Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Biblia ca istorie

STUDIUL 10 » 30 MAI – 5 IUNIE
Textul de memorat: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.” (Exodul 20:2; Deuteronomul 5:6)

Biblia conţine multă istorie. Istoria biblică se mişcă în direcţie lineară, de la începutul absolut când Dumnezeu a creat toate lucrurile până la obiectivul suprem, când El va restaura pământul la revenirea lui Hristos.

Natura istorică a Scripturii o face să fie deosebită de cărţile sfinte ale altor religii. Biblia presupune existenţa unui Dumnezeu care intervine personal în istorie; ea nu încearcă să Îi demonstreze existenţa. La început, Dumnezeu vorbeşte şi este creată viaţa pe pământ (Geneza 1:1-31). El îl cheamă pe Avraam din Caldeea. El Îşi eliberează poporul din robia egipteană. El scrie Cele Zece Porunci cu degetul Lui, pe table de piatră (Exodul 31:18). El trimite profeţi. El trimite judecăţi. El cheamă oameni care să trăiască şi să împărtăşească Legea Sa divină şi planul de mântuire cu alte naţiuni. În cele din urmă, El Îl trimite pe Fiul Său, Isus Hristos, în lume, marcând astfel istoria pentru totdeauna.

În această săptămână vom analiza câteva elemente-cheie din istorie aşa cum au fost descrise în Biblie şi câteva dovezi arheologice care ne vor ajuta să demonstrăm că istoria a fost aşa cum este scrisă pe paginile Bibliei.

Duminică, 31 mai – David, Solomon şi monarhia

Monarhia lui David şi Solomon reprezintă epoca de aur a istoriei lui Israel. Dar dacă David şi Solomon nu au existat, aşa cum au afirmat unii? Dacă împărăţia lor nu a fost atât de întinsă cum spune Biblia? Fără David nu ar mai fi Ierusalim, capitala ţării (2 Samuel 5:6-10), nici nu s-ar mai fi fost construit templul de către fiul său Solomon (1 Împăraţi 8:17-20). Şi, nu în ultimul rând, Mesia a fost făgăduit să vină din neamul lui David (Ieremia 23:5,6; Apocalipsa 22:16). Istoria lui Israel ar trebui rescrisă cu totul. Totuşi, această istorie, aşa cum apare pe paginile Scripturii, le conferă lui Israel şi bisericii rolul şi misiunea lor unică.

1. Cum îi dă Dumnezeu o mare victorie lui Israel? Pe cine foloseşte pentru această biruinţă? Unde are loc înfrângerea? 1 Samuel 17

Observaţi descrierea geografică precisă a liniilor de luptă din 1 Samuel 17:1-3. Săpăturile recente făcute în zona în care era situată tabăra israelită descrisă în acest capitol au descoperit o cetate puternic întărită, o cazarmă de pe vremea lui Saul şi David, cu privire spre vale şi cu două porţi. Deoarece majoritatea cetăţilor din vechiul Israel aveau doar o poartă, această caracteristică poate ajuta la identificarea locului: Şaaraim (1 Samuel 17:52), care, în ebraică, înseamnă „două porţi”.

Dacă aşa stau lucrurile, atunci am identificat pentru prima dată această cetate biblică din vechime. În anii 2008 şi 2013 au fost descoperite două inscripţii care se crede că reprezintă cea mai veche scriere ebraică descoperită vreodată. A doua inscripţie menţionează numele Eşbaal, nume ca al unuia dintre fiii lui Saul (1 Cronici 9:39).

În 1993, săpăturile de la Tel Dan, o cetate nordică, au scos la suprafaţă o inscripţie monumentală scrisă de împăratul Hazael din Damasc, care şi-a notat victoria împotriva „împăratului lui Israel” şi împăratului „casei lui David”, descriere asemănătoare cu a Bibliei, adăugând, astfel, o puternică dovadă a arheologiei că David a existat în istorie exact cum spune Biblia.

Gândeşte-te care ar fi consecinţele pentru credinţa noastră dacă, aşa cum afirmă unii, împăratul David nu a existat cu adevărat?

Luni, 1 iunie – Isaia, Ezechia şi Sanherib

2. În următoarele pasaje este relatată o campanie asiriană împotriva lui Iuda. Cum Îşi eliberează Dumnezeu poporul? Isaia 36:1-3; 37:14-38

În 701 î.Hr., Sanherib a pornit o campanie împotriva lui Iuda, relatată în Biblie, dar şi de Sanherib însuşi în mai multe moduri. În analele istorice descoperite în Ninive, capitala sa, el se laudă astfel: „Patruzeci şi şase dintre cetăţile sale [ale lui Ezechia] puternic fortificate şi nenumărate sate mai mici din împrejurimi le-am împrejmuit şi le-am cucerit.” În palatul din Ninive, Sanherib îşi sărbătoreşte biruinţa asupra cetăţii Lachis, acoperind pereţii unei încăperi centrale cu basoreliefuri care reprezintă asediul şi bătălia. Săpăturile recente de la Lachis au descoperit ruinele rămase în urma distrugerii masive a cetăţii după ce a fost incendiată de Sanherib. Dar Ierusalimul a fost cruţat în mod minunat. Sanherib s-a putut mândri doar cu următoarele: „În ce îl priveşte pe Ezechia Iudeul, l-am închis în cetatea lui ca pe o pasăre în colivie.” Nicio descriere a distrugerii Ierusalimului, nimic despre prizonierii de război luaţi în robie.

Este adevărat că Ierusalimul a fost împresurat, dar Biblia ne spune că asediul a durat doar o zi, după care Îngerul Domnului a eliberat cetatea, cum fusese profetizat de Isaia: „Aşa vorbeşte Domnul despre împăratul Asiriei: «El nu va intra în cetatea aceasta, nu va arunca săgeţi în ea, nu-i va sta înainte cu scuturi şi nu va ridica întărituri de şanţuri împotriva ei. Ci se va întoarce pe drumul pe care a venit şi nu va intra în cetatea aceasta, zice Domnul, căci Eu voi ocroti cetatea aceasta ca s-o scap, din pricina Mea şi din pricina robului Meu David»” (Isaia 37:33-35).

Doar Lachisul este descris în detaliu în Ninive, capitala asiriană. Ierusalimul nu apare pe pereţii palatului. Sanherib s-a putut mândri doar cu victoria asupra Lachisului. Supremaţia Dumnezeului cerului este demonstrată în eliberarea poporului Său. El a văzut agresivitatea asirienilor. El a auzit cuvintele rugăciunii lui Ezechia. Dumnezeu a intervenit în istorie.

Să nu uităm că Dumnezeul care a eliberat Israelul în mod atât de minunat atunci este acelaşi Dumnezeu la care ne rugăm, pe care ne bizuim şi în care ne încredem şi noi!

Marţi, 2 iunie – Daniel, Nebucadneţar şi Babilonul

În iulie 2007, un om de ştiinţă de la Universitatea din Viena lucra la un proiect pentru Muzeul Britanic când a găsit o tăbliţă din vremea lui Nebucadneţar, împăratul Babilonului. Pe acea tăbliţă a găsit numele unui om de stat din Babilon, menţionat şi în Ieremia 39:3 – „Sarsechim”. Este unul dintre multele nume, atât de împăraţi, cât şi de oficiali din vremea lui Daniel şi Nebucadneţar, redescoperite de arheologie.

3. Revezi Daniel 1 şi 5. Cum corespund primele hotărâri ale lui Daniel cu intervenţiile lui Dumnezeu în care l-a folosit ca slujitor şi profet al Său pentru a influenţa milioane de oameni de-a lungul istoriei?

Daniel „s-a hotărât în inima lui” să Îi rămână credincios lui Dumnezeu în privinţa alimentaţiei şi a închinării. Aceste obiceiuri bune, formate încă de la începutul experienţei sale, au devenit un model şi i-au conferit putere pentru viaţa lui lungă. Rezultatul a fost o gândire clară, înţelepciune şi pricepere care veneau de sus, lucru recunoscut şi de Nebucadneţar, şi de Belşaţar, care l-au pus în cele mai înalte funcţii în împărăţie. Dar, poate chiar mai important, aceasta a dus la convertirea împăratului Nebucadneţar (Daniel 4:34-37).

Nebucadneţar a fost fiul lui Nabopolassar. Ei au construit o cetate glorioasă, fără egal în lumea antică (Daniel 4:30). Cetatea Babilon era enormă, cu peste 300 de temple, un palat elegant şi era înconjurată de ziduri duble uriaşe, late de 3,7 şi 6,7 metri. Zidurile includeau opt porţi importante, numite după principalele zeităţi babiloniene. Cea mai cunoscută este Poarta lui Iştar, descoperită de germani şi reconstruită în Muzeul Pergamon din Berlin.

În Daniel 7:4, Babilonul este descris ca un leu cu aripi de vultur. Calea ceremonială de la Poarta lui Iştar are 120 de lei de o parte şi de alta. Aceleaşi săpături au descoperit sculptura unui leu uriaş năpustit asupra unui bărbat, sculptură care încă se află lângă cetate. Toate acestea certifică faptul că leul este un simbol potrivit pentru Babilonul cel mare. Istoria biblică şi mesajul său profetic sunt confirmate.

Daniel 1:8 spune că Daniel „s-a hotărât în inima lui”. Ce înseamnă acest lucru? Poţi enumera câteva lucruri pe care trebuie să „hotărăşti în inima ta” să le faci sau să nu le mai faci?

Miercuri, 3 iunie – Isus din istorie

4. Cine a fost Caiafa şi care a fost rolul său în moartea lui Hristos? Cine a fost Pilat din Pont şi cât de importantă a fost hotărârea lui pentru ca Sinedriul să îşi poată atinge obiectivul? Matei 26:57-67; Ioan 11:45-53; 18:29-31

Caiafa era mare-preot şi a instigat un complot pentru a-l condamna la moarte pe Isus. Existenţa lui este notată şi de Josephus Flavius, istoricul evreu. „Pe lângă aceasta, el i-a luat titlul de mare-preot lui Iosif, numit şi Caiafa, şi l-a desemnat pe Ionatan, fiul lui Ananus, fostul mare-preot, să îl succeadă.” – Josephus Complete Works , cartea 18, capitolul 4, p. 381

În 1990, la sud de Ierusalim a fost descoperit un mausoleu de familie în care erau douăsprezece osuare. Monedele şi vasele din mormânt datează de la mijlocul secolului I d.Hr. Cel mai împodobit osuar, cu mai multe seturi de oase în el, are inscripţionat numele „Iosif, fiul lui Caiafa”. Mulţi specialişti cred că acesta a fost mormântul şi osuarul lui Caiafa, marele-preot implicat în moartea lui Isus. În 1961, pe o piatră din teatrul de la Caesarea Maritima, a fost descoperită o inscripţie cu numele Pilat din Pont, prefect al Iudeei sub împăratul Tiberius. În ambele cazuri, istoria confirmă existenţa unor personaje principale implicate în moartea lui Hristos.

Şi istoricii seculari ai primelor două secole au vorbit despre Isus din Nazaret. Tacitus, istoric roman, scrie despre Hristos, despre execuţia lui de către Pilat din Pont în timpul domniei lui Tiberius şi despre primii creştini din Roma. Plinius cel Tânăr, un guvernator roman, îi scrie în 112-113 d.Hr. împăratului Traian despre creştini şi îl întreabă cum ar trebui să se poarte cu ei. El spune că aceştia se întâlneau într-o zi anume înainte de răsărit şi se adunau pentru a cânta imnuri unui dumnezeu.

Aceste descoperiri arheologice şi surse istorice ne oferă un cadru suplimentar, în afară de Biblie, pentru existenţa lui Isus. Evangheliile sunt sursele primare de dovezi despre existenţa lui Isus şi ar trebui să le studiem bine pentru a afla mai multe despre El şi viaţa Lui.

Deşi este util să avem dovezi arheologice care să ne susţină credinţa, de ce trebuie să învăţăm să nu ne bazăm credinţa doar pe ele, oricât de folositoare ar fi?

Joi, 4 iunie – Credinţa şi istoria

Noi nu trăim într-un vid. Alegerile noastre ne influenţează nu doar pe noi, ci şi pe ceilalţi. În acelaşi fel, vieţile multora din poporul lui Dumnezeu din vechime au avut un impact major asupra viitorului celor de lângă ei.

5. Revezi Evrei 11. Ce lecţii putem învăţa de la aceşti eroi din vechime şi prin studierea vieţii lor?
Enoh
Noe
Avraam
Sara
Iosif
Moise
Rahav
Samson

Credinţa nu înseamnă doar a crede în ceva sau cineva, ci înseamnă a acţiona ca răspuns la acel crez. Numai credinţa care lucrează este socotită neprihănire. Aceste fapte ale credinţei schimbă istoria. Fiecare dintre aceste acţiuni depind de încrederea în Cuvântul lui Dumnezeu.

Noe a acţionat prin credinţă când a construit arca, încrezându-se în Cuvântul lui Dumnezeu mai presus de experienţă sau raţiune. Pentru că până atunci nu mai plouase, experienţa şi raţiunea sugerau că un potop era ceva lipsit de logică. Dar Noe a ascultat de Dumnezeu şi rasa umană a supravieţuit. Avraam, la acea vreme Avram, a ieşit din cetatea Ur, din sudul Mesopotamiei, cea mai sofisticată cetate din lume la acea vreme, şi a plecat fără să ştie unde avea să îl conducă Dumnezeu. Dar el a ales să acţioneze pe baza Cuvântului Său. Moise a ales mai degrabă să devină păstor şi apoi să conducă poporul lui Dumnezeu spre ţara făgăduită, decât împărat peste Egipt, cel mai mare imperiu al vremii. El s-a încrezut în vocea Celui Atotputernic, care l-a chemat dintr-un rug aprins. Rahav a hotărât să se încreadă în raportul despre eliberarea lui Dumnezeu, a ascuns iscoadele şi a devenit parte a genealogiei lui Isus. Cât de puţin ne dăm seama ce influenţă vor avea deciziile noastre asupra vieţii multor oameni în această generaţie şi cele care vor veni!

Ce decizii importante îţi stau înainte? Cum iei o hotărâre şi de ce?

Vineri, 5 iunie – Un gând de încheiere

„Biblia este cea mai veche şi cea mai amplă sursă istorică pe care o au oamenii. Ea a venit direct de la izvorul adevărului veşnic şi, de-a lungul veacurilor, o mână divină i-a păstrat puritatea. Ea luminează trecutul îndepărtat, trecut pe care cercetarea omenească încearcă în zadar să-l pătrundă. Numai în Cuvântul lui Dumnezeu vedem puterea care a aşezat temeliile pământului şi a întins cerurile. Numai aici descoperim un raport autentic al originii naţiunilor. Numai aici ne este dată istoria neamului omenesc, neîntinată de mândria sau prejudecăţile omeneşti.” – Ellen G. White, Educaţie, p. 173

„Cel care Îl cunoaşte pe Dumnezeu şi cunoaşte Cuvântul Său are o credinţă întemeiată pe divinitatea Sfintelor Scripturi. El nu probează Biblia prin ideile despre ştiinţă ale omului. El aduce aceste idei pentru a fi probate prin măsurătoarea cea fără greş. El ştie că tot Cuvântul lui Dumnezeu este adevăr, şi adevărul nu se poate contrazice niciodată; tot ceea ce, în învăţătura aşa-numitei ştiinţe, contrazice adevărul descoperirii lui Dumnezeu este simplă lucrare omenească, de nimereală.

Celor cu adevărat înţelepţi, cercetările ştiinţifice le deschid câmpuri vaste de gândire şi informare.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 8, p. 325

Studiu suplimentar: Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, cap. 63 „David şi Goliat”; Profeţi şi regi, cap. 28 „Ezechia” şi cap. 30 „Izbăvirea de sub puterea Asiriei”.

STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE

Biblia: Psalmii 111-117
1. Cine şi de ce nu se teme de veşti rele?
2. De unde îl ridică Domnul pe cel sărac, lipsit?
3. Ce au văzut şi au făcut marea şi Iordanul?
4. Unde promitea psalmistul că-şi va împlini juruinţele făcute Domnului?

Evanghelizare, Secţiunea 7, subcapitolul „Povestiri, anecdote, gesticulări şi glume
5. Ce se întâmplă când amuzamentele (glumele) sunt amestecate cu învăţăturile Scripturii?


Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!

Vizualizări:
SUS

Comentariile sunt închise.

2020 Cum să interpretăm Scriptura

Caracterul unic al Bibliei
STUDIUL 1 » 28 MARTIE – 3 APRILIE
Originea Bibliei
STUDIUL 2 » 4 APRILIE – 10 APRILIE
Isus, apostolii şi Biblia
STUDIUL 3 » 11 APRILIE – 17 APRILIE
Biblia – sursa de autoritate a credinţei noastre
STUDIUL 4 » 18 APRILIE – 24 APRILIE
Sola Scriptura
STUDIUL 5 » 25 APRILIE – 1 MAI
De ce este nevoie de interpretare?
STUDIUL 6 » 2 MAI – 8 MAI
Limbaj, text şi context
STUDIUL 7 » 9 MAI – 15 MAI
Cartea Geneza şi facerea lumii (I)
STUDIUL 8 » 16 MAI – 22 MAI
Cartea Geneza şi facerea lumii (II)
STUDIUL 9 » 23 MAI – 29 MAI
Biblia ca istorie
STUDIUL 10 » 30 MAI – 5 IUNIE
Biblia şi profeţia
STUDIUL 11 » 6 IUNIE – 12 IUNIE
Interpretarea pasajelor dificile
STUDIUL 12 » 13 IUNIE – 19 IUNIE
Ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu
STUDIUL 13 » 20 IUNIE – 26 IUNIE

Alte trimestre

2020 Daniel
TRIMESTRUL 1 – 2020
2020 Cum să interpretăm Scriptura
TRIMESTRUL 2 – 2020
2019 Slujirea celor în nevoie
TRIMESTRUL 3 – 2019
2019 Ezra şi Neemia
TRIMESTRUL 4 – 2019
2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2019 Anotimpurile familiei
TRIMESTRUL 2 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2016 Cartea lui Iov
TRIMESTRUL 4-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011