Calea cea grea
STUDIUL 4 » 16 IANUARIE – 22 IANUARIE
Textul de memorat: „Eu nădăjduiesc în Domnul, care Îşi ascunde faţa de casa lui Iacov. În El îmi pun încrederea.” (Isaia 8:17)
„În cartierul Harlem din New York, o fetiţă oarbă era pe o fereastră de la etajul patru al unei clădiri în flăcări. Pompierii erau disperaţi. Nu puteau aşeza camionul cu scară între clădiri şi nu o puteau determina să sară pe o plasă pe care, bineînţeles, nu o vedea.
Când a sosit tatăl ei şi i-a strigat la megafon că era o plasă şi că ea trebuia să sară, fata a sărit atât de relaxată, încât nu şi-a rupt niciun os şi nici nu şi-a întins niciun muşchi în căderea de la etajul patru. Când a auzit vocea tatălui ei, a făcut ce a zis el că era cel mai bine, fiindcă s-a încrezut pe deplin în tatăl ei.” – Michael P. Green, 1500 Illustrations for Biblical Preaching, p. 135
Şi Dumnezeu a dat dovezi puternice că El dorea ce era mai bun pentru copiii Săi din vechime, dar ei au respins calea dreaptă şi liniştită pe care El le-a prezentat-o la început. Prin urmare, a trebuit să le vorbească prin vuiet de ape mari şi puternice.
Ce lecţii putem învăţa astăzi din greşelile lor?
Duminică, 17 ianuarie – O profeţie împlinită (Isaia 7:14-16)
În Isaia 7:14-16, Emanuel este un semn legat de dilema lui Ahaz: Înainte ca pruncul Emanuel să fie suficient de mare ca să deosebească binele de rău, „ţara de ai cărei doi împăraţi te temi tu va fi pustiită” (vers. 16). Aici se face referire la teritoriile şi la regii Siriei şi ai lui Israel (vers. 1,2,4-9) şi se repetă făgăduinţa lui Dumnezeu că puterea lor avea să fie nimicită în curând.
1. De ce spune Isaia că băiatul urma să mănânce „smântână şi miere”? Isaia 7:15
Culturile şi câmpurile lui Iuda urmau să fie distruse de asirieni (vers. 23-25), deci oamenii aveau să fie constrânşi să revină la hrana nomazilor (vers. 21,22). Dar în timpul sărăciei lor urmau să aibă destul din ce să trăiască.
2. Când a fost împlinită profeţia despre Siria şi Israel? 2 Împăraţi 15:29,30; 16:7-9; 1 Cronici 5:6,26
Profeţia lui Isaia a fost dată în jurul anului 734 î.Hr. Tiglat-Pilneser a primit darul lui Ahaz şi a zdrobit coaliţia din nord, a cucerit Galileea şi Cisiordania, transformând teritoriile în provincii asiriene şi a deportat o parte din populaţie (734-733 î.Hr.). Ce a mai rămas din Israel a fost salvat când Osea s-a predat şi a plătit tribut. În 733-732 î.Hr., Tiglat-Pilneser a cucerit Damascul, şi Siria a devenit provincie asiriană. În doi ani de la prorocia lui Isaia, Siria şi Israel erau înfrânte, iar împăraţii care îl ameninţaseră pe Ahaz nu mai erau.
În anul 727 î.Hr., după ce Salmanasar al V-lea îi luase locul lui Tiglat-Pilneser al III-lea, Osea, regele lui Israel, s-a răzvrătit împotriva Asiriei. Asirienii au luat capitala, Samaria, în 722 î.Hr. şi i-au deportat pe israeliţi în Mesopotamia şi Media, unde au fost absorbiţi de populaţiile locale şi şi-au pierdut identitatea (Isaia 7:8 – în şaizeci şi cinci de ani, Efraim nu mai era nici măcar un popor). Vestind mai dinainte ce avea să li se întâmple vrăjmaşilor lui Iuda, Domnul a vrut să-i spună lui Ahaz că nu trebuia să se bizuie pe Asiria.
Ce putem face noi astăzi ca să ne păstrăm credinţa, astfel încât, când vor veni nenorociri, să putem rămâne statornici? 1 Petru 1:13-25
Luni, 18 ianuarie – Consecinţe previzibile (Isaia 7:17-25)
3. Ce spune Domnul că i se va întâmpla ţării? De ce nu ne surprinde?
„O invitaţie după alta a fost trimisă Israelului rătăcitor ca să-l întoarcă la credincioşia faţă de Iehova. Insistenţele prorocilor erau pline de delicateţe şi, când stăteau în faţa poporului, îndemnându-l stăruitor la pocăinţă şi reformă, cuvintele lor aduceau roadă spre slava lui Dumnezeu.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, p. 325
Vestea bună din partea lui Dumnezeu pentru Ahaz, un om mai degrabă fricos decât credincios, a fost că Siria şi Israel aveau să fie nimicite. Vestea rea a fost că Asiria, aliatul şi „prietenul” pe care şi-l alesese, urma să se dovedească un duşman mult mai periculos decât Siria şi Israel. Refuzând eliberarea oferită de Dumnezeu, înfrângerea lui Ahaz a fost garantată. Dacă i se părea că lumea lui se prăbuşea, lucrurile nu urmau decât să se înrăutăţească în viitor!
„Mai bine este să cauţi un adăpost în Domnul decât să te încrezi în cei mari” (Psalmii 118:9). Cum a putut Ahaz să creadă că Tiglat-Pilneser se va mulţumi doar cu ţările din nord şi-l va lăsa pe Iuda? Analele împăraţilor asirieni arată că dorinţa lor după putere era nestăvilită.
4. Ce i se întâmpla lui Ahaz? Ce principiu spiritual vedem aici? De ce nu ar trebui să ne surprindă acţiunile sale? 2 Împăraţi 16:10-18; 2 Cronici 28:20-25
În 2 Cronici 28:20-23 se găseşte un rezumat impresionant a ceea ce a urmat după ce Ahaz a cerut ajutorul Asiriei în loc să se încreadă în Domnul.
Tendinţa noastră firească este să ne încredem în ceea ce putem vedea, simţi, gusta şi atinge. Si totuşi, după cum ştim, lucrurile „care se văd” sunt pieritoare. Cum putem aplica textul din 2 Corinteni 4:18 în viaţa noastră?
Marţi, 19 ianuarie – Ce mesaj se află într-un nume? (Isaia 8:1-10)
5. Mesajul ascuns în numele acesta are de-a face în mod clar cu o cucerire rapidă. Dar cine cucereşte pe cine? Isaia 8:4
În Isaia 8:1-10 este întărit mesajul din capitolul 7. Înainte ca un copil să atingă un anumit stadiu în procesul de creştere, Asiria va lua prăzile de război din capitala Siriei şi a Israelului. Mai mult, deoarece a respins solia lui Dumnezeu de asigurare, liniştită ca apele line ale izvorului din Siloe, în Ierusalim, Iuda urma să fie copleşit de puterea covârşitoare a Asiriei, reprezentată de apele mari şi năvalnice ale Eufratului.
Deoarece Ahaz a cerut ajutor Asiriei, numele fiilor lui Isaia se refereau la Iuda şi la Israel: „Grăbeşte de pradă, aruncă-te asupra prăzii”, dar „o rămăşiţă se va întoarce”. De ce mai era încă speranţă? Pentru că, deşi Asiria avea să umple ţara lui Emanuel, ei încă aveau promisiunea că „Dumnezeu este cu noi” (Isaia 8:8,10). Iată aici o temă care străbate toată cartea Isaia: deşi pedepsele urmau să cadă asupra vrăjmaşilor lui Dumnezeu din Iuda şi din alte popoare, sub forma dezastrelor militare, a suferinţei şi a exilului, Domnul avea să fie credincios faţă de supravieţuitorii poporului Său şi să-i aducă iarăşi în ţara lor.
6. De ce a scris Isaia numele copilului, ca o profeţie, înainte de a-l concepe? Isaia 8:1-3
Sincronizarea venirii pe lume a acestui copil a fost esenţială pentru semnificaţia sa ca semn. Ca şi cu semnul lui Emanuel, din momentul în care a fost conceput şi născut şi până când Asiria a învins Siria şi Israelul, avea să treacă mai puţin timp decât era necesar ca băiatul să poată spune „tata” sau „mama” (Isaia 8:4). Când a menţionat numele băiatului, chiar înainte ca el să fie conceput, Isaia a făcut din copil şi din numele lui o profeţie publică ce putea să fie verificată de evenimentele ulterioare.
În ciuda greşelilor repetate ale pretinsului Său popor, Domnul era încă binevoitor să îl salveze. Ce putem învăţa de aici?
Miercuri, 20 ianuarie – „De Domnul să vă temeţi” (Isaia 8:11-15)
Cu ocazia primului său discurs inaugural, preşedintele Roosvelt i s-a adresat unei naţiuni descurajate de marea criză economică: „Nu trebuie să ne temem de nimic în afară de teama însăşi” – U.S. Capitol, Washington, D.C. (4 martie 1993). Mesajul lui Isaia către un popor deprimat este: „Nu trebuie să ne temem de nimic atunci când ne temem de Dumnezeu Însuşi.”
Dumnezeu l-a prevenit pe Isaia să nu se teamă de ceea ce se temea poporul, ci să se teamă de Domnul (Isaia 8:12,13). Aceasta este o temă importantă în Biblie. De exemplu, în Apocalipsa 14:6-12 trei îngeri proclamă o solie universală: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, în loc să vă temeţi şi să daţi slavă puterii pământeşti a fiarei descrise în capitolul 13.
7. Cum înţelegem noi noţiunea de „temere de Dumnezeu”? Ce înseamnă aceasta, mai ales şi în lumina poruncii de a-L iubi pe Domnul? Matei 22:37
Adevărata temere de Dumnezeu pentru că este sfânt înseamnă să-L recunoşti pe El ca putere supremă în univers. Fie că-L iubeşti sau nu, teama aceasta va întrece orice altă teamă. Dacă El este de partea ta, nimeni nu te poate atinge fără permisiunea Lui. Dacă este împotriva ta, pentru că te-ai răzvrătit faţă de El, poţi să fugi, dar nu poţi să te ascunzi de El!
8. Ideea că noi ar trebui să ne temem de Dumnezeu contrazice cumva mesajul din 1 loan 4:18?
Există diferite tipuri de teamă. Dacă cineva care deţine o mare putere este prietenul tău pe care îl iubeşti şi ştii că şi el te iubeşte, nu te temi că el te va răni. Ci te temi în sensul că îi cunoşti şi respecţi puterea, dar şi limitele relaţiei voastre.
Care sunt sursele tale de teamă şi cum poţi să biruieşti teama?
Joi, 21 ianuarie – Negură şi necaz (Isaia 8:16-22)
9. Ce legătură are cu regele Ahaz profeţia din Isaia 8:16-22?
Ahaz a fost profund implicat în religia păgână (2 Împăraţi 16:3,4,10-15; 2 Cronici 28:2-4,23-25), care era foarte mult legată de lumea ocultă (compară cu Deuteronomul 32:17: „au adus jertfe dracilor”; 1 Corinteni 10:20). Diverse aspecte ale vrăjitoriei moderne prezintă asemănări izbitoare cu ritualurile antice din Orientul Apropiat, atestate de scrierile vremii din afara Bibliei. Chiar multe dintre practicile mişcării New Age din prezent sunt doar nişte manifestări contemporane ale acelor practici oculte antice.
Descrierea pe care o face Isaia despre disperarea care rezultă din bizuirea pe alte duhuri în afară de Duhul Domnului (Isaia 8:21,22) i se potriveşte foarte bine lui Ahaz (2 Cronici 28:22,23). Isaia face referire la oamenii care se mânie şi îl blestemă pe regele lor (Isaia 8:21, în engl.). Aceasta era o avertizare pentru Ahaz că, deoarece îi împinsese pe oameni spre lumea ocultului, aceştia aveau să-l blesteme. Într-adevăr, când Ahaz a murit, „nu l-au pus în mormintele împăraţilor lui Israel” (2 Cronici 28:27).
10. Ce spun următoarele pasaje despre practicile oculte? Leviticul 20:27; Deuteronomul 18:9-14
Despărţirea de ocultism este o chestiune de loialitate faţă de Dumnezeu. În 1 Cronici 10:13,14 se spune că împăratul Saul s-a făcut vinovat de fărădelege faţă de Domnul, pentru că a cerut sfatul celor ce cheamă morţii.
În ce moduri subtile putem fi expuşi la tentaţiile ocultismului şi ale diferitelor manifestări de spiritism?
Vineri, 22 ianuarie – Un gând de încheiere
„În zilele poporului evreu exista o categorie de oameni care pretindeau, ca şi spiritiştii de astăzi, că sunt în legătură cu cei morţi. Dar «duhurile familiare», cum erau numiţi aceşti pretinşi vizitatori din alte lumi, sunt declarate de Biblie a fi «duhuri de draci» (Numeri 25:1-3; Psalmii 106:28; 1 Corinteni 10:20; Apocalipsa 16:14). Lucrarea care se ocupă cu duhurile familiare a fost declarată a fi o urâciune pentru Domnul şi a fost solemn interzisă sub pedeapsa cu moartea (Leviticul 19:31; 20:27). Chiar şi numele de vrăjitorie este acum dispreţuit. Pretenţia că oamenii pot avea legături cu duhurile rele este privită ca o poveste din Evul Mediu. Dar spiritismul, care îşi numără convertiţii cu sutele de mii, chiar cu milioanele, care şi-a făcut intrare în cercurile ştiinţifice, care a invadat bisericile şi a găsit o bună primire în corpurile legiuitoare şi chiar la curţile regilor, această amăgire monstruoasă este doar o reînviere, într-o nouă travestire, a vrăjitoriei condamnate şi interzise în vechime.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 556
Rezumat: Prin Isaia, prin familia şi prin cuvintele lui, Dumnezeu a întărit solia de avertizare şi speranţă: singura cale sigură este să ne încredem în Dumnezeu care ştie ce face. El îi iubeşte pe oameni şi poate să-i conducă, să-i protejeze şi să aibă grijă de cei care Îi permit să o facă. Dar pentru cei care apelează la alte puteri, există doar negură.
STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE
Biblia: Ezechiel 18-24
1. Unde scrie că fiul nu este vinovat de păcatul părintelui şi nici invers?
2. Ce i-a spus Domnul profetului să traseze, asemenea unei hărţi?
3. Ce fel de om căuta Domnul fără să găsească?
4. Ce îi spune Domnul poporului că va fi Ezechiel pentru ei?
Evanghelizare, Secţiunea 11, subcapitolul „Oraşele din estul şi sudul Americii”
5. Cum trebuia să fie făcută lucrarea din sud?
Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
De aici puteţi descărca cartea Evanghelizare.pdf
Ştirile de Sabat (video) pot fi vizionate sau descărcate accesând adresa de internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.
Ştirile misionare (video) pot fi vizionate sau descărcate accesând adresa de internet a Departamentului „Şcolii de Sabat” meniul: Videoclipuri.
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!