Un mesaj care trebuie vestit
STUDIUL 12 » 12 SEPTEMBRIE – 18 SEPTEMBRIE
„Şi am văzut un alt înger care zbura prin mijlocul cerului cu o Evanghelie veşnică, pentru ca s-o vestească locuitorilor pământului, oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod. El zicea cu glas tare: «Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi-I slavă, căci a venit ceasul judecăţii Lui, şi închinaţi-vă Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor!»” (Apocalipsa 14:6,7)
Moartea ispăşitoare a Domnului Hristos a fost valabilă pentru toţi oamenii care au trăit vreodată, indiferent de timp şi loc. Evanghelia li se adresează tuturor oamenilor, fără deosebire de limbă, cultură sau context social. Ea creează punţi de legătură peste dezbinările etnice. Este vestea bună că, prin viaţa, moartea şi învierea Sa, Isus a ieşit biruitor peste stăpânirile şi puterile iadului. Evanghelia este doar despre Isus. El a trăit pentru noi şi acum trăieşte pentru noi. A venit o dată pentru a ne elibera de sub pedeapsa şi puterea păcatului, şi va veni iarăşi pentru a ne elibera de prezenţa păcatului. El a murit de moartea pe care o merităm noi pentru ca noi să putem trăi viaţa pe care o merită El. În Hristos, noi suntem îndreptăţiţi, sfinţiţi şi, în curând, vom fi proslăviţi.
Biblia se concentrează pe cele două veniri ale lui Isus. El a venit o dată pentru a ne răscumpăra şi va veni din nou pentru a lua acasă ceea ce a răscumpărat cu un preţ infinit. Apocalipsa, ultima carte a Bibliei, a fost scrisă în mod special ca să pregătească lumea pentru revenirea lui Isus. Este un mesaj important pentru generaţia aceasta. În studiul din această săptămână vom vedea relevanţa cărţii Apocalipsa pentru societatea contemporană, a secolului al XXI-lea, şi apelul Domnului Isus către biserica Sa din zilele din urmă, care trebuie să vestească acest mesaj al sfârşitului.
Duminică, 13 septembrie – Mesajul lui Petru despre adevărul prezent
În fiecare generaţie, Dumnezeu a trimis un mesaj special prin Cuvântul profetic ca să-i pregătească pe oameni pentru ceea ce urma să vină. El nu este niciodată luat prin surprindere şi Îşi pregăteşte poporul pentru viitor, trimiţând profeţi cu solii clare (Amos 3:7). În zilele dinaintea potopului, Domnul a trimis lumii un mesaj prin Noe despre potopul care urma să vină. În Egipt, El l-a ridicat pe Iosif ca să pregătească naţiunea pentru foamete, în timpul celor şapte ani de belşug. Prorocii i-au avertizat pe conducătorii lui Israel că armatele babiloniene aveau să distrugă Ierusalimul. Mesajul lui Ioan Botezătorul despre pocăinţă a pregătit o naţiune pentru prima venire a lui Isus.
1. Cum numeşte Petru mesajul lui Dumnezeu către generaţia lui? Care a fost acest „adevăr” pe care l-au proclamat Petru şi ucenicii? 2 Petru 1:12,16-21
Expresia tradusă în română prin „adevărul pe care-l aveţi” este redată în alte versiuni – în Vulgata, în unele versiuni în engleză, franceză, spaniolă – prin „adevărul prezent”, expresie cunoscută cititorilor români din scrierile lui Ellen G. White (n. red.).
Mesajul de o însemnătate veşnică pentru primul secol a fost venirea lui Isus. Iubirea Tatălui a fost descoperită prin jertfa de pe cruce. Cu toate că „plata păcatului este moartea”, prin Hristos, le-a fost asigurată tuturor viaţa veşnică. Dar, dacă o vom primi prin credinţă (Romani 3:23; 6:23; Efeseni 2:8) sau nu este alegerea noastră. Acest mesaj al salvării în Isus nu se va învechi niciodată. Este un „adevăr prezent” pentru fiecare generaţie.
Apocalipsa Îl prezintă pe Isus şi mântuirea Lui veşnică în contextul vremii sfârşitului pentru a pregăti un popor în vederea iminentei Sale reveniri. Ea expune falsitatea tradiţiei umane şi a religiei care se concentrează pe eu. Isus este Martorul credincios al caracterului Tatălui Său. El este „Domnul împăraţilor pământului”, Cel care „ne iubeşte, care ne-a spălat de păcatele noastre cu sângele Său şi a făcut din noi o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu, Tatăl Său” (Apocalipsa 1:1-6). Apocalipsa este în întregime despre Isus şi mesajul Său cu privire la vremea sfârşitului pentru a-Şi pregăti poporul pentru revenirea Sa.
Când te gândeşti la cartea Apocalipsa, ce îţi vine în minte? Gânduri despre fiare şi simboluri profetice sau despre Isus? De ce crezi că ne-a dat Isus profeţiile din Apocalipsa?
Luni, 14 septembrie – Vremea sfârşitului şi Apocalipsa
Evangheliile se concentrează în primul rând pe prima venire a lui Hristos. Ele relatează istoria naşterii, a vieţii şi a lucrării Sale, a morţii şi a învierii Sale. Deşi vorbesc şi despre a doua Sa venire, nu aceasta este tema lor centrală. Însă obiectivul principal al cărţii Apocalipsa este apogeul conflictului de veacuri. Toate marile ei profeţii se termină cu venirea glorioasă a Domnului nostru.
2. Ce concluzie asemănătoare observi în fiecare dintre aceste pasaje? Apocalipsa 1:7; 11:15; 14:14-20
Apogeul fiecărei profeţii din Apocalipsa este venirea lui Isus. „Mielul care a fost înjunghiat” (Apocalipsa 5:12) revine ca Împărat al împăraţilor şi Domn al domnilor (19:16). El îi va birui pe toţi vrăjmaşii care îl asupresc şi îl persecută pe poporul Său (17:14). Isus îi va scoate din acest coşmar al păcatului şi îi va aduce acasă, în slavă, pe credincioşii Săi. Marea luptă dintre bine şi rău se va sfârşi. Pământul va fi refăcut, iar cei răscumpăraţi vor locui cu Domnul pentru totdeauna (21:1-4).
În Apocalipsa 22:7 (vezi şi vers. 12, 17 şi 20), Isus spune: „Şi, iată, Eu vin curând! Ferice de cel ce păzeşte cuvintele prorociei din cartea aceasta!” Astfel, apelul final al lui Isus către omenire este ca ea să răspundă la dragostea Lui, să-I accepte harul şi să urmeze adevărul Său, ca să fie gata pentru revenirea Lui iminentă. Apocalipsa se încheie cu invitaţia lui Isus: „Şi Duhul şi Mireasa zic: «Vino!» Şi cine aude să zică: «Vino»” (vers. 17).
Domnul nostru îi invită pe toţi cei care caută viaţa veşnică să vină la El şi pe toţi aceia dintre noi care au acceptat mesajul salvării şi care aşteaptă cu nerăbdare revenirea Sa îi îndeamnă să I se alăture în a-i invita şi pe alţii să primească mesajul iubirii Sale. El ne trimite să ducem acest mesaj care să pregătească lumea pentru revenirea Sa apropiată. Nu există ceva care să aducă mai multă împlinire decât cooperarea cu Hristos în planului Lui de salvare pentru vremea sfârşitului.
„Hristos vine curând!” Ioan a scris aceste cuvinte în urmă cu două mii de ani. Ce înseamnă pentru tine „curând”?
Marţi, 15 septembrie – Un mesaj pentru vremea sfârşitului
Mesajul central al cărţii Apocalipsa este capitolul 14. Acest capitol are o importanţă deosebită pentru poporul lui Dumnezeu care trăieşte în ultimele zile ale istoriei omenirii. Este mesajul lui Dumnezeu pentru cei ce trăiesc în timpul sfârşitului, mesaj de o importanţă capitală nu numai pentru poporul lui Dumnezeu, ci pentru întreaga omenire.
3. Ce simbolism este folosit în pasajul următor pentru revenirea Domnului nostru? Apocalipsa 14:14-20
Acest simbol este folosit şi în evanghelii pentru a descrie revenirea lui Hristos (Matei 13:37-43; Marcu 4:29). În Apocalipsa 14, secerişul grânelor reprezintă răscumpărarea celor neprihăniţi, iar recolta strugurilor copţi îi descrie pe cei nelegiuiţi. Apocalipsa 14:6-12 conţine un mesaj important despre zilele din urmă, ca să-i pregătească pe oameni pentru sfârşit.
4. Care este esenţa mesajului din următoarele versete? Cum ne ajută să înţelegem cine suntem noi, adventiştii de ziua a şaptea? Apocalipsa 14:6,7
Mesajul primului înger din Apocalipsa 14 se adresează generaţiei secolului al XXI-lea care tânjeşte după un scop în viaţă. Ea prezintă Evanghelia harului lui Dumnezeu care ne oferă iertare tuturor, ne curăţă de vina păcatului şi ne dă putere să fim biruitori. Acest mesaj ne spune cât de mult valorăm noi pentru că Isus ne-a creat şi ne-a răscumpărat şi afirmă că, în curând, toată nedreptatea îşi va găsi sfârşitul la judecata finală a lui Dumnezeu. Este o veste extraordinar de bună deoarece ne arată că nelegiuirea nu va dura veşnic.
„Într-un sens special, adventiştii de ziua a şaptea au fost puşi în lume ca străjeri şi purtători de lumină. Lor le-a fost încredinţată ultima avertizare pentru o lume care piere. Asupra lor luminează lumina minunată aflată în Cuvântul lui Dumnezeu. Lor le-a fost dată o lucrare de cea mai mare însemnătate – proclamarea celor trei solii îngereşti. Nicio altă lucrare nu este de o importanţă atât de mare. Ei nu trebuie să îngăduie ca altceva să le absoarbă atenţia.” – Ellen G. White, Evanghelizare, pp. 119-120
Ca biserică, dar şi ca indivizi, cum putem „pune la inimă” cuvintele acestea?
Miercuri, 16 septembrie – Să înţelegem mesajul lui Dumnezeu
Mesajul din Apocalipsa pentru zilele din urmă Îl prezintă pe Isus şi plinătatea harului Său salvator pentru omenire (Apocalipsa 14:6). Este un apel serios de a ne „teme” sau a-L respecta pe Dumnezeu în tot ce facem, de a păzi poruncile Lui şi a asculta de Legea Sa în lumina judecăţii Lui Dumnezeu (vers. 7). „A ne teme” de Dumnezeu se referă la modul în care gândim. Este un apel de a trăi după voia lui Dumnezeu şi a-L pune pe El pe primul loc în gândurile noastre. Este o atitudine de supunere care ne conduce la o viaţă evlavioasă (Proverbele 3:7; Faptele 9:31; 1 Petru 2:17). Mesajul ne invită „să-I dăm slavă” lui Dumnezeu şi se referă la tot ce facem, în fiecare aspect al vieţii noastre.
5. Cum ne ajută următoarele versete să înţelegem ce înseamnă atât să ne temem de Dumnezeu, cât şi să-I dăm slavă? Eclesiastul 12:13,14; 1 Corinteni 6:19,20
Într-un veac al iresponsabilităţii morale, când milioane de oameni simt că nu sunt răspunzători decât faţă de ei înşişi, mesajul despre ceasul judecăţii ne aminteşte că suntem răspunzători pentru faptele noastre. Există o relaţie între respectul şi supunerea faţă de Dumnezeu şi judecată. Supunerea este urmarea unei relaţii mântuitoare cu Isus. Doar neprihănirea Lui poate trece testul judecăţii, iar noi, în neprihănirea Sa, suntem în siguranţă. Prin neprihănirea Sa, noi trăim ca să aducem slavă Numelui Său în tot ce facem.
6. Care este temelia adevăratei închinări faţă de Dumnezeu? Cum reflectă Sabatul înţelegerea aceasta? Apocalipsa 14:7; 4:11; Geneza 2:1-3; Exodul 20:8-11
Satana a atacat Sabatul pentru că el aminteşte de Creator. Sabatul Îl înalţă pe Hristos, Creatorul nostru, şi le spune tuturor oamenilor să I se închine „Celui ce a făcut cerul şi pământul”. Sabatul ne trimite la închinarea la Isus, care ne-a creat şi ne-a dat simţământul valorii personale în El.
Dumnezeu ne porunceşte să-I dăm a şaptea zi din viaţa noastră în fiecare săptămână pentru a ne ajuta să ne amintim că El este Creatorul.
Joi, 17 septembrie – Apelul final al lui Dumnezeu
7. Ce învăţăm din următoarele versete despre Babilonul spiritual? Apocalipsa 14:8; 17:3-6; 18:1-4
În cartea Apocalipsa, termenul „Babilon” se referă la un sistem religios fals întemeiat pe fapte omeneşti, tradiţii întocmite de om şi doctrine false. El ridică în slăvi fiinţele umane şi neprihănirea lor mai presus de Isus şi de viaţa Sa fără păcat. El aşează poruncile învăţătorilor religioşi omeneşti deasupra poruncilor lui Dumnezeu. Babilonul a fost centrul idolatriei, al închinării la soare şi al falsei învăţături despre nemurirea sufletului. Acest sistem religios fals a integrat în mod subtil în închinare multe dintre practicile religioase ale Babilonului antic. Solia lui Dumnezeu despre zilele din urmă pentru planeta noastră muribundă este mesajul lui Isus şi al neprihănirii Sale. Este apelul Cerului: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare!… Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu” (Apocalipsa 18:2,4). În mod providenţial, Dumnezeu a ridicat Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea pentru a vesti solia lui Hristos în toată plinătatea ei. A-L preamări pe Isus înseamnă să înălţăm învăţăturile Sale. Înseamnă să-L proclamăm pe Cel care este „Calea, Adevărul şi Viaţa” (Ioan 14:6) şi să demascăm rătăcirile Babilonului în contrast cu adevărurile lui Isus.
8. Cum este evidenţiat contrastul între cele două tipuri de închinare? Apocalipsa 14:7,9-11
Apocalipsa 14 descrie două tipuri de închinare – închinarea adusă lui Dumnezeu şi închinarea la fiară. Ele sunt corelate şi cu ziua de închinare – cea hotărâtă de Dumnezeu, adevăratul Sabat, şi înlocuitorul acestuia, sau sabatul contrafăcut. Sabatul reprezintă odihna, certitudinea şi siguranţa pe care le avem în Hristos, Creatorul, Răscumpărătorul şi Împăratul nostru care stă vină. Ziua contrafăcută reprezintă substitutul fals şi omenesc care se întemeiază pe raţiunea umană şi pe decretele întocmite de om.
Citeşte Apocalipsa 14:12. Ce spune textul, ţinând seamă de cele relatate înainte? Cum sunt descoperite în text Legea şi harul şi ce ar trebui să ne înveţe aceasta despre faptul că ele sunt două aspecte inseparabile ale Evangheliei?
Vineri, 18 septembrie – Un gând de încheiere
„Dumnezeu i-a chemat pe cei ce formează biserica Sa de azi, aşa cum a chemat Israelul din vechime, pentru a fi o lumină pe pământ. Prin securea cea puternică a adevărului – prima, a doua şi a treia solie îngerească – El i-a despărţit de biserici şi de lume pentru a-i aduce în sfinţenie aproape de El. …
Cei trei îngeri din Apocalipsa 14 reprezintă poporul care acceptă lumina soliilor lui Dumnezeu şi porneşte ca instrument al Său pentru a face să răsune avertizarea de-a lungul şi de-a latul pământului. Domnul Hristos le spune urmaşilor Săi: «Voi sunteţi lumina lumii» (Matei 5:14). Fiecărui suflet care Îl acceptă pe Isus, crucea de pe Calvar îi spune: «Iată cât valorează un suflet.» «Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură» (Marcu 16:15). Nu trebuie îngăduit nimic care să împiedice această lucrare. Este cea mai importantă lucrare; trebuie să fie la fel de cuprinzătoare ca veşnicia. Dragostea pentru sufletele oamenilor arătată de Domnul Isus în sacrificiul pe care l-a făcut pentru mântuirea lor îi va însufleţi pe toţi urmaşii Săi.
Domnul Hristos primeşte – o, şi cu câtă bucurie! – fiecare unealtă omenească care I se consacră Lui. El aduce omenescul în armonie cu divinul, pentru ca să poată transmite lumii tainele iubirii Sale întrupate. Vorbiţi despre aceasta, rugaţi-vă pentru aceasta, cântaţi despre aceasta, umpleţi lumea cu solia adevărului Său şi înaintaţi cât mai mult în regiuni nepătrunse până acum!” – Ellen G. White, Sfaturi pentru biserică, pp. 58-59
STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE
Biblia: Isaia 15-21
1. Cu sunetul cărui instrument este comparat sufletul care plânge?
2. Despre cine scrie profetul că priveşte liniştit din propria locuinţă?
3. Ce triplă alianţă spune profetul că va fi „ca o binecuvântare în mijlocul pământului”?
4. Cine şi cum a strigat: „A căzut, a căzut Babilonul…!”?
Evanghelizare, Secţiunea 9, subcapitolul „Metodele de finalizare a luării deciziilor”
5. Ce le-a spus (scris) Ellen G. White pastorilor şi membrilor să lase la o parte?
Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf
Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia, meniul „Noutăţi”, categoria „Info Muntenia”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.
Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri. Poezia Şcolii de Sabat.
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!