legatura are curatirea lucrurilor din ceruri cu lucrarea preotilor din Sanctuarul pamântesc în Ziua Ispasirii. Evrei 9:23

Pe fundalul serviciilor din Sanctuarul pamântesc, Evrei 9:23 arata în
mod clar spre lucrarea de curatire realizata de Hristos în cer. Textul acesta
i-a pus în încurcatura pe cercetatorii din toate secolele, deoarece afirma
ca lucrurile ceresti au fost întinate si aveau nevoie de curatire. Pentru noi,
ca adventisti de ziua a saptea, care credem ca lucrarea cereasca a lui Hristos
în favoarea noastra este alcatuita din doua etape, curatirea aceasta este
modelul curatirii anuale a Sanctuarului pamântesc în Ziua Ispasirii.

Gândeste-te la ispasire – la semnificatia ei, la modul în care este realizata si la singura Persoana care a putut face ispasire pentru noi. De ce este o veste buna faptul ca traim în „Ziua Ispasirii”.

A doua venire a Domnului Hristos

5. Ce legatura este între stergerea pacatelor amintita în Faptele 3:19-21 si curatirea Sanctuarului despre care am studiat ieri.

Desi poate ca nu cunostea „vremurile sau soroacele” (Faptele 1:7), Pe-
tru aminteste în Faptele 2:14-21 despre profetia lui Ioel, aratând ca ea s-a
împlinit în vremea lui. În conceptia sa despre profetie, pare evident faptul
ca „vorbind sub inspiratie si, exprimând, de aceea, idei care depasesc în-
telegerea sa limitata, Petru face o scurta referire la doua mari evenimente
care vor avea loc în ultimele zile ale pamântului – (1) revarsarea puternica
a Duhului lui Dumnezeu si (2) stergerea definitiva a pacatelor celor ne-
prihaniti – si care sunt legate de un al treilea eveniment culminant, a doua
venire a lui Hristos.” (Comentariul biblic AZS, vol. 6, pag. 160)

Biserica primara era convinsa atât de a doua venire a lui Hristos, cât
si de fagaduinta unui cer si a unui pamânt nou (2 Petru 3:13). Prima Sa
venire oferea ratiunea teologica pentru cea de a doua venire. În ceea ce
ne priveste, prima venire ar fi fost inutila daca nu ar exista a doua venire.
Procesul de rezolvare a problemei pacatului a început cu jertfa Sa pe cru-
ce, a continuat prin curatirea Sanctuarului si se va încheia atunci când El
Se va arata „a doua oara … ca sa aduca mântuirea” (Evrei 9:26,28). Fara a
doua venire si învierea care o însoteste, ce valoare ar mai avea mântuirea
pentru noi. (Vezi 1 Tesaloniceni 4:16-18.) Niciuna!

Din punctul de vedere al destinului muritorilor, a doua venire a lui
Hristos va marca încheierea marii lupte. Stiind ca i se apropie sfârsitul,
Satana se straduieste sa-i amageasca pe oameni, sa-i duca în ratacire pe
cât mai multi. Stim ca, „pe masura ce a doua venire a Domnului nostru
Isus Hristos se apropie, agentii satanici sunt pusi în miscare. Satana va
aparea nu numai ca fiinta omeneasca, ci Îl va imita si pe Isus Hristos,
iar lumea care a respins adevarul îl va primi ca pe Domnul domnilor si
Împaratul împaratilor.” (Ellen G. White, Evenimentele ultimelor zile, pag.
168, 169) De asemenea, noi stim ca venirea lui Hristos va fi un eveniment
literal, personal si vizibil care va afecta întreaga planeta, punând capat
pacatului, suferintei, nefericirii, dezamagirii si mortii.

Priveste la planeta noastra. În ce masura am reusit noi, oamenii, sa facem din ea o lume mai buna. Este adevarat ca suntem datori sa îi ajutam pe cei mai putin privilegiati decât noi si pe cei suferinzi si nevoiasi. Dar de ce nu trebuie sa uitam niciodata ca exista o singura cale de rezolvare definitiva a problemelor lumii noastre.

Asteptarea revenirii

6. Ce mesaj descoperim în 1 Tesaloniceni 5:1-11. De ce este el relevant pentru noi astazi, în timpul pe care îl traim. Cum putem aplica acest pasaj la viata noastra de zi cu zi.

O idee care reiese clar din acest pasaj este speranta pe care ar trebui sa
o aiba fiecare crestin asteptator al revenirii Domnului Hristos. Noi trebuie
sa fim treji si sa veghem pentru ca ziua aceea sa nu fie pentru noi ca veni-
rea unui hot noaptea. În acelasi timp însa, trebuie sa fim plini de credinta,
de dragoste si de speranta, fiindca „fie ca veghem, fie ca dormim” (adica
fie ca murim înaintea de revenirea Sa, fie ca suntem în viata la revenirea
Sa), avem fagaduinta vietii vesnice împreuna cu El.

În timpul nostru, când sunt semne pretutindeni, trebuie sa fim atenti
cum le interpretam si cum le întelegem. Prea adesea atentia noastra este
absorbita de evenimente care produc agitatie, ne zguduie si ne dau un
simtamânt de anticipare, pentru ca apoi sa se dovedeasca a nu fi fost nimic
deosebit. Dupa astfel de evenimente, membrii sunt iritati, dezamagiti si
chiar plini de îndoieli. Trebuie sa fim vigilenti, dar trebuie sa fim si preca-
uti, întelepti si smeriti atunci când încercam sa întelegem si sa interpretam
semnele timpului (vezi Matei 16:1-4).

7. Care este scopul „semnelor timpului”, potrivit cu Ioan 13:19 si 14:29.

Profetiile despre timpul sfârsitului nu au fost facute pentru a satisfa-
ce curiozitatea credinciosilor, ci pentru a-i încuraja sa vegheze neîncetat
(Matei 24:32-44). În asteptarea revenirii Domnului, trebuie sa tinem ochii
larg deschisi, trebuie sa stim ce spune Cuvântul lui Dumnezeu despre eve-
nimentele finale; lucrul acesta este deosebit de important, fiindca exista
în sânul crestinismului foarte multe conceptii gresite despre semnele tim-
pului.

Cum putem mentine echilibrul între asteptarea cu nerabdare a reveni-
rii Domnului si refuzul de a vedea în fiecare stire un semn al sfârsitului.
Cum putem evita atitudinea de banalizare pe de o parte, iar pe de alta,
fanatismul.

Moartea si învierea

În Noul Testament, unul dintre evenimentele legate de a doua venire
a Domnului Hristos este învierea celor care au murit cu credinta în El.
Din punctul de vedere al credinciosilor, învierea este evenimentul cel mai
important al revenirii, întrucât la momentul acela cei mai multi urmasi ai
lui Hristos se vor afla în mormânt.

8. Ce ne spun textele urmatoare despre învierea mortilor care va avea loc la revenirea Domnului Hristos.
1 Tesaloniceni 4:13-16
1 Corinteni 15:13-25
Romani 8:11
Filipeni 3:20,21

Biblia ne învata ca la înviere „trupul” este readus la viata. Cu alte cu-
vinte, învierea biblica este o înviere trupeasca. Adevarul acesta devine si
mai clar daca ne gândim la faptul ca mormântul în care a fost asezat trupul
lui Hristos a ramas gol dupa învierea Sa. Trupul Sau mort nu a ramas aco-
lo. Învierea noastra este un fapt tot atât de cert ca si învierea Sa.

9. Daca învierea înseamna distrugerea puterii mortii, atunci cum explicam pe baza acestui fapt motivul pentru care nu putem avea parte de înviere decât daca suntem „în Hristos”. 2 Timotei 1:8-10

Secretul nemuririi nu va fi descoperit prin intermediul cercetarilor sti-
intifice. Puterea mortii a fost deja distrusa prin moartea si învierea lui
Hristos (Romani 6:9); în baza acestui fapt, El poate sa le ofere nemuri-
rea celor care devin partasi prin botez la moartea si învierea Sa (Romani
6:23). De asemenea, Biblia ne arata clar ca darul nemuririi nu le este ofe-
rit credinciosilor la moarte, ci cu ocazia revenirii lui Isus, „la cea din urma
trâmbita” (1 Corinteni 15:51-54).

„Eu sunt Învierea si Viata. Cine crede în Mine, chiar daca ar fi murit, va trai” (Ioan 11:25). Ce poti face pentru a te bucura mai mult de speranta pe care ne-o transmit aceste cuvinte rostite de Isus. Ce ne-am face fara aceasta speranta.

Studiu suplimentar

„Mijlocirea lui Hristos în favoarea omului, în Sanctuarul de sus, este
tot atât de importanta pentru Planul de Mântuire ca moartea Sa pe cru-
ce. Prin moartea Sa, El a început acea lucrare pe care, dupa înviere, S-a
înaltat sa o încheie în ceruri. Trebuie sa intram prin credinta dincolo de
perdea «unde Isus a intrat pentru noi ca înainte-mergator» (Evrei 6:20).
Acolo se reflecta lumina de la crucea de pe Calvar. Acolo putem avea o
întelegere mai clara a tainelor mântuirii. Mântuirea omului a fost adusa
la îndeplinire cu un pret infinit pentru Cer.” (Ellen G. White, Tragedia
veacurilor, pag. 489)

„Pentru cel credincios, Hristos este Învierea si Viata. Prin Mântuitorul
nostru, s-a recâstigat viata care se pierduse prin pacat, deoarece El are
viata în Sine pentru a-l învia pe acela pe care El voieste. El este învestit
cu dreptul de a da nemurire. Viata pe care Si-a dat-o în trup omenesc, o
ia din nou si o da omenirii.” (Idem, Hristos, Lumina lumii, pag. 786, 787)

Întrebari pentru discutie

1. S-a afirmat ca „existenta unui sanctuar în cer era teologia standard
printre teologii puritani”. Este usor de înteles motivul pentru care lu-
crarea de mijlocire a lui Hristos trebuie considerata o doctrina foarte
importanta. În definitiv, o mare parte a Vechiului Testament are în
centru Sanctuarul. Aceeasi situatie o întâlnim si în Noul Testament!
Ce întelegem de aici despre importanta acestei doctrine.

2. Mediteaza la Evrei 9:23, un text care i-a pus în încurcatura pe cerceta-
torii Bibliei din toate secolele, pentru ca nu puteau întelege cum este
posibil ca lucrurile ceresti sa aiba nevoie de curatire. Si noi, adventistii
de ziua a saptea, avem înca multe de învatat. Cum ne ajuta Daniel 8:14
sa întelegem mai bine acest concept important.

3. Învierea lui Hristos este absolut esentiala pentru credinta crestina.
Fara ea nu am avea nimic. Citeste 1 Corinteni 15:1-6. Observa cum
încearca Pavel sa îi convinga pe cititorii sai ca învierea lui Hristos este
o realitate. Observa în special versetul 6. Ce ne spune el aici. De ce
subliniaza el faptul ca multi oameni carora li S-a aratat Hristos erau
înca în viata în momentul acela. Cu alte cuvinte, el spune: „Nu e ne-
voie sa ma credeti pe mine. Puteti sa întrebati sutele de oameni care
L-au vazut cu ochii lor!” O persoana nesigura de învataturile pe care
le prezinta nu ar putea folosi un astfel de argument. Ce alte dovezi
biblice ne pot întari convingerea ca învierea lui Hristos a fost reala.