Personalitatea Duhului Sfânt
STUDIUL 4 » 21 IANUARIE - 27 IANUARIE
Textul de memorat: „Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl în Numele Meu, vă va învăţa toate lucrurile şi vă va aduce aminte de tot ce v-am spus Eu.” (Ioan 14:26)
Observând că în unele locuri din Biblie Duhul Sfânt este descris în termeni impersonali (vânt sau foc), unii au tras concluzia că Duhul Sfânt ar fi o forţă divină impersonală. Din punctul lor de vedere, Duhul Sfânt este un fel de curent electric care ne dă energie şi nu o fiinţă, nu o persoană. Dar esenţial nu este că pot fi prezentate pasaje care descriu acţiunile sau influenţele impersonale ale Duhului Sfânt, ci faptul că pasajele care susţin personalitatea Sa sunt numeroase.
Texte de acest fel există şi este necesar să le luăm în considerare pentru a ne forma o imagine mai largă despre Duhul Sfânt.
Săptămâna aceasta, vom studia mai mult despre Duhul Sfânt, aşa cum este El descris în Scriptură, ceea ce ne va ajuta să înţelegem mai bine rolul Său în viaţa noastră, precum şi importanta pe care o are pentru noi credinţa că El este o persoană. Numai dacă avem o concepţie corectă despre Duhul Sfânt ne putem raporta la El cu dragostea, reverenţa, încrederea şi supunerea care I se cuvin.
Duminică, 22 ianuarie – Duhul Sfânt din perspectiva Domnului Isus
1. Ce calităţi şi acţiuni Îi atribuie Domnul Isus Duhului Sfânt în următoarele pasaje? Ce înseamnă pentru tine faptul că Îl numeşte „Mângâietorul”? Ioan 16:13,14; 15:26,27; 14:17,26.
Deci Duhul Sfânt călăuzeşte, vorbeşte, aude, descoperă şi proslăveşte; ne învaţă şi ne aduce aminte; locuieşte în noi, mărturiseşte şi dovedeşte vinovăţia. Toate acestea sunt mai degrabă acţiunile unei fiinţe decât ale unei forţe impersonale.
2. Cum urma să se împlinească făgăduinţa făcută de Isus ucenicilor că nu aveau să rămână singuri? Ioan 14:16-18
Domnul Isus le poartă de grijă urmaşilor Săi. El nu-Şi lasă ucenicii orfani, ci promite să le trimită Duhul Sfânt, pe care Îl numeşte „un alt Mângâietor” sau „Ajutor”. Termenii aceştia sunt semnificativi. El promite să le trimită un alt Mângâietor. Nu un altfel de Mângâietor. Cuvântul grecesc pentru „un alt” este allos. În limbajul Noului Testament, allos arată că Hristos va trimite un alt Mângâietor distinct de El, dar de acelaşi fel, similar cu El. Altfel spus, Isus promite să trimită pe Cineva ca El, în locul Său, cineva care să ducă mai departe lucrarea Sa şi care să-L reprezinte.
Lucrarea Duhului Sfânt este să dea mângâiere sufletească sau să ajute. Biblia utilizează aici cuvântul paraklētos (Ioan 14:16) pentru a descrie pe cineva chemat să ne ofere sprijin, asistenţă, cineva chemat să ne ajute. După cum Isus este o persoană, şi Duhul Sfânt este o persoană. Ideea aceasta este confirmată de faptul că Îi sunt atribuite însuşiri proprii unei fiinţe (vezi Ioan 14:26; 15:26; Faptele 15:28; Romani 8:26; 1 Corinteni 12:11; 1 Timotei 4:1).
De ce ne aduce mai multă mângâiere faptul că Duhul Sfânt este o persoană şi nu o forţă?
Luni, 23 ianuarie – Alte argumente despre Duhul Sfânt ca persoană (1)
3. Citeşte Faptele 8:29; 10:19,20; 28:25; Romani 8:14-16,27; 15:30; 1 Corinteni 2:10. Aceste texte vorbesc despre o forţă impersonală sau despre o Persoană divină?
Poate o forţă impersonală să mijlocească pentru noi? Are un spirit sau o putere capacitatea de a ne descoperi lucruri despre Dumnezeu? Are capacitatea de a vorbi? Toate aceste afirmaţii biblice au sens dacă Duhul Sfânt este o fiinţă, nu o forţă impersonală.
4. Ce însuşiri Îi sunt atribuite Duhului Sfânt în următoarele pasaje? Faptele apostolilor 5:3,9; Romani 15:30; 1 Corinteni 12:11; Efeseni 4:30.
Trăsăturile specifice unei persoane sunt cunoaşterea (sau înţelegerea), sentimentele şi voinţa. Numai o persoană se poate întrista. Numai o persoană poate fi minţită sau înşelată. Numai o persoană are capacitatea de a alege după cum voieşte, are voinţă. Voinţa este probabil componenta cea mai însemnată a personalităţii. Şi numai o fiinţă are capacitatea de a iubi. Dragostea adevărată este de neconceput în sens abstract şi impersonal. Ea are un sens foarte personal. Aceste particularităţi ne arată că Duhul Sfânt este o fiinţă conştientă de sine, înzestrată cu autocunoaştere, cu voinţă proprie şi cu autodeterminare, capabilă de iubire. Nu este o emanaţie nedefinită sau o esenţă impersonală. El este descris astfel, deoarece Dumnezeu Însuşi este un Dumnezeu personal.
„Duhul Sfânt are o personalitate, altfel nu ar putea să-i mărturisească duhului nostru şi împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. De asemenea, El trebuie să fie o Persoană divină, pentru că altfel nu ar putea să cerceteze tainele care se află ascunse în mintea lui Dumnezeu.” – Ellen G, White, Evanghelizare, ed. 2008, p. 488 (617)
Ce impact are perspectiva biblică despre Persoana Duhului Sfânt asupra relaţiei tale cu El? Cum s-ar schimba dacă Duhul sfânt ar fi o putere impersonală şi nu Dumnezeu?
Marţi, 24 ianuarie – Alte argumente despre Duhul Sfânt ca persoană (2)
Când încercăm să-L înţelegem pe Duhul Sfânt, ajungem într-un impas. Pe Dumnezeu ni-L putem imagina ca Tată, De asemenea, ne putem forma o imagine suficient de concretă despre Isus, pe baza descrierilor din evanghelii. El a luat asupra Sa natura noastră şi ni S-a arătat sub formă umană.
Duhul Sfânt este prezentat însă într-o manieră foarte diferită. El pare greu de definit, mai dificil de înţeles decât Tatăl şi decât Fiul.
De aceea, unii au tras concluzia că Duhul Sfânt ar fi o forţă impersonală. După cum am văzut deja, interpretarea aceasta nu prezintă în mod fidel natura Duhului Sfânt. Dacă El este doar o forţă impersonală sau o putere (divină), atunci unele declaraţii biblice nu au nicio logică.
5. Citeşte cu atenţie Romani 15:13 şi 1 Corinteni 2:4. Înlocuieşte „Duhul Sfânt” cu „putere” şi vezi dacă aşa au o logică. De ce au sens doar dacă Duhul Sfânt este înţeles ca Persoană?
Declaraţia apostolilor că „s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă” (Faptele 15:28) ar fi absurdă dacă Duhul Sfânt ar fi doar o putere sau o influenţă impersonală. Ei fac aici referire la o altă fiinţă, la o altă Persoană asemenea Tatălui şi Fiului,
În plus, cum pot fi creştinii botezaţi „în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh” (Matei 28:19), dacă primii doi menţionaţi sunt Persoane, iar ultimul menţionat nu? Nu este logic. Dar, dacă Numele în care suntem botezaţi le aparţine tuturor celor menţionaţi, atunci Duhul Sfânt Se găseşte la acelaşi nivel cu Dumnezeu Tatăl şi cu Dumnezeu Fiul.
Ellen G, White afirmă: „Sunt trei Persoane vii în acest trio ceresc (…) – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.” – Ellen G. White, Evanghelizare, ed. 2008, p. 437 (615)
Miercuri, 25 ianuarie – Duhul adevărului
6. Ce înseamnă cuvântul „adevăr” în Ioan 14:6 şi 17:17?
În Evanghelia după Ioan, cuvântul „adevăr” este esenţial. Pentru omul modern, adevărul are un sens pur abstract şi teoretic. Gândirea occidentală s-a modelat după filosofia greacă. În Biblie însă, şi cu precădere în Evanghelia după Ioan, adevărul are mai degrabă un înţeles personal şi concret: Isus este adevărul (Ioan 14:6). Cuvântul scris al lui Dumnezeu este adevărul (Ioan 17:17; Psalmii 119:142), dar adevărul lui Dumnezeu ne este descoperit în mod suprem în persoana lui Isus Hristos, Cunoaşterea autentică de Dumnezeu ne este oferită prin Domnul Isus, Cel despre care vorbeşte Scriptura, fiindcă Dumnezeu S-a descoperit prin El.
7. Ce rol împlineşte Duhul Sfânt în calitate de Duh al adevărului? Ioan 15:26; 16:13.
Adevărul la care ne conduce Duhul Sfânt este practic Domnul Isus, Duhul Sfânt Îl înalţă pe Isus şi ne conduce la o relaţie vie şi statornică cu El. În discuţia Sa cu samariteanca, Domnul Isus a spus că trebuie să ne închinăm lui Dumnezeu în duh şi în adevăr (Ioan 4:24), Când cerem călăuzirea Sa, Duhul Sfânt ne va conduce la Isus, care este Calea, Adevărul şi Viaţa (Ioan 14:6).
În Biblie, adevărul nu este o noţiune teoretică sau abstractă, ca în filosofie. El exprimă relaţia profund personală şi stabilă cu Creatorul şi Răscumpărătorul nostru, cu „Dumnezeul adevărat”, ale cărui căi sunt toate drepte (Deuteronomul 32:4; Psalmii 31:5). Duhul Sfânt este atunci în mod justificat numit „Duhul adevărului” (Ioan 14:17; 16:13), care ne este trimis de la Dumnezeu Tatăl (Ioan 15:26), ceea ce presupune că El este o fiinţă divină.
Cum putem înţelege ideea că adevărul este o Persoană? Pregăteşte-te să răspunzi la această întrebare în cadrul studiului pe grupe.
Joi, 26 ianuarie – De ce contează?
„Dacă Duhul Sfânt este o Persoană divină, iar noi Îl considerăm o influenţă personală, lipsim în mod abuziv o Persoană divină de respectul, cinstea şi dragostea care i se cuvin.” – LeRoy Edwin Froom, Venirea Mângâietorului, ed. 2007, P 27
Dacă Îl privim pe Duhul Sfânt doar ca pe o putere divină misterioasă, ne vom întreba: Cum pot avea mai mult Duh Sfânt? În schimb, dacă Îl privim ca pe o Persoană divină, întrebarea va suna diferit: Cum poate Duhul Sfânt să aibă mai mult din mine? Iată deosebirea! Cine pe cine ia în stăpânire: tu pe Duhul Sfânt sau Duhul Sfânt pe tine? Te vei opune influenţei Sale sau vei fi dispus să îl urmezi, ascultându-L cu bucurie (Romani 8:12-14; Galateni 5:18-24)? Vrei să te foloseşti tu de Duhul Sfânt cum îţi convine ţie sau vrei să te pui la dispoziţia Sa ca să devii asemenea lui Hristos şi să împlineşti ce aşteaptă El de la tine? Iei în serios afirmaţia: „trupul vostru este Templul Duhului Sfânt care locuieşte în voi şi pe care L-aţi primit de la Dumnezeu” (1 Corinteni 6:19) şi vrei să-I aduci slavă lui Dumnezeu prin viaţa ta?
8. Ce relaţie există între Duhul Sfânt şi dragostea lui Dumnezeu? Ce înseamnă pentru tine şi pentru viaţa bisericii? Romani 5:5; Efeseni 2:18,19.
Numai o persoană poate alege în mod conştient să colaboreze cu altcineva. Noi suntem invitaţi să conlucrăm cu Duhul Sfânt, iar El ne conduce şi ne transformă personal şi ca biserică. Dacă nu acceptăm că El este o Persoană a Trinităţii, suntem înclinaţi să L ignorăm, să nu auzim chemările Sale şi să ne împietrim inima faţă de influenţa Sa – exact lucrul de care avem cel mai puţin nevoie, ca fiinţe căzute, degradate de păcat pentru care harul divin constituie o necesitate absolută! Nevoia noastră este să ne consacrăm Lui mai mult. Şi, odată ce vom recunoaşte că Duhul Sfânt este o Persoană divină care vrea să lucreze prin noi, Dumnezeu va fi esenţa experienţei noastre creştine.
„Noi nu putem folosi Duhul Sfânt. Duhul trebuie să ne folosească pe noi.” – Ellen G, White, Viaţa lui Iisus, ed. 2015, p. 579 (672)
Cum ne poate folosi pe noi Duhul Sfânt? (Vezi Filipeni 2:13.)
Vineri, 27 ianuarie – Un gând de încheiere
Pentru studiu suplimentar: Ellen G, White, Viaţa lui Iisus, ed. 2015, pp. 576-579 (669-672), pasajele în care autoarea vorbeşte despre Duhul Sfânt; Evanghelizare, ed. 2008, pp. 486-488 (613-617).
„Isus S-a apropiat de ei, a vorbit cu ei şi le-a zis: «Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului»” (Matei 28:18-20). El le-a poruncit să-i boteze pe ucenici în Numele (gr. onoma), la singular, Tatălui, Fiului şi Duhului Sfânt (n.tr. – în limba română, „nume” are aceeaşi formă la singular şi plural). Aceasta este o dovadă şi mai convingătoare despre natura triunică a Dumnezeului nostru unic (vezi Deuteronomul 6:4: „Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este singurul Domn”). Nimeni nu se îndoieşte de faptul că Tatăl şi Fiul sunt persoane. Atunci de ce s-ar îndoi de faptul că Duhul Sfânt este o persoană? Potrivit Bibliei, noi ne bucurăm de prezenţa lui Dumnezeu prin Duhul Sfânt, care lucrează în noi şi prin noi. Iar mângâierea sufletească este şi mai mare când ştim că El este o Persoană, la fel ca Tatăl şi Fiul. Da, este dificil de înţeles. Dar cu ce ne deranjează? Dacă nu putem înţelege sub fiecare aspect un lucru elementar precum lumina sau vântul, ce pretenţii avem să înţelegem natura Duhului Sfânt?
BIBLIA ŞI CARTEA ANULUI – STUDIU LA RÂND
Biblia: Psalmii 74-80
1. Ce anotimpuri menţionează psalmistul când vorbeşte despre „rânduirea” lor?
2. Când s-a îngrozit şi a tăcut pământul?
3. Din ce cauză nu mai putea vorbi psalmistul?
4. Despre cine scrie psalmistul că erau „mărul discordiei” („mărul de ceartă”)?
Profeţi şi regi, capitolul 4
5. Ce anume s-a înmulţit de o mie de ori, în zilele noastre, faţă de zilele lui Israel?
Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!