Secretul unităţii
STUDIUL 4 » 20 OCTOMBRIE - 26 OCTOMBRIE
Textul de memorat: „Căci a binevoit să ne descopere taina voii Sale după planul pe care-l alcătuise în Sine însuşi, ca să-l aducă la îndeplinire la împlinirea vremurilor, spre a-Şi uni iarăşi într-unul, în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri şi cele de pe pământ.” (Efeseni 1:9,10)
Efesul era un centru comercial important din Asia Mică. Membrii bisericii din această cetate erau oameni de diferite naţionalităţi şi din toate clasele sociale. Dată fiind diversitatea membrilor ei, probabil că biserica era predispusă la conflicte în aceeaşi măsură ca lumea în care se găsea, doar că membrii ei erau ai lui Hristos şi formau un singur trup în El. De aceea, unitatea urmaşilor lui Hristos este principala temă a epistolei pe care le-o scrie apostolul Pavel. Pentru el noţiunea de unitate are două dimensiuni: unitatea în biserică, în care membrii ei, iudei şi neamuri, formează un singur trup în Hristos, şi unitatea în univers, în care toate lucrurile din cer şi de pe pământ sunt readuse împreună în Hristos.
Sursa acestei unităţi este Hristos. Pavel foloseşte de multe ori în epistola sa expresiile „în Hristos” şi „cu Hristos” pentru a arăta ce lucrare a îndeplinit Dumnezeu pentru noi şi pentru univers prin viaţa, moartea şi învierea Domnului Isus Hristos. Scopul urmărit de Dumnezeu prin planul de mântuire este unirea din nou a tuturor lucrurilor prin Hristos. Unirea aceasta se va realiza pe deplin doar la sfârşitul timpului.
Duminică, 21 octombrie – Binecuvântaţi în Hristos
1. Cu ce spune Pavel că ne-a binecuvântat Dumnezeu în Hristos? Efeseni 1:3-14
Urmaşii lui Isus au multe motive să-L laude pe Dumnezeu. În Hristos, Dumnezeu a ales să ne adopte ca fii şi fiice care să-L reprezinte în lumea aceasta. Una dintre imaginile folosite de Pavel pentru a descrie noua noastră relaţie cu Dumnezeu este cea a adopţiei: noi am fost înfiaţi prin Hristos şi facem parte din familia lui Dumnezeu. Imaginea familiei ne trimite cu gândul la legământul încheiat de Dumnezeu cu israeliţii. Pavel afirmă că şi cei dintre neamuri care îl acceptă pe Isus ca Mesia sunt copii ai lui Dumnezeu, moştenitorii făgăduinţelor făcute lui Israel (Romani 8:17; Galateni 4:7). Deci rămânerea în Hristos este fundamentală pentru unitatea creştină. Pasajul acesta ne arată şi că reunificarea întregii omeniri în Hristos a fost dorinţa lui Dumnezeu de la bun început.
Unii sunt nedumeriţi citind că Dumnezeu ne-a rânduit mai dinainte să fim înfiaţi (Efeseni 1:5,11). Implică aceasta ideea că unii au fost predestinaţi pentru viaţa veşnică şi alţii, pentru moartea veşnică? Biblia spune că, înainte de întemeierea lumii, Dumnezeu a făcut planul ca toţi oameni să fie mântuiţi (Ioan 3:16; vezi şi 1 Timotei 2:6; 2 Petru 3:9). El ştie dinainte cine va primi mântuirea, însă nu stabileşte ce va alege fiecare. El a pus mântuirea la dispoziţia tuturor, în virtutea lucrării îndeplinite de Hristos pentru noi. Întrebarea este ce vom decide noi. Dumnezeu nu ne va constrânge să acceptăm mântuirea!
„în consfătuirea din cer, s-au luat măsuri ca oamenii, deşi călcători ai Legii, să nu piară în neascultarea lor, ci, prin credinţa în Hristos ca înlocuitor şi garant al lor, să aibă posibilitatea de a deveni aleşii lui Dumnezeu, rânduiţi mai dinainte să fie înfiaţi de El prin Isus Hristos, după buna plăcere a voii Sale. Dumnezeu vrea ca toţi oamenii să fie mântuiţi, fiindcă au fost luate măsuri ample ca, prin dăruirea singurului Său Fiu, să fie plătit preţul de răscumpărare pentru om. Cei care vor pieri vor pieri din cauză că refuză să fie înfiaţi de Dumnezeu prin Hristos Isus.” – Comentariile lui Ellen G. White, Comentariul biblic AZŞ, vol. 6, p. 1114
Luni, 22 octombrie – Surparea zidului
Diferenţele de rasă, naţionalitate şi religie produc unele dintre cele mai profunde separări dintre oameni. În multe zone, naţionalitatea ori religia este specificată pe cardul de identitate şi este asociată cu anumite privilegii sau restricţii. Iar când apar războaie sau conflicte, deosebirile devin motiv de reprimare şi violenţă.
2. Ce efect are unitatea noastră în Hristos asupra deosebirilor dintre noi? Ce zid de despărţire a fost surpat prin moartea lui Isus pe cruce? Efeseni 2:11-22
Pavel îi îndeamnă pe efeseni să-şi aducă aminte cum era viaţa lor înainte de a primi harul lui Dumnezeu prin Hristos. Diferenţele etnice, culturale şi religioase creau animozităţi şi conflicte între oameni. Însă, în Hristos, suntem toţi un singur popor, fiindcă avem acelaşi Mântuitor şi Domn, toţi facem parte din poporul lui Dumnezeu (Efeseni 2:13).
La Templul din Ierusalim, exista un zid care separa zona în care aveau acces doar iudeii de zona în care aveau acces şi străinii. Pe acest zid, exista o inscripţie prin care străinilor li se interzicea să treacă dincolo de el, sub ameninţarea cu moartea. De încălcarea acestei reguli a fost acuzat Pavel şi arestat pe motiv că l-ar fi introdus în zona destinată exclusiv iudeilor pe un efesean numit Trofim (Faptele 21:29).
În Epistola către efeseni, Pavel declară: „[Hristos] este pacea noastră, care din doi [iudei şi străini] a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea” (Efeseni 2:14).
În ce domenii corespunde biserica din care faci parte cu imaginea prezentata de apostolul Pavel în Efeseni 2:11-22? În ce domenii mai are de crescut?
Marţi, 23 octombrie – Unitatea – biserica văzută ca un singur trup
3. Cum ar trebui să se poarte creştinii pentru a fi vrednici de chemarea primită? Efeseni 4:1-3
Virtuţile şi calităţile acestea au ca rezultat concret păstrarea unirii Duhului „prin legătura păcii”. Iar sursa lor este dragostea (1 Corinteni 13:1-7). Iubirea menţine relaţiile dintre fraţi şi surori şi promovează pacea şi unitatea în comunitatea creştină şi în societate, în general. Unitatea bisericii este o dovadă specială a iubirii lui Dumnezeu, pe care alţii o observă. Biserica este chemată să dea această dovadă, mai ales în situaţii de conflict, separare şi război.
4. Care este ideea principală a pasajului din Efeseni 4:4-6?
Iată şapte elemente care îi unesc pe credincioşi. Unitatea este o stare pe care credincioşii o au deja, o stare pe care trebuie să o menţină şi la care trebuie să lucreze permanent (vers. 1-3) până ce vor ajunge toţi la „înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos” (vers. 13).
„Apostolul îşi îndeamnă fraţii să manifeste în viaţa lor puterea adevărului pe care el li l-a prezentat. Prin blândeţe şi bunătate, prin răbdare şi dragoste, ei trebuiau să exemplifice caracterul lui Hristos şi binecuvântările mântuirii Lui. Există un singur trup, un singur Duh, un singur Domn şi o singură credinţă. Ca mădulare ale trupului lui Hristos, toţi credincioşii sunt animaţi de acelaşi spirit şi de aceeaşi speranţă. Divizările din biserică aduc dezonoare asupra religiei lui Hristos înaintea lumii şi le dau duşmanilor adevărului ocazia de a-şi justifica purtarea. Învăţăturile lui Pavel nu au fost scrise doar pentru biserica din timpul său. Dumnezeu a plănuit ca ele să ajungă până la noi. Ce facem noi pentru a păstra unitatea prin legătura păcii?” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 5, ed. 2016, p. 239
Miercuri, 24 octombrie – Conducătorii bisericii şi unitatea
Mântuirea le este oferită tuturor celor dispuşi să o accepte, însă unii oameni primesc anumite daruri spirituale în scopuri speciale. (Efeseni 4:7)
5. Cu ce daruri ale conducerii a înzestrat Dumnezeu biserica şi în ce scop? Efeseni 4:11,12
Într-un anumit sens, toţi creştinii sunt slujitori ai lui Dumnezeu şi ai Evangheliei. Misiunea de a vesti Evanghelia le-a fost încredinţată de Domnul Hristos tuturor celor care poartă Numele Său (Matei 28:19,20), nu doar pastorilor şi/sau evangheliştilor. Nimeni nu poate fi scutit de lucrarea de vestire a Evangheliei şi niciun conducător al bisericii nu o poate monopoliza. Darurile spirituale de conducere au ca scop precis zidirea bisericii. Biserica are nevoie de conducători care să încurajeze şi să sprijine unitatea membrilor.
Lista lui Pavel cu darurile conducerii ne spune că acestea au ca scop şi pregătirea poporului lui Dumnezeu pentru lucrarea cu cei pierduţi. Cei care au primit această chemare specială trebuie să-i ajute pe ceilalţi să-şi împlinească lucrarea pentru Hristos şi să zidească trupul lui Hristos „până vom ajunge toţi la unirea credinţei şi a cunoştinţei Fiului lui Dumnezeu, la starea de om mare, la înălţimea staturii plinătăţii lui Hristos” (Efeseni 4:13). În slujirea noastră, trebuie să luăm ca exemplu stilul lui Isus de conducere: Isus a venit ca să slujească şi nu ca să fie slujit (Matei 20:25-28), iar noi trebuie să procedăm la fel.
În societatea actuală, oamenii vor să fie independenţi şi să nu dea socoteală nimănui. Pavel ne aminteşte că noi, creştinii, nu trăim pentru noi înşine, ci formăm o biserică ai cărei lideri au menirea de a ne încuraja în umblarea noastră pe calea credinţei. Cu toţii facem parte din trupul lui Hristos.
Care sunt darurile tale spirituale si ce faci pentru a susţine prin ele unitatea bisericii tale locale?
Joi, 25 octombrie – Relaţiile interumane în Hristos
Creştinismul este o religie relaţională: el priveşte relaţia cu Dumnezeu şi relaţia cu semenii. Este inutil să pretindem că avem o relaţie profundă cu Dumnezeu atât timp cât ea nu ne influenţează cu nimic relaţia cu ceilalţi oameni. Creştinismul nu este o religie individualistă. Principiile unităţii prezentate de Pavel în Epistola către efeseni pot fi aplicate şi la relaţia noastră cu alţii.
6. Cum leagă Pavel unitatea de supunere? Efeseni 5:19-21
Îndemnul lui Pavel de a ne supune unii altora se leagă de îndemnul celălalt de a fi „plini de Duh”. O dovadă a faptului că suntem plini de Duh este supunerea reciprocă. Supunerea aceasta se referă la atitudinea adecvată de smerenie şi de consideraţie faţă de alţii. În general, nu este o calitate înnăscută, ci este rodul locuirii Duhului în inimă. Este darul Duhului Sfânt care ne uneşte în Hristos. Din această perspectivă, supunerea dovedeşte că îl respectăm pe Hristos şi jertfa Lui.
7. Ce efecte are supunerea reciprocă asupra relaţiilor cu cei din familie şi cu cei de la locul de muncă? Efeseni 5:22,25; Efeseni 6:1,4-9
Unitatea bisericii depinde într-o anumită măsură de unitatea familiei. Pavel a subliniat că relaţia dintre soţ şi soţie ar trebui să reflecte dragostea lui Hristos faţă de biserică, dragostea Sa dispusă la sacrificiu. Respectul este necesar în relaţia dintre soţii creştini, în relaţia dintre membrii bisericii, dar şi în relaţia dintre copii şi părinţi şi dintre angajaţi şi angajatori (robi şi stăpâni). În familiile şi în bisericile noastre ar trebui să domnească armonia şi pacea.
Ce principii din pasajele studiate astăzi te pot ajuta să-ţi dai seama cum să te porţi faţă de un membru al familiei sau faţă de un coleg de serviciu?
Vineri, 26 octombrie – Un gând de încheiere
„Hristos nu a recunoscut nicio deosebire de naţionalitate, de rang sau de crez. Cărturarii şi fariseii doreau să facă un avantaj local şi naţional din toate darurile cerului şi să excludă restul familiei lui Dumnezeu din această lume. Dar Hristos a venit să dărâme orice zid de despărţire. A venit să arate că darul îndurării şi al dragostei Sale este la fel de neîngrădit ca aerul, ca lumina sau ca stropii de ploaie care înviorează pământul.
Viaţa lui Hristos a adus la existenţă o religie în care nu există caste, o religie în care iudei şi neamuri, liberi şi robi sunt legaţi în aceeaşi frăţie, egali înaintea lui Dumnezeu. Nicio problemă de politică nu I-a influenţat acţiunile. Nu a făcut nicio deosebire între vecini şi străini, între prieteni şi duşmani. Ceea ce-I mişca inima era un suflet însetat după apa vieţii.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 9, ed. 2010,p.142
Pentru studiu suplimentar: Mărturii, vol. 9, cap. „Spiritul unităţii”.
BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND
Biblia: Apocalipsa 22-Geneza 6
1. Care vor fi urmările pentru cei care adaugă sau scot ceva din prorociile din cartea Apocalipsa?
2. În ce ţară se găsea bedelion?
3. În ce condiţii „pândeşte păcatul la uşă”?
4. Ce fel de bucate i-a spus Domnul lui Noe să ia ca merinde?
Istoria mântuirii, capitolul 35
5. De ce anume depinde prosperitatea cauzei (lui Dumnezeu)?
Aici puteţi asculta cartea Istoria Mântuirii (Audio) sau Istoria Mântuirii – Ellen G. White (Audio)
Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat” din meniul „Departamente”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).
Ştirile de Sabat video pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia (secţiunea „Ştirile de Sabat”) sau YouTube (canalul „Conferinta Muntenia – Biserica Adventista de Ziua a Saptea”).
De pe YouTube se poate descărca cu YTD Video Downloader.
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!