Marea luptă
STUDIUL 2 » 1 OCTOMBRIE – 7 OCTOMBRIE
Textul de memorat: „Domnul a zis Satanei: «Domnul să te mustre, Satano! Domnul să te mustre, El care a ales Ierusalimul! Nu este el, Iosua, un tăciune scos din foc?»” (Zaharia 3:2)
„Pe paginile Vechiului şi Noului Testament, se găsesc pretutindeni numeroase referiri şi aluzii la un conflict neîntrerupt desfăşurat între Dumnezeu şi Satana, între bine şi rău, atât la nivel cosmic, cât şi la nivel personal. Comparând aceste pasaje şi punând laolaltă perspectivele oferite de fiecare în parte, putem alcătui o vastă fereastră a adevărului prin care să vedem cu o mai mare claritate mesajul general al Scripturii.” – The Handbook of Seventh-day Adventist Theology, p. 969
Tema marii lupte dintre Dumnezeu şi Satana constituie un cadru care ne ajută să înţelegem mai bine mesajul Bibliei în ansamblu şi în special planul de mântuire. Deşi este mai vizibilă în Noul Testament, ea apare şi în Vechiul Testament. Iar în Vechiul Testament, probabil că în nicio altă carte nu este prezentată mai clar decât în cartea lui Iov.
Duminică, 2 octombrie – Un mic colţ de rai pe pământ
Cartea lui Iov începe într-o notă relativ pozitivă. Ea ne face cunoştinţă cu un om binecuvântat din toate punctele de vedere.
1. Citeşte Iov 1:1-4. Ce fel de viaţă ducea Iov? Care erau aspectele pozitive ale vieţii sale?
Iov pare a le avea pe toate, inclusiv un caracter impecabil! Cuvântul redat în Iov 1:1 cu „fără prihană” provine dintr-un cuvânt care poate avea sensul de „desăvârşit” sau „absolut integru”. Cuvântul tradus cu expresia „curat la suflet” înseamnă „drept” şi poate transmite ideea că persoana în cauză merge pe o cale dreaptă. Într-un cuvânt, cartea se deschide cu o scenă aproape edenică, prezentându-ne un bărbat bogat, credincios şi integru, care se bucură de o viaţă deplină pe toate planurile.
2. Ce indicii din următoarele versete ne dovedesc că Iov trăia într-o lume căzută în păcat? Iov 1:5,6
„În toiul ospeţelor pe care le dădeau fiii şi fiicele lui, el tremura la gândul ca nu cumva copii lui să-L fi nemulţumit cu ceva pe Dumnezeu. Fiind un preot credincios al casei sale, el aducea jertfe pentru fiecare dintre ei. Cunoştea caracterul ofensator al păcatului, iar gândul ca nu cumva copiii lui să uite de cerinţele divine l-a condus la Dumnezeu ca mijlocitor în favoarea lor.” – Comentariile lui Ellen G. White, CBAZŞ, vol. 3, p. 1140
Am putea spune că Iov se bucura de un trai bun, atât cât se poate de bun în lumea aceasta. Deşi descrierea introductivă pare a fi desprinsă din lumea edenică – un om plin de viaţă, cu o familie numeroasă, faimos şi bogat –, Iov îşi duce totuşi existenţa pe o planetă decăzută, afundată în păcat şi, ca atare, după cum vom vedea, este expus tuturor pericolelor pe care ea le presupune.
Care sunt aspectele pozitive ale vieţii tale în acest moment? Cum te poţi deprinde să ai mereu o atitudine de recunoştinţă pentru ele?
Luni, 3 octombrie – Conflictul cosmic
Cartea lui Iov ne prezintă în introducerea ei o scenă de pe pământ, un loc liniştit, idilic.
La versetul 6 însă, cadrul se schimbă. Se trece brusc la un cu totul alt aspect al realităţii, perceptibil pentru om doar prin intermediul revelaţiei divine. Şi, fapt interesant, acest alt aspect al realităţii, cerul, nu pare a fi la fel de idilic şi de liniştit precum micul colţ de cer de pe pământ descris anterior.
3. Citeşte Iov 1:6-12. Ce evenimente sunt descrise aici? Ce diferenţe există între situaţia din cer şi situaţia lui Iov de pe pământ?
Pasajul acesta, aşa scurt cum este, abundă în teme demne de explorat. El ne dezvăluie nişte aspecte ale universului nostru pe care nici chiar toate telescoapele ştiinţifice nu le pot detecta şi pe care ştiinţa umană nici măcar nu a început să le sondeze. Ceea ce ne fascinează însă este conflictul cosmic pe care el ni-l dezvăluie. Discuţia la care avem acces aici nu este una calmă, liniştită, aşezată. Dumnezeu se laudă cu Iov (ca să folosim modul de exprimare omenesc), cum se laudă un tată cu fiul lui. Dar Satana Îi dă o replică acidă: „Şi Satana a răspuns Domnului: «Oare degeaba se teme Iov de Dumnezeu?»” (Iov 1:9). Parcă-i şi auzim inflexiunile sarcastice ale vocii, tonul zeflemitor.
Textul nu precizează că scena aceasta are loc în cer, dar, în mod sigur, acolo se petrece. Iată aşadar o fiinţă creată, un înger, care stă înaintea lui Dumnezeu şi Îi contestă autoritatea de faţă cu alţi „fii ai lui Dumnezeu”. Este greu de imaginat că ar putea să vorbească cineva pe un asemenea ton în faţa unui conducător pământesc, dar iată o fiinţă care are o astfel de atitudine în faţa lui Dumnezeu. Cum e posibil aşa ceva?
Răspunsul îl găsim într-o temă abordată în Biblie în numeroase locuri şi în diverse moduri. Este vorba despre marea luptă, tema-cadru care ne ajută să înţelegem nu numai cartea lui Iov, ci şi întreaga Biblie şi afirmaţiile ei despre trista istorie a păcatului şi a suferinţei de pe pământ. Mai mult, ea ne ajută să înţelegem mai bine ce a realizat Isus pentru noi pe cruce, cu scopul de a pune capăt păcatului şi suferinţei.
Marţi, 4 octombrie – Conflictul de pe pământ
Cartea lui Iov ne dezvăluie o dimensiune a existenţei pe care nici ochii, nici urechile noastre şi nici filosofiile lumii nu sunt capabile să ne-o descopere. (Ea ar trebui cel puţin să ne convingă că ochii şi urechile noastre şi filosofiile lumii nu ne pot ajuta să percepem imaginea de ansamblu!) Iar pasajul acesta ne arată că între Dumnezeu şi această altă fiinţă, pe nume Satana, există un conflict. Acest conflict se desfăşoară mai întâi în cer, dar coboară instantaneu pe pământ. Peste tot în Biblie găsim texte care ne îndreaptă atenţia spre acest conflict în desfăşurare, în care suntem implicaţi şi noi.
4. Citeşte textele următoare. Ce ne spun ele despre lupta de pe pământ împotriva forţelor supranaturale?
Geneza 3:1-4
Zaharia 3:2
Matei 4:1
1 Petru 5:8
1 Ioan 3:8
Apocalipsa 12:9
Acestea sunt doar câteva texte biblice care arată, direct sau indirect, că Diavolul este o fiinţă supranaturală reală cu intenţii rele. Mulţi sunt de părere că Diavolul ar fi un personaj mitologic din societatea primitivă, însă mărturia Bibliei este prea clară ca să acceptăm această idee.
Ce evenimente actuale dovedesc realitatea lucrării lui Satana pe pământ? Care este singura noastră apărare?
Miercuri, 5 octombrie – Viaţa lui Iov, parte din marea luptă
Primele scene din cartea lui Iov ne dezvăluie câteva idei esenţiale. În primul rând, ele scot la lumină realitatea unei alte dimensiuni, care depăşeşte capacitatea noastră de cunoaştere, o dimensiune supranaturală în care există şi alte fiinţe, în afară de Dumnezeu. În al doilea rând, ne arată că viaţa noastră pe pământ este interconectată cu viaţa fiinţelor din cer. Existenţa pe pământ nu se desfăşoară independent de existenţa fiinţelor cereşti. În al treilea rând, ne relevă existenţa unui conflict moral în cer, care este legat de evenimentele de pe pământ.
Pe scurt, cartea lui Iov ne prezintă un tablou în miniatură al marii lupte. Ea ne arată ce formă a luat marea luptă cosmică în viaţa unui om, pe nume Iov. Şi, după cum vom vedea, mizele conflictului ne privesc pe noi toţi.
5. Cartea lui Iovi îl prezintă pe Satana ca fiind în dispută cu Dumnezeu, dar nu ne spune cum a început disputa. Ce clarificări găsim în următoarele texte? Isaia 14:12-14; Ezechiel 28:12-16; 1 Timotei 3:6
Ellen G. White a arătat că „legea iubirii” constituie fundamentul guvernării lui Dumnezeu. Dumnezeu nu Şi-a dorit „ascultarea forţată” şi, din acest motiv, le-a înzestrat pe toate creaturile Sale morale cu „libertatea voinţei”. De asemenea, ea afirmă: „A fost însă unul care a pervertit libertatea pe care Dumnezeu l-eo acordase creaturilor Sale. Păcatul a început în acela care, după Hristos, fusese foarte mult onorat de Dumnezeu şi care era, printre locuitorii cerurilor, în poziţia cea mai înaltă în ce priveşte puterea şi slava.” Patriarhi şi profeţi, ediţia 2015, p. 21.
Aici, conceptele esenţiale sunt „legea iubirii” şi „libertatea voinţei”. Biblia ne spune că Satana s-a îngâmfat din cauza frumuseţii şi strălucirii lui. Nu ştim de ce s-a întâmplat lucrul acesta; probabil că ţine de „taina fărădelegii”, cum este numită în 2 Tesaloniceni 2:7, o explicaţie absolut logică dacă ne gândim la relaţia strânsă dintre Legea lui Dumnezeu şi guvernarea Sa. Fapt este că, în vremea despre care vorbeşte cartea lui Iov, Satana era deja o fiinţă căzută şi conflictul iniţiat de el era în plină derulare.
Ce decizii importante trebuie să iei în acest moment şi ce făgăduinţe biblice poţi revendica pentru a te asigura că iei decizii corecte?
Joi, 6 octombrie – Răspunsurile date la Golgota
Cartea lui Iov pune în discuţie multe probleme importante, dar nu dă răspuns la toate. De aceea avem nevoie de restul Bibliei. Dar chiar şi aşa nu vedem decât „ca într-o oglindă, în chip întunecos” (1 Corinteni 13:12).
De pildă, cartea lui Iov nu ne spune nimic despre declanşarea răzvrătirii lui Satana. Nu ne spune nimic nici despre înfrângerea lui definitivă. Ea îi aminteşte doar de două ori la început (Iov 1:6-12; 2:1-7), după care îl abandonează complet. Satana dispare din relatare, cu toate că are un rol major în evenimentele ulterioare şi cu toate că rezultatele dezastrului pe care l-a produs persistă. Restul cărţii nu mai face nicio referire la el în schimb, aproape pretutindeni este menţionat Dumnezeu. Şi este normal să fie aşa, întrucât cartea lui Iov este despre Dumnezeu şi despre adevăratul Lui caracter.
Totuşi Biblia nu ne lasă fără răspuns la întrebarea despre înfrângerea lui Satana. Şi elementul determinant al acestei înfrângeri este moartea lui Isus.
6. Ce ne spun următoarele texte că a făcut Isus pentru a pune capăt marii lupte? Ioan 12:31,32; Apocalipsa 12:10-12; Romani 3:26; Evrei 25,14.
Când Isus a murit pe Golgota, universul a înţeles cine era Satana în realitate: un criminal. Cei care-L cunoscuseră pe Isus în postura de Împărat al cerului trebuie să fi privit cu stupoare scena înjosirii Sale de către micii agenţi ai lui Satana. La această „judecată” sa referit Isus în Ioan 12. Abia atunci când Mântuitorul a murit pentru „păcatele… întregii lumi” (1 Ioan 2:2), a putut Cerul să proclame: Acum a venit mântuirea! Abia atunci s-a împlinit făgăduinţa făcută de Dumnezeu înainte de crearea lumii (2 Timotei 1:9). „Fiindcă Şi-a dat viaţa pentru noi, Hristos putea „să fie neprihănit şi totuşi să socotească neprihănit pe cel ce crede în Isus” (Romani 3:26). Cu alte cuvinte, prin jertfa Sa, El a respins acuzaţiile Diavolului că Dumnezeu nu putea să susţină Legea Sa („să fie neprihănit”) şi, concomitent, să-i lase nepedepsiţi pe călcătorii Legii („să socotească neprihănit”). După Calvar destinul lui Satana a fost pecetluit.
Cum ne putem forma obiceiul de a ne bucura de lucrarea făcută de Hristos la cruce pentru noi, în pofida încercărilor prin care trecem acum?
Vineri, 7 octombrie – Un gând de încheiere
Ideea luptei dintre bine şi rău este prezentă în multe culturi. De multe ori, ea s-a transmis de la o generaţie la alta prin intermediul miturilor. Astăzi, sub influenta înaltei critici şi a raţionalismului modernist, mulţi creştini nu mai cred că Diavolul şi îngerii răi sunt nişte fiinţe reale. Ei susţin că aceştia n-ar fi decât nişte simboluri primitive ale răului înnăscut din oameni. Totuşi noi considerăm că nu ai cum să înţelegi Biblia dacă nu crezi că îngerii răi sunt nişte fiinţe reale.
Dar nu toţi creştinii au acceptat teoria care neagă conflictul cosmic dintre forţele supranaturale ale binelui şi răului. De exemplu, Gregory Boyd, un cercetător evanghelic, a scris mult despre realitatea luptei de secole (dar nu eterne) dintre Dumnezeu şi Satana. În introducerea cărţii sale God at War (Dumnezeu la război), notează: „De la începutul şi până la sfârşitul ei, Biblia porneşte de la presupunerea că există nişte fiinţe spirituale de rang «intermediar», între om şi Dumnezeu, al căror comportament afectează în mod semnificativ existenta umană, fie în bine, fie în rău. Şi, într-adevăr, după cum voi argumenta în volumul de faţă, exact concepţia aceasta se poziţionează în centrul concepţiei biblice despre lume şi viaţă.” – Gregory Boyd, God at War (Downer’s Grove, III.: InterVarsity Press, 1997), p. 11. Câtă dreptate are!
BIBLIA ŞI CARTEA ANULUI – STUDIU LA RÂND
Biblia: Iov 4-10
1. Ce credea Elifaz despre scopul pentru care se naşte omul?
2. Cu ce anume compară Iov soarta omului pe pământ?
3. La câte lucruri dintr-o mie ar putea răspunde cel care ar voi să se certe cu Dumnezeu?
4. De ce anume se dezgustase Iov, în suferinţa sa?
Calea către Hristos, capitolul 6 (Ascultă de aici)
5. Care este lecţia pe care a dat-o Hristos când a fost pe pământ, cu privire la darurile făgăduite?
Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!