Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Sabatul, o zi a libertăţii

STUDIUL 3 » 13 IULIE –19 IULIE
Textul de memorat: „Apoi le-a zis: «Sabatul a fost făcut pentru om, iar nu omul pentru Sabat.»” (Marcu 2:27)
0:00
0:00

Dumnezeu a creat Sabatul ca act final al săptămânii creaţiunii. De fapt, în ziua a şaptea, Dumnezeu nu doar S-a odihnit, ci a creat odihna ca parte integrantă a modului în care trebuia să fie lumea. Sabatul a fost o demonstraţie a felului în care noi am fost creaţi pentru a interacţiona cu Dumnezeu şi unii cu ceilalţi.

De aceea, nu este deloc surprinzător să vedem că Sabatul, ca una dintre porunci în planul lui Dumnezeu pentru poporul Său, apare de foarte timpuriu în stabilirea noii naţiuni israelite. Trebuia să aibă un rol central în viaţa evreilor.

Adesea, când vorbim despre Sabat, conversaţia se îndreaptă foarte rapid spre păzirea Sabatului: care sunt lucrurile pe care nu ar trebui să le facem şi pe care să le facem. Oricât de importante ar fi aceste întrebări, noi trebuie să înţelegem rolul fundamental pe care Sabatul trebuia să îl aibă în lume şi în viaţa poporului lui Dumnezeu ca un simbol al harului şi al purtării Sale de grijă.

Aşa cum a spus Domnul Isus, Sabatul zilei a şaptea a fost creat pentru om, pentru toţi oamenii. Când ne amintim cu adevărat de ziua Sabatului, acest lucru va schimba fiecare zi a săptămânii şi, aşa cum a demonstrat Mântuitorul, poate fi un mijloc de a le aduce binecuvântare şi altora.

Duminică, 14 iulie – Suficientă mană

După generaţii de robie şi degradarea adusă de o astfel de stare asupra poporului Său asuprit, Dumnezeu a încercat să îi înalţe pe israeliţii eliberaţi de curând, îndreptându-le atenţia spre un mod mai bun de a trăi şi dându-le legi pentru o ordine mai bună în noua lor societate. Dar acest proces a început printr-o lecţie dată sub forma unei pilde practice şi instructive.

Israeliţii au mers prin pustie timp de patruzeci de ani, iar continua dovadă vizibilă a grijii lui Dumnezeu şi altruismul practic ar fi trebuit să devină parte a culturii societăţii israeliţilor. Lecţia a venit prin mană, aliment care apărea în fiecare dimineaţă pe pământ în jurul taberei lor.

1. Care crezi că este semnificaţia menţionării măsurii exacte pentru fiecare persoană? Exodul 16:16-18

În 2 Corinteni 8:10-15, Pavel face referire la această istorisire ca fiind un exemplu al modului în care să dăruiască creştinii: „în împrejurarea de acum, prisosul vostru să acopere nevoile lor, pentru ca şi prisosul lor să acopere, la rândul lui, nevoile voastre, aşa ca să fie o potrivire” (vers. 14).

Lecţia pentru israeliţi, şi pentru noi, era că Dumnezeu oferise suficiente provizii pentru poporul Său şi pentru creaţia Sa. Dacă am lua doar cât avem nevoie şi am fi gata să împărţim cu ceilalţi surplusul, cu toţii ar avea de ajuns. Luând doar cât le trebuia pentru o zi, trebuiau să creadă că în ziua următoare vor primi din nou. Cei asupriţi, aşa cum erau robii israeliţi, au tendinţa să se concentreze pe supravieţuire, dar Dumnezeu dorea să le demonstreze că pot avea o viaţă de încredere, generozitate şi dăruire.

Dar mai era o dimensiune, mai remarcabilă, a acestei practici. în fiecare vineri cădea o porţie dublă de mană şi doar vinerea poporul putea să strângă mană în plus, ca pregătire pentru Sabat. Această măsură specială pentru Sabat a devenit o modalitate în plus prin care ei să înveţe să se încreadă în Dumnezeu pentru toate nevoile lor. Porţia aceasta de mană în plus, un har din partea lui Dumnezeu, îi ajuta să se bucure pe deplin de odihna făgăduită în Sabatul zilei a şaptea.

Ce putem face vinerea care să ne ajute să ne bucurăm mai mult de lucrurile pe care ni le oferă Dumnezeu în Sabat?

Luni, 15 iulie – Două motive pentru a respecta Sabatul

2. Cum se completează următoarele două versiuni ale poruncii a patra? Exodul 20:8-11; Deuteronomul 5:12-15

Aducerea-aminte este o parte importantă a relaţiei pe care Dumnezeu vrea să o restabilească cu poporul Său, o relaţie întemeiată pe faptul că Dumnezeu este Creatorul şi Răscumpărătorul nostru. Aceste două calităţi apar în cele două versiuni ale poruncii a patra şi sunt strâns legate de Sabat şi de practicile acestuia.

Ieşind dintr-o ţară cu mulţi zei falşi, israeliţii aveau nevoie să li se aducă aminte că Dumnezeul lor este Dumnezeul Creator. Sabatul era un mijloc esenţial, devenind şi mai semnificativ prin faptul că vinerea primeau o cantitate dublă de mană, dovadă clară a puterii creatoare a lui Dumnezeu. în Exodul 20, este descoperit mai clar faptul că Dumnezeu este Creatorul nostru.

În versiunea din Deuteronomul 5 a poruncii a patra, în centru se află eliberarea, răscumpărarea şi salvarea. Era istoria pe care israeliţii trebuiau să o spună din nou şi din nou şi se puteau reconecta cu ea în special în fiecare Sabat. Istoria aceasta a fost iniţial legată de eliberarea fizică din robia egipteană, dar, pe măsură ce L-au înţeles mai bine pe Dumnezeu şi mântuirea Lui, Sabatul a ajuns să fie şi un simbol săptămânal şi o sărbătoare a salvării lor spirituale.

Ambele motivaţii pentru Sabat erau legate de refacerea relaţiei dintre Dumnezeu şi poporul Său: „Sfinţiţi Sabatele Mele, căci ele sunt un semn între Mine şi voi, ca să ştiţi că Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru!” (Ezechiel 20:12). După cum am văzut, Sabatul nu era doar pentru acest grup de oameni. Pe temeiul acestei relaţii ei trebuiau să formeze o societate nouă, care să arate bunătate pentru cei din afară şi să fie o binecuvântare pentru întreaga lume.

„De aceea ţi-a poruncit Domnul, Dumnezeul tău, să ţii ziua de odihnă” (Deuteronomul 5:15). Prin păzirea Sabatului ca mijloc de aducere-aminte şi de sărbătorire a creării şi răscumpărării noastre, noi putem continua să avem o relaţie tot mai strânsă cu Dumnezeu şi cu cei din jurul nostru. Dumnezeu este milostiv faţă de noi, de aceea şi noi trebuie să fim miloşi faţă de ceilalţi.

Cum ne poate face păzirea Sabatului mai buni, mai blânzi, mai sensibili şi mai miloşi?

Marţi, 16 iulie – O zi a egalităţii

Un lucru care pare destul de evident şi doar la o citire rapidă a Celor Zece Porunci din Exodul 20 şi Deuteronomul 5 este că porunca a patra este cea mai detaliată. Dacă unele porunci sunt enunţate chiar şi numai în trei cuvinte în unele versiuni (în ebraică, unele doar în două cuvinte), porunca a patra dă loc la de ce, cum şi cine cu privire la aducerea-aminte de ziua Sabatului.

3. Ce spune porunca despre slujitori şi străini, chiar şi despre animale, şi la ce se referă? Exodul 20:8-11

Dintre toate detaliile despre Sabat este remarcabil accentul pus pe ceilalţi. Sigve K. Tonstad susţine că acest fel de poruncă este unică între toate culturile lumii. Porunca despre Sabat, explică el, „prioritizează de jos în sus şi nu privind în jos din vârf, ţinându-se seama în primul rând de cei mai slabi şi vulnerabili membri ai societăţii. Cei care au cea mai mare nevoie de odihnă – robii, străinii din casă şi animalele de povară – sunt scoşi în evidenţă printr-o menţiune specială. Cei mai puţin privilegiaţi, chiar şi animalele necuvântătoare, găsesc un aliat în odihna zilei a şaptea.” – The Lost Meaning of the Seventh Day, Michigan: Andrews University Press, 2009, pp. 126-127

Porunca se concentrează pe ideea că toţi ar trebui să se bucure de ziua Sabatului. În lumina Sabatului, toţi suntem egali. Dacă în timpul săptămânii tu eşti angajator, nu ai nicio autoritate să îi obligi pe angajaţii tăi să lucreze în Sabat. Motivul: Dumnezeu le-a dat şi lor o zi de odihnă. Dacă eşti angajat – sau chiar rob – în toate celelalte zile, Sabatul îţi reaminteşte că şi tu ai fost creat şi răscumpărat de Dumnezeu şi El te invită să sărbătoreşti acest lucru în alt mod decât prin îndeplinirea datoriilor obişnuite. Chiar şi cei care nu păzesc Sabatul – „străinul care este în casa ta” (Exodul 20:10) – ar trebui să beneficieze de Sabat.

Această idee ar fi fost o schimbare remarcabilă a perspectivei pentru israeliţi, care tocmai scăpaseră de robie şi marginalizare. Acum, când trebuiau să se stabilească într-o ţară a lor, Dumnezeu nu dorea ca ei să adopte obiceiurile foştilor opresori. El nu le-a dat doar legi detaliate pentru societatea lor, ci şi o amintire săptămânală puternică a faptului că suntem egali înaintea lui Dumnezeu.

Cum le poţi spune despre Sabat celor din jurul tău, cum ar putea beneficia ei de faptul că tu păzeşti Sabatul?

Miercuri, 17 iulie – O zi a vindecării

Deşi viziunea iniţială despre Sabat şi păzirea lui era cuprinzătoare şi îi includea pe toţi, când Isus a fost pe pământ, pentru mulţi conducători religioşi, Sabatul devenise cu totul altceva. În loc să fie o zi de libertate şi egalitate, ajunsese o zi plină de reguli şi restricţii omeneşti, tradiţionale. Domnul Isus a stat împotriva acestor atitudini, în special când îi erau impuse.

Si a arătat acest lucru în special prin multele minuni de vindecare făcute în Sabat. Ar părea că El a vrut să demonstreze ceva important în legătură cu Sabatul. Adesea, Isus a făcut comentarii despre cât de potrivit era să se facă vindecări în Sabat şi fariseii au folosit afirmaţiile Lui ca pe un motiv de a căuta să-L omoare.

4. Citeşte următoarele relatări despre vindecări făcute de Isus în Sabat. Care sunt cele mai semnificative lucruri pe care le observi în aceste relatări? Matei 12:9-13; Marcu 1:21-26; 3:1-6; Ioan 9:1-16

Isus a confirmat că Sabatul este important. Noi trebuie să punem graniţe în jurul Sabatului pentru a-l păzi într-un mod special şi pentru a permite ca acest timp săptămânal să fie o ocazie de a creşte în relaţia noastră cu Dumnezeu, cu familiile noastre, cu biserica şi cu cei din jur. Dar păzirea Sabatului nu ar trebui să fie în mod egoist doar pentru noi. Isus spunea: „De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat” (Matei 12:12).

Mulţi membri ai bisericii fac o lucrare bună, ajutându-i pe alţii. Dar mulţi dintre noi simţim că ar trebui să facem mai mult. Ştim că Dumnezeu Se îngrijeşte de cei în suferinţă, de cei asupriţi sau uitaţi şi la fel ar trebui să ne îngrijim şi noi de ei. Deoarece ni s-a poruncit să nu ne facem lucrul nostru obişnuit şi pentru că suntem liberi de presiunile din timpul săptămânii, în Sabat avem timp să ne concentrăm pe grija faţă de ceilalţi ca fiind o cale de a păzi Sabatul în mod adevărat şi activ: „Potrivit cu porunca a patra, Sabatul a fost dedicat odihnei şi închinării religioase. Orice activitate seculară trebuia suspendată, dar faptele de milă erau în armonie cu planul Domnului… A-i uşura pe cei chinuiţi şi a-i mângâia pe întristaţi este o lucrare a iubirii ce onorează ziua sfântă a lui Dumnezeu.” – Ellen. G. White, Lucrarea de binefacere, p. 77

Tu ce faci pentru binele celorlalţi în Sabat?

Joi, 18 iulie – Odihna Sabatului pentru pământ

Sabatul era parte integrantă a ciclului vieţii pentru poporul Israel. Dar principiul Sabatului nu se referea doar la o zi în fiecare săptămână, ci includea şi o odihnă specială la fiecare al şaptelea an, culminând cu anul jubiliar după ce treceau de şapte ori şapte ani, adică anul al cincizecilea.

5. Ce este remarcabil în următoarea îndrumare? Cum ai putea include un astfel de principiu în viaţa şi munca ta? Leviticul 25:1-7

Anul sabatic prevedea ca terenurile agricole să rămâne nelucrate un an. Este un act remarcabil de administrare a terenului şi înţelepciunea acestei practici agricole a fost recunoscută la scară largă.

Al şaptelea an era important şi pentru sclavi (Exodul 21:1-11). În cazul în care vreun israelit era atât de îndatorat, încât ajungea să se vândă, trebuia să fie eliberat în al şaptelea an. Tot astfel, datoriile mari trebuiau anulate la sfârşitul celui de-al şaptelea an (Deuteronomul 15:1-11).

În pustie, israeliţii trebuiau să creadă că Domnul le va da mană; acum, prin nelucrarea pământului un sezon, ei dovedeau încredere că Dumnezeu va oferi suficient în anul anterior şi din ceea ce pământul producea singur în anul sabatic. În mod asemănător, eliberarea sclavilor şi anularea datoriilor era un act de îndurare, dar şi de încredere în puterea lui Dumnezeu de a purta de grijă. Israeliţii trebuiau să înveţe că nu puteau să îi asuprească pe ceilalţi ca să îşi poarte de grijă lor înşişi.

Principiile şi modelul Sabatului trebuiau să fie strâns întrepătrunse în societatea israelită ca întreg. Tot aşa şi acum, păzirea Sabatului ar trebui să fie o disciplină spirituală care să ne transforme toate celelalte zile. În sens practic, Sabatul este un mod de a aplica în viaţă îndemnul lui Isus de a căuta mai întâi împărăţia Sa: „Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele… şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra” (Matei 6:32,33).

Ce ar trebui să fie diferit în celelalte şase zile ale săptămânii datorită păzirii Sabatului? Dacă eşti lacom, egoist şi nepăsător de duminică până vineri, mai contează dacă în Sabat nu eşti aşa? (Sau poţi să fii doar în Sabat altfel decât în restul săptămânii?)

Vineri, 19 iulie – Un gând de încheiere

„Şi omul are o lucrare de făcut în ziua aceasta [în Sabat]. Nevoile vieţii trebuie satisfăcute, bolnavii trebuie îngrijiţi, lipsurile celor în nevoie trebuie împlinite. Acela care neglijează să-i ajute în Sabat pe suferinzi nu va fi socotit fără vină. Sfânta zi de odihnă a Domnului a fost făcută pentru om şi faptele de milă sunt în armonie desăvârşită cu scopul urmărit prin ea. Dumnezeu nu doreşte ca făpturile Lui să sufere nici măcar o oră fie în Sabat, fie în altă zi, dacă acea suferinţă poate să fie îndepărtată.” – Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii (Viaţa lui Iisus), pp. 206-207

Rezumat: Dumnezeu a dat Sabatul ca un mod de aducere-aminte a creaţiunii şi răscumpărării, dar sunt şi multe beneficii practice. Sabatul ne învaţă să ne încredem în grija lui Dumnezeu faţă de noi, să practicăm egalitatea şi poate deveni o disciplină spirituală care să ne transforme toate relaţiile. Isus a demonstrat idealul Său pentru Sabat prin vindecarea bolnavilor şi punând accent pe Sabat ca zi în care să îi ajutăm pe cei în nevoie.

Studiu suplimentar: Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, capitolul 26 „De la Marea Roşie la Sinai”; Hristos, Lumina lumii, capitolul 29 „Sabatul”.

BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE – STUDIU LA RÂND

Biblia: 1 Samuel 31-2 Samuel 6
1. Câţi fii ai lui Saul au pierit împreună cu el în război?
2. Ce a înţeles poporul după cântarea de jale făcută de David pentru Abner?
3. Ce lege absurdă li s-a aplicat şchiopilor şi orbilor după cucerirea cetăţuii Sionului?
4. Ce sentiment a avut Mical în inima ei, văzându-l pe David cum juca înaintea chivotului?

Evanghelizare, subcapitolul „Chemarea la o lucrare grabnică
5. Ce anume pare dificil în privinţa lucrării din oraşele mari?

Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!

Vizualizări:
SUS

2019 Slujirea celor în nevoie

Creaţia lui Dumnezeu
STUDIUL 1 » 29 IUNIE – 5 IULIE
O lume mai bună
STUDIUL 2 » 6 IULIE – 12 IULIE
Sabatul, o zi a libertăţii
STUDIUL 3 » 13 IULIE –19 IULIE
Mila şi dreptatea în cărţile Psalmii şi Proverbele
STUDIUL 4 » 20 IULIE – 26 IULIE
Strigătul profeţilor
STUDIUL 5 » 27 IULIE – 2 AUGUST
Închinaţi-vă Creatorului
STUDIUL 6 » 3 AUGUST - 9 AUGUST
Isus şi cei nevoiaşi
STUDIUL 7 » 10 AUGUST - 16 AUGUST
„Aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei…”
STUDIUL 8 » 17 AUGUST – 23 AUGUST
Slujirea nevoiaşilor în biserica Noului Testament
STUDIUL 9 » 24 AUGUST – 30 AUGUST
Evanghelia pusă în practică
STUDIUL 10 » 31 AUGUST – 6 SEPTEMBRIE
Fericita noastră nădejde
STUDIUL 11 » 7 SEPTEMBRIE – 13 SEPTEMBRIE
„Să iubeşti mila…”
STUDIUL 12 » 14 SEPTEMBRIE – 20 SEPTEMBRIE
O biserică în care toţi slujesc
STUDIUL 13 » 21 SEPTEMBRIE – 27 SEPTEMBRIE

Alte trimestre

2024 Cartea psalmilor
Trimestrul 1-2024
2023 Trei mesaje cerești
TRIMESTRUL 2-2023
2022 Cartea Geneza
TRIMESTRUL 2 – 2022
2021 Odihnă în Hristos
TRIMESTRUL 3 – 2021
2021 Isaia
TRIMESTRUL 1 – 2021
2020 Educaţia creştină
TRIMESTRUL 4 – 2020
2020 Bucuria misiunii
TRIMESTRUL 3 – 2020
2020 Cum să interpretăm Scriptura
TRIMESTRUL 2 – 2020
2020 Daniel
TRIMESTRUL 1 – 2020
2019 Ezra şi Neemia
TRIMESTRUL 4 – 2019
2019 Slujirea celor în nevoie
TRIMESTRUL 3 – 2019
2019 Anotimpurile familiei
TRIMESTRUL 2 – 2019
2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2016 Cartea lui Iov
TRIMESTRUL 4-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011