Pavel și efesenii

STUDIUL 1 » 24 – 30 IUNIE

De memorat: „căci a binevoit să ne descopere taina voii Sale, după planul pe care-l alcătuise în Sine însuşi, ca să-l aducă la îndeplinire la împlinirea vremurilor, spre a-Şi uni iarăşi într-unul, în Hristos, toate lucrurile: cele din ceruri şi cele de pe pământ.” (Efeseni 1:9-10)

Play / pause

0:00

volume

Pavel și efesenii

Sabat după-amiază

Când scriem ceva, scriem cu un scop, uneori unul important. Abraham Lincoln, de exemplu, și-a scris faimosul discurs de la Gettysburg, din 1863, după teribilele distrugeri în bătălia de acolo din cadrul Războiului Civil American, în care muriseră aproximativ 7.000 de soldați. În acel discurs, evocându-i pe părinții fondatori, Lincoln și-a exprimat convingerea că Războiul Civil era testul final care va arăta dacă națiunea creată în 1776 avea să reziste sau avea să „piară de pe fața pământului”.

Pavel are un scop profund, care îi motivează epistola. În parte din cauza întemnițării sale (Efeseni 3:13; 6:20) și în parte din cauza neîntreruptelor persecuții și ispite, efesenii erau pe cale să se descurajeze. Pavel le reamintește cum a fost când s-au convertit, acceptându-L pe Hristos ca Mântuitor și devenind parte din biserică. Au devenit trupul lui Hristos (Efeseni 1:19-23; 4:1-16), materiale de construcție într-un templu (Efeseni 2:19-22), mireasa lui Hristos (Efeseni 5:21-33) și o armată bine echipată (Efeseni 6:10-20). El le mai spune că joacă un rol strategic în împlinirea marelui plan al lui Dumnezeu de a uni totul în Hristos (Efeseni 1:9,10). Pavel scrie pentru a-i trezi pe credincioșii din Efes la adevărata lor identitate și la privilegiile lor ca urmași ai lui Hristos.

Duminică, 25 iunie

Pavel, evanghelist în Efes

1. Ce face Pavel în prima lui vizită în Efes, la sfârșitul celei de-a doua călătorii misionare? Faptele 18:18-21

Efesul era unul dintre cele mai mari orașe din Imperiul Roman, cu o populație de aproximativ 250.000. Era capitala uneia dintre cele mai bogate provincii, Asia, care în mare parte se întindea în teritoriul pe care îl cunoaștem astăzi ca Asia Mică. În zilele lui Pavel, provincia se bucura de o perioadă de înflorire și prosperitate. Oraș portuar, Efesul se afla, de asemenea, la intersecția unor rute terestre importante. Deși oamenii se închinau multor zeități, Artemis, considerată zeița protectoare a orașului, era cea mai importantă. Închinarea la ea se afla în centrul ceremoniilor civile, al jocurilor sportive și al sărbătorilor anuale (numele roman al zeiței Artemis era Diana; vezi Faptele 19:24,35).

Pavel se întoarce apoi în Efes în a treia lui călătorie misionară (Faptele 19:1-12) și rămâne acolo „timp de trei ani” (Faptele 20:31). Apostolul își ia angajamentul să petreacă un timp îndelungat în Efes, cu intenția de a întemeia acolo un creștinism puternic.

2. Ce eveniment neobișnuit duce la răspândirea respectului faţă de „Numele Domnului Isus” în Efes? Faptele 19:13-20

Luca redă istoria ieșită din comun a șapte exorciști iudei itineranți care treceau prin oraș. Amestecarea numelui lui Isus și celui al lui Pavel în incantațiile lor se dovedește o aventură neinspirată pentru acești exorciști. Când vestea se răspândește pe străzile cetății, „i-a apucat frica pe toți și Numele Domnului Isus era proslăvit” (Faptele 19:17). Evenimentul a avut un impact profund și asupra celor care deveniseră deja credincioși, care și-au ars în public manualele scumpe de arte magice, a căror valoare se ridica la „cincizeci de mii de arginți” (Faptele 19:19). Împreună cu ceilalți locuitori ai cetății, credincioșii au învățat că închinarea la Isus nu trebuie diluată cu închinarea la orice altceva sau altcineva.

Ce semnifică arderea propriilor cărţi, care erau atât de costisitoare? Ce spune lucrul acesta despre un angajament total faţă de Dumnezeu?

Luni, 26 iunie

Revoltă în amfiteatru

3. Citește Faptele 19:21 – 20:1. Ce lecţii extragem din acest episod?

Mărturia lui Pavel în marea și sofisticata cetate Efes a fost atât de eficientă încât a afectat un important motor economic al zonei: turismul axat pe templul închinat Dianei. Și ce templu era! Această structură magnifică era parțial alcătuită din 127 de stâlpi, fiecare având 18 metri înălțime, făcuți din marmură de Paros, o marmură perfectă de un alb imaculat, extrem de apreciată pentru sculpturi. Nu mai puțin de 36 dintre acești stâlpi erau sculptați și poleiți cu aur, dând templului reputația de una dintre Cele Șapte Minuni ale Lumii Antice.

Îngrijorat că discursurile lui Pavel împotriva idolatriei afectau negativ suportul financiar al templului (Faptele 19:27), argintarul Dimitrie a stârnit o revoltă în rândul colegilor lui de breaslă. O mulțime foarte agitată care creștea rapid a trecut repede din piață în marele amfiteatru, care avea în jur de 25.000 de locuri. Agitația a continuat acolo și timp de două ore s-a strigat continuu: „Mare este Diana efesenilor!” (Faptele 19:34). După ce mulțimea a fost risipită de către logofătul orașului, Pavel s-a întâlnit cu credincioșii și a plecat din cetate.

4. La finalul celei de-a treia călătorii misionare, Pavel se întâlnește cu prezbiterii bisericii din Efes. Cum ai rezuma preocupările lui Pavel? Faptele 20:17-38

O presupusă cronologie a relației lui Pavel cu Efesul:

52 d.Hr. – Prima și scurta vizită a lui Pavel în Efes (Faptele 18:18-21).
53-56 d.Hr. – Activitatea lui Pavel în Efes timp de trei ani (Faptele 19:1 – 20:1). Scrie 1 Corinteni spre sfârșitul șederii lui acolo (1 Corinteni 16:5-9).
57 d.Hr. – În timp ce se află la Milet, Pavel se întâlnește cu prezbiterii din Efes (Faptele 20:17-38).
62 d.Hr. – Pavel scrie Epistola către efeseni, probabil din închisoarea din Roma.

„De aceea vegheaţi și aduceţi-vă aminte că, timp de trei ani, zi și noapte, n-am încetat să sfătuiesc cu lacrimi pe fiecare din voi” (Faptele 20:31). Ce avertizări crezi că ar avea Pavel pentru biserica noastră de astăzi și de ce?

Marţi, 27 iunie

Ascultarea Epistolei către efeseni

Pavel a scris cu intenția ca epistola lui să fie citită cu voce tare în bisericile din casele particulare ale credincioșilor din marele Efes. În anii de după plecarea lui, mișcarea creștină se dezvoltase în Efes, iar numărul bisericilor din locuințe crescuse și el. Pentru acei primi credincioși, a-l avea în mijlocul lor pe Tihic, reprezentantul personal al apostolului Pavel, citindu-le o scrisoare din partea lui, era un eveniment important. După cum sugerează epistola în sine, adunarea includea probabil membri ai gospodăriei gazdei: tatăl, mama, copiii și sclavii (Efeseni 5:21 – 6:9). La acea vreme, o gospodărie îi includea și pe alții – apropiați (persoane libere al căror trai depindea de capul familiei) și chiar și negustori. Deci este posibil ca și aceștia să fi fost prezenți, precum și membri ai altor gospodării.

5. Pornind de la schema epistolei de mai jos, citește întreaga epistolă, de preferat cu voce tare (îţi va lua aproximativ 15 minute). Care sunt temele evocate în epistolă?

Salutul de deschidere (1:1,2)
Binecuvântarea introductivă (1:3-14)
Rugăciunea pentru credincioși ca aceștia să primească înțelepciunea orientată spre Hristos (1:15-23)
Altădată morți din punct de vedere spiritual, acum înălțați împreună cu Hristos (2:1-10)
Crearea bisericii din evrei și neamuri, prin Hristos (2:11-22)
Pavel ca predicator al lui Hristos pentru neamuri (3:1-13)
Rugăciunea ca cei credincioși să simtă iubirea lui Hristos (3:14-21)
Menținerea unității bisericii inspirate de Duhul Sfânt (4:1-16)
Trăirea noii vieți care cultivă unitatea (4:17-32)
Umblarea în dragoste, lumină și înțelepciune (5:1-20)
Viața modelată de Hristos, în casa creștină (5:21 – 6:9)
Rămânerea împreună: biserica, armata lui Dumnezeu (6:10-20)
Salut de încheiere (6:21-24)

Care sunt principalele teme care reies din această scrisoare? Ce îţi transmit? Ce idee (idei) te ating(e) personal?

Miercuri, 28 iunie

Contextul istoric

6. Cum începe și încheie Pavel scrisoarea către credincioșii din Efes? Care sunt cele mai profunde dorinţe ale sale pentru ei? Vezi Efeseni 1:1,2; 6:21-24.

La începutul scrisorii, Pavel se identifică drept autor al acesteia (Efeseni 1:1). Pe la jumătatea scrisorii, Pavel își precizează din nou numele și se identifică drept „întemnițatul lui Isus Hristos pentru voi, neamurilor…” (3:1), elemente cu care debutează o meditație personală asupra lucrării sale ca apostol (3:1-13). Spre sfârșitul scrisorii, face din nou referire la întemnițarea lui (6:20) și încheie cu câteva cuvinte personale (6:21,22). Deși unii cercetători neagă că scrisoarea a fost scrisă de către Pavel, e important să observăm că epistola transmite ideea că el a scris-o. Majoritatea creștinilor îl acceptă, pe bună dreptate, pe Pavel ca autor.

7. Ce griji își face Pavel cu privire la efectul pe care îl va avea întemniţarea lui asupra credincioșilor din Efes? Efeseni 3:13

Epistola către efeseni pare să aibă aceeași încadrare cronologică și aceleași împrejurări cu alte epistole scrise de Pavel din închisoare, cum ar fi Coloseni (vezi mai ales Coloseni 4:7,8) și Filimon. De asemenea, pare să fi trecut o perioadă considerabilă de la lucrarea apostolului în Efes (Efeseni 1:15; 3:1,2). Pavel a întocmit această scrisoare către efeseni dintr-o închisoare din Roma, în jurul anului 62 d.Hr.

În această scriere, Pavel oferă câteva detalii despre situația destinatarilor săi. Aria pe care o acoperă este amplă. Abordează perioade îndelungate – începe cu deciziile lui Dumnezeu luate „înainte de întemeierea lumii” (Efeseni 1:4) și reflectă în linii mari temele majore ale salvării divine oferite prin Hristos. Stilul scrierii este unul literar și elevat, cu propoziții lungi, expresii repetitive și metafore elaborate. Pavel recurge la acest stil și în alte scrieri (de exemplu, Romani 8:31-39), dar preponderent în Epistola către efeseni, care exprimă într-o măsură semnificativă laudă, rugăciune și închinare (Efeseni 1:3-14,15-23; 3:14-21) și conține pasaje profund retorice, alcătuite cu măiestrie (4:1-16; 5:21-33; 6:10-20).

Joi, 29 iunie

O epistolă care abundă de Hristos

8. Cum anunţă Pavel tema principală a scrisorii lui în primul capitol? Vezi Efeseni 1:9,10.

Cum poate fi rezumat mesajul Epistolei către efeseni? Din închisoare, Pavel expune planul lui Dumnezeu pentru împlinirea vremurilor și care Îl are în centru pe Hristos, precum și rolul bisericii în acest plan. Prin intermediul lui Hristos, Dumnezeu a demarat planul de a uni „în Hristos toate lucrurile: cele din ceruri și cele de pe pământ” (1:10, EDCR), iar pentru aceasta a creat biserica drept o entitate compusă dintr-o nouă omenire, atât din evrei, cât și din neevrei (2:14). Credincioșii sunt chemați să acționeze în acord cu acest plan divin, dându-le de înțeles puterilor răului că scopul suprem al lui Dumnezeu este în curs de realizare (3:10).

După cum proclamă Efeseni 1:9,10, unitatea pe care Dumnezeu o are în minte Îl are în centru pe Hristos. Nu este deci nicio surpriză că Efeseni este o scrisoare ce abundă de persoana lui Hristos, în care peste tot sunt apreciate acțiunile lui Dumnezeu în Hristos, iar accesul credincioșilor la resursele spirituale oferite lor în Hristos este privit cu entuziasm. Pavel folosește expresia „în Hristos” și altele asemănătoare de peste 30 de ori și peste tot Îl proslăvește pe Isus. În timp ce citești epistola, caută aceste expresii și fii atent la diversele moduri în care Pavel se concentrează pe Isus.

Pavel caută să reaprindă angajamentul spiritual al credincioșilor din Efes, amintindu-le că sunt parte din biserică, în centrul planului lui Dumnezeu de a unifica toate lucrurile în Hristos. Când folosește în epistolă cuvântul „biserică” (gr., ekklēsia), el se referă la biserica „universală” sau biserica în ansamblu (nu la o adunare locală de credincioși).

O strategie principală este să vorbească despre biserică prin metafore, iar pe patru dintre acestea le și dezvoltă: (1) biserica trup (1:22,23; 2:16; 3:6; 4:1-16,25; 5:23,39,30); (2) biserica templu/clădire (2:1922); (3) biserica mireasă (5:22-27); (4) biserica armată (6:10-20). Fiecare imagine transmite intenția lui Dumnezeu cu biserica Sa.

Prin Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea, Dumnezeu formează o comunitate transnaţională, transculturală, multirasială și multilingvă (Apocalipsa 14:6,7), cu trimitere la împlinirea planului Său de unire a tuturor lucrurilor în Isus (Efeseni 1:9,10). Cum putem acţiona în acord cu măreţul plan al lui Dumnezeu?

Vineri, 30 iunie

Episodul cu exorciștii care folosesc greșit numele lui Isus și al lui Pavel (Faptele 19:13-20) ne ajută să înțelegem de ce Pavel folosește atât de mult în Efeseni un limbaj cu trimitere la ideea de putere. Unii dintre noii credincioși ajung să-și arunce în flăcări manualele scumpe de magie. În urma descoperirii a 250 de papirusuri despre magie, avem acces la ilustrații ample ale unor ritualuri, vrăji, formule, blesteme etc., asemănătoare celor care apăreau probabil în respectivele cărți de vrăjitorie.

Luca ne spune că aceste volume valorau 50.000 de arginți sau 50.000 de zile de lucru. Acest detaliu demonstrează importanța și caracterul central al acestor cărți în viața de zi cu zi a oamenilor. „A fost nevoie de intervenția suverană a lui Dumnezeu […] ca ei să se pocăiască pe deplin de utilizarea continuă a amuletelor, farmecelor, descântecelor și a modurilor tradiționale de câștigare a puterii spirituale” (Clinton E. Arnold, Ephesians, 2010, p. 34.). Este deci de înțeles că Epistola către efeseni a fost scrisă pentru credincioși ca să învețe cum să „facă față influenței și atacurilor continue din partea «duhurilor» cosmice întunecate” (Clinton E. Arnold, Power and Magic, 1992, p. 165). Astfel, Pavel Îl indică pe Hristos ca Acela înălțat mai presus de orice putere (Efeseni 1:20-23) și accentuează superioritatea puterii oferite de Dumnezeu credincioșilor (2:15-19; 3:14-21; 6:10-20).