Influenţa materialismului

STUDIUL 1 » 30 DECEMBRIE – 5 IANUARIE

Textul de memorat: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” (Romani 12:2)

Dumnezeu îi îndeamnă pe copiii Săi să nu se potrivească „chipului veacului acestuia” (Romani 12:2), însă atracţia materialismului, dorinţa exagerată după bogăţii şi după ceea ce credem că ne pot aduce ele, este puternică. Foarte puţini oameni, atât dintre cei bogaţi, cât şi dintre cei săraci, au rămas neatinşi de materialism. Creştinii nu fac excepţie.

Nu este nimic rău în a fi bogat sau în a depune eforturi pentru a prospera, pentru a-ţi asigura ţie şi celor dragi cele necesare. Însă, atunci când banii sau dorinţa de a avea bani ajung pe primul loc, cădem în capcana Diavolului şi ne potrivim „chipului veacului acestuia”.

„Veacul acesta” ne transmite ideea că o viaţa bună, abundentă este posibilă doar dacă ai bani. Dar banii sunt o mască după care se ascunde Satana ca să ne câştige loialitatea. Materialismul este una dintre armele lui preferate împotriva creştinilor. În definitiv, cui nu-i plac banii şi tot ce ne pot aduce ei aici şi acum? Marea lor tentaţie este satisfacţia instantanee, însă ei nu pot răspunde celor mai adânci nevoi ale noastre.

Duminică, 31 decembrie – Dumnezeul lumii acesteia

Banii au devenit dumnezeul lumii acesteia, iar materialismul, religia ei. Materialismul este un sistem sofisticat şi perfid care oferă siguranţă doar temporar, nu definitiv.

1. Ce lucru contează cu adevărat în viaţă? 1 Ioan 2:15-17

Materialismul înseamnă să acorzi dorinţei după bogăţie şi posesiuni o mai mare importanţă şi valoare decât realităţilor spirituale. Poate că posesiunile au valoare, însă ele nu trebuie să ne posede pe noi: „Cine iubeşte argintul nu se satură niciodată de argint şi cine iubeşte bogăţia multă nu trage folos din ea. Şi aceasta este o deşertăciune!” (Eclesiastul 5:10). Aceasta este problema cu dorinţa după lucrurile lumii acesteia: oricât am avea de mult, nu avem niciodată destul; ne străduim să câştigăm tot mai mult din lucrurile care nu ne satisfac. O capcană cu adevărat perfidă!

2. Care este lucrul cel mai important pentru creştini? Luca 14:26-33

Ideea ar putea fi exprimată astfel: cei pentru care banii sau dorinţa de a avea bani devine o realitate primordială au de plătit un preţ. „Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?” (Marcu 8:36)

„Când a venit Hristos pe pământ, omenirea părea că va atinge rapid fundul prăpastiei morale. Era subminată însăşi temelia societăţii. Viaţa devenise falsă şi artificială. […] În toată lumea, sistemele religioase îşi pierdeau influenţa asupra minţii şi a sufletului. Dezgustaţi de poveşti şi minciuni, căutând să înăbuşe glasul raţiunii, oamenii se întorceau către necredinţă şi materialism. Lăsând veşnicia în afara calculelor lor, trăiau pentru prezent.” – Ellen G. White, Educaţie, pp. 74–75

„Oamenii se întorceau către necredinţă şi materialism.” Sună cunoscut?

Cui nu-i place să deţină lucruri? Întrebarea este: Cum ştim că lucrurile pe care le deţinem, chiar dacă sunt puţine, nu ne stăpânesc ele pe noi? Cui ar trebui să-I aparţinem şi care sunt dovezile că suntem într-adevăr ai Lui?

Luni, 1 ianuarie – Umplerea hambarelor

3. Ce mesaj transmite Luca pentru noi, personal? Cum se aplică acest îndemn persoanelor sărace? Luca 12:15-21

Fie că suntem bogaţi, fie că suntem săraci, dorinţa de a avea ne poate abate atenţia de la ce contează în mod real şi ne-o poate îndrepta către ce este trecător şi fără valoare în comparaţie cu viaţa veşnică.

Poate că noi nu ne vom înclina niciodată în faţa vreunei statui de aur sau de argint, dar suntem tentaţi să ne închinăm la aur şi argint, doar că într-o altă formă.

Pilda aceasta este valabilă în multe zone ale lumii, unde oamenii îşi dedică viaţa aproape exclusiv câştigării de bunuri. Vânzătorii au transformat publicitatea la produsele lor într-o formă de artă la scară globală. Întreaga lor strategie de marketing este clădită pe ideea că fericirea sau satisfacţia depinde de obţinerea unui produs. O companie de mare succes a creat un produs, ne-a determinat să credem că avem nevoie de el şi apoi ni l-a vândut. Şi realitatea este că metoda a funcţionat! Nici chiar creştinii, ale căror speranţe nu sunt legate de lumea aceasta, nu sunt imuni la această înşelătorie.

4. Care este pericolul semnalat de Moise? Cum este posibil ca şi credincioşii să fie expuşi acestui pericol? Deuteronomul 8:10-14

Ce exemple poţi da, din Biblie sau din lumea contemporană, de situaţii în care acumularea de averi şi de posesiuni materiale a dus la creşterea spiritualităţii, a iubirii de Dumnezeu şi a dorinţei după lucrurile cereşti şi spirituale? Prezintă-ţi răspunsul în cadrul dezbaterii pe grupe.

Marţi, 2 ianuarie – Tentaţia materialismului

Publicitatea exercită o mare influenţă. Companiile cheltuiesc miliarde pentru a ne prezenta imagini cu produsele lor. Cel mai adesea, ele apelează la persoane frumoase şi atrăgătoare care să le promoveze. Privim o reclamă şi ne vedem nu doar posesori ai produsului, ci şi asemănători cu cei care îl recomandă.

Materialismul nu ar fi nici pe departe atât de eficient dacă senzualitatea nu s-ar întreţese subtil (sau mai puţin subtil) cu publicitatea. Strategia aceasta de publicitate are cea mai mare eficienţă, dar are un efect dăunător asupra creştinilor care se luptă cu pericolele materialismului, deci asupra celor mai mulţi dintre noi.

5. Ce reprezintă ochiul în gândirea creştină? Care ar trebui să fie reacţia creştinilor faţă de imaginile subtile care ne invită să cumpărăm lucruri care nu ne sunt cu adevărat necesare? Matei 6:22-24

Publicitatea care asociază senzualitatea cu diversele produse poate avea un impact puternic. Vânzătorii îşi vând produsele creând în mintea consumatorilor o stare de fascinaţie. Experienţa este fantezie pură, dar funcţionează. Ea poate fi la limita misticului, transportându-i pe oameni, chiar şi pentru o secundă, pe ceea ce pare a fi un alt tărâm al existenţei. Ea devine o iluzie care nu oferă cunoaştere sau adevăr spiritual, dar care este atât de atrăgătoare şi de tentantă pe moment, încât mulţi oameni nu îi rezistă. O vrem şi considerăm că o merităm, aşa că de ce să nu o obţinem? Numai Dumnezeu ştie ce sume exorbitante au fost şi sunt cheltuite pe lucruri de care reclamele ne-au convins că avem nevoie!

6. Ce vicii se includ în „poftele firii pământeşti”? Galateni 5:16

Miercuri, 3 ianuarie – Iubirea de sine

7. Care este elementul de legătură al textelor de mai jos? Ezechiel 28:17; Romani 12:3

Lucifer a ajuns să se creadă mai important decât era în realitate. Când şi-a spus în sinea lui: „Voi fi ca Cel Preaînalt” (Isaia 14:14), el şi-a manifestat dorinţa de înălţare, revendicând nişte drepturi pe care nu le avea. Amăgirea de sine şi dorinţa de înălţare de sine au fost cele două trăsături definitorii pentru el.

Textele acestea despre căderea lui Lucifer ar trebui să ne transmită ideea că păcatul originar îl constituie narcisismul, definit într-un dicţionar drept „atenţie excesivă faţă de propria persoană; dragoste de sine, vanitate”. Ce alte manifestări ale fiinţelor umane decăzute indică mai clar de atât amăgirea de sine?

Trăsăturile acestea sunt totuşi mai frecvente decât ne gândim. Arogantul Nebucadneţar s-a considerat mai însemnat decât era în realitate (Daniel 4:30). Fariseii au ajuns să creadă acelaşi lucru despre ei înşişi (vezi Luca 18:11,12). Bogăţia, faima academică, sportivă sau multe alte lucruri ne pot conduce şi pe noi la această amăgire dacă nu suntem atenţi!

8. Cu privire la ce pericol ne avertizează Pavel? 1 Timotei 6:10

Pavel îl instruieşte pe Timotei să se depărteze de mai multe tipuri de oameni răi (2 Timotei 3:1-5), printre care şi de „iubitorii de bani”. Iubirea de bani poate alimenta încrederea exagerată în sine şi atitudinea de grandomanie. Aceasta deoarece materialismul le imprimă oamenilor foarte avuţi o importanţă de sine exacerbată. Ei tind să aibă o părere mai înaltă decât se cuvine despre ei înşişi. Toţi vor să fie bogaţi, spun ei, dar numai câţiva reuşesc! Bogaţii tind să fie extrem de preocupaţi de sine, aroganţi şi lăudăroşi.

9. Ce idei din Filipeni 2:3 ne ajută să înţelegem de ce materialismul şi atitudinile pe care el le poate alimenta sunt contrare idealului creştin?

Joi, 4 ianuarie – Materialismul şi identitatea noastră

Sunt mulţi oameni care Îl iubesc pe Dumnezeu. Ei sunt atât delegaţi de El, încât materialismul nu poate rupe această relaţie.

10. Ce înseamnă să fim ai lui Dumnezeu? În ce eroare existenţială ne poate duce materialismul? Deuteronomul 7:6; 1 Petru 2:9; 1 Timotei 6:17,18.

Domnul Isus spune: „Eu sunt Viţa, voi sunteţi mlădiţele… Despărţiţi de Mine nu puteţi face nimic” (Ioan 15:5). Relaţia este directă şi clară. „Orice ascultare adevărată vine din inimă. Hristos a lucrat în felul acesta. Şi, dacă noi consimţim, El Se va identifica în aşa măsură cu gândurile şi cu ţintele noastre, încât va lega inima şi mintea noastră cu voinţa Sa, astfel că, atunci când ascultăm de El, vom împlini propriile îndemnuri” – Ellen G. White, Viaţa lui Iisus, ed. 2015, p. 575.

Materialismul ne determină să ne definim pe noi înşine prin ceea ce deţinem şi ce putem cumpăra. Iacov ne avertizează: „Aurul şi argintul vostru au ruginit şi rugina lor va fi o dovadă împotriva voastră; ca focul are să vă mănânce carnea! V-aţi strâns comori în zilele din urmă!” (Iacov 5:3). Cuvântul „a strânge” de aici are sensul de a acumula, de a agonisi. Mulţi îşi găsesc identitatea în comorile pe care le agonisesc, fie ele multe ori puţine (Luca 12:19-21).

Materialismul este o formă de confuzie de identitate. Aceasta înseamnă că, pentru mulţi dintre noi, identitatea se contopeşte cu posesiunile noastre. Posesiunile ne acaparează inima, gândurile (Matei 6:21). Unii spun: „Fără lucrurile mele, nu sunt nimic.” Ce trist să ne identificăm doar prin averile noastre pământeşti! Ce mod superficial, efemer şi, în ultimă instanţă, inutil de a ne trăi viaţa, mai ales dacă pretindem că suntem creştini! Prin cine sau prin ce ne identificăm: prin faptul că suntem ai lui Dumnezeu sau prin posesiunile noastre?

În ce măsură este legat respectul faţă de tine însuţi de lucrurile pe care le deţii?

Vineri, 5 ianuarie – Un gând de încheiere

„Astăzi, vrăjmaşul cumpără suflete foarte ieftin. «Fără plată v-aţi vândut», spune Scriptura [trad. din KJV]. Unul îşi vinde sufletul pentru aplauzele lumii, altul, pentru bani; unul, pentru a-şi satisface pasiunile josnice, altul, pentru distracţiile lumeşti. Astfel de târguri se fac zilnic. Satana se oferă să-i cumpere pe cei care au fost cumpăraţi cu sângele lui Hristos şi îi cumpără ieftin, în ciuda preţului infinit care a fost plătit pentru răscumpărarea lor.” – Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 5, ed. 2016, p. 115

Materialismul este mijlocul prin care Satana urmăreşte să cumpere sufletele, îmbrăcându-l în ambalaje atrăgătoare. Materialismul nu are gură, dar vorbeşte pe limba tuturor. Ştie cum să le promită şi bogaţilor, şi săracilor plăcere şi satisfacţie şi să-i determine să spună: „Am aici tot ce-mi trebuie; de ce să mă mai intereseze altceva?” Materialismul corupe astfel gândirea; îi determină pe oameni să-şi pună încrederea în averile lor şi nu în Dumnezeu. Dar iată care este antidotul: „«Lucrul acesta nu se va face nici prin putere, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu», zice Domnul oştirilor!” (Zaharia 4:6). Materialismul nu rezistă în faţa lucrării Duhului Sfânt, dacă ne încredem în Dumnezeu şi ne decidem, prin harul Său, să-L primim ca Domn al vieţii noastre.

BIBLIA ŞI CARTEA PROFEŢI ŞI REGI – STUDIU LA RÂND

Biblia: Mica 2 – Naum 1
1. Cui îi sunt prielnice cuvintele Domnului?
2. Cum va fi rămăşiţa lui Iacov în mijlocul multor popoare?
3. Ce anume îl îndeamnă Domnul pe poporul Său să-şi aducă aminte?
4. Despre cine spune Domnul că a fost aflat prea uşor?

Profeţi şi regi, capitolul 53
5. Cum erau nădejdea, energia, entuziasmul şi hotărârea lui Neemia?

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).

Menţionare! Materialele: prezentare PowerPoint, rezumat şi imaginea textului de memorat sunt preluate de la http://www.fustero.es/index_ro.php. (Mulţumiri!)
Coperta ciclului de Studii biblice şi Veştile misionare ale fiecărui trimestru le veţi găsi doar la pagina primei lecţii!

Comentarii pentru zecimi şi daruri 2018 (descarcă/download) . Aceste comentarii au fost pregătite de Departamentul Administrarea Creştină a Vieţii, Conferinţa Generală a Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina ultimei lecţii din trimestru!