Divinitatea Duhului Sfânt
STUDIUL 3 » 14 IANUARIE – 20 IANUARIE
Textul de memorat: „Harul Domnului Isus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu, şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi! Amin.” (2 Corinteni 13:14)
Pretutindeni în Biblie, divinitatea lui Dumnezeu Tatăl este pur şi simplu asumată. Adevărul acesta este exprimat atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament. El este unul dintre numeroasele adevăruri fundamentale revelate în Cuvântul lui Dumnezeu.
Divinitatea lui Isus este afirmată şi ea în multe locuri din Scriptură, dar în mod special în Noul Testament, atât în evanghelii, cât şi în epistole.
În schimb, divinitatea Duhului Sfânt este exprimată în mod mai subtil. Ea poate fi dedusă din diferite declaraţii biblice. Este necesar să comparăm verset cu verset pentru a afla ce a descoperit Dumnezeu în Cuvântul Său în această privinţă. Iar în urma studiului atent, să nu afirmăm mai puţin decât susţine Scriptura, dar nici „să nu [trecem] peste ce este scris“ (1 Corinteni 4:6). Avem nevoie de o atitudine de smerenie, de dispoziţia de a ne lăsa învăţaţi. Să nu facem din ideile noastre despre Dumnezeu nişte criterii după care să-L explicăm pe Duhul Sfânt. Să acceptăm mai degrabă afirmaţiile Scripturii, chiar dacă ne este dificil să le cuprindem pe deplin cu mintea noastră.
Duminică, 15 ianuarie – Duhul Sfânt şi Tatăl
Biblia nu ne oferă o descriere sistematică despre divinitatea Duhului Sfânt. Ea conţine totuşi câteva indicii că scriitorii ei Îl considerau pe Duhul Sfânt Dumnezeu. În unele pasaje biblice, o anumită activitate este atribuită atât Tatălui, cât şi Duhului Sfânt.
1. Citeşte Faptele 5:1-4. Ce concluzie putem trage din cuvintele lui Petru despre Dumnezeu şi despre Duhul Sfânt?
Petru îl întreabă pe Anania de ce L-a minţit pe Duhul Sfânt, iar apoi îi spune: „N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” Reiese clar că Petru consideră că Duhul Sfânt este Dumnezeu: Anania nu-i minţise numai pe apostoli, ci Îl minţise pe Dumnezeu Însuşi. A-L minţi pe Duhul Sfânt înseamnă a-L minţi pe Dumnezeu. Duhul Sfânt este Dumnezeu:
De ce au primit aceşti doi oameni o pedeapsă atât de aspră? În perioada descrisă în cartea Faptele apostolilor, comunitatea credincioşilor era „o inimă şi un suflet” (Faptele 4:32). Unitatea lor era un efect al lucrării Duhului Sfânt şi, din acest motiv, toţi îşi puneau în comun toate bunurile. Minciuna în legătură cu bunurile comune era practic o negare a unităţii lor şi a convingerii că Duhul Sfânt susţinea şi făcea posibilă această unitate. Prin urmare, minciuna lui Anania şi a soţiei lui contesta lucrarea divină şi prezenţa Duhului Sfânt în comunitatea creştină. Lipsa de onestitate faţă de Dumnezeu este distructivă şi Îl împiedică pe Duhul Sfânt să lucreze cu succes în viaţa credincioşilor. Dumnezeu aşteaptă de la noi o slujire din toată inima. Şi, fiindcă noua biserică se afla într-un moment important al existenţei ei, Dumnezeu i-a pedepsit drastic pe cei doi pentru ca membrii bisericii primare să lucreze în unitate, să fie oneşti unii cu alţii şi să se lase călăuziţi de Duhul Sfânt.
Gândeşte-te cât de uşor îşi puteau justifica păcatul Anania şi Safira: N-am dat noi bisericii o parte din suma obţinută pe acest teren? Ce mare păcat facem dacă păstrăm o parte din bani?
Ce ar trebui să învăţăm din această relatare despre argumentele pe care le aducem ca să ne justificăm faptele?
Luni, 16 ianuarie – Atributele divine ale Duhului Sfânt
2. Ce atribute şi activităţi divine ale Duhului Sfânt sunt amintite în următoarele pasaje?
1 Corinteni 2:10,11; compară cu Isaia 40:13,14
Psalmii 139:7
Evrei 9:14; compară cu 1 Timotei 6:16
Luca 1:35; Romani 15:19; compară cu Psalmii 104:30
Numai Unul egal cu Dumnezeu poate cunoaşte lucrurile adânci ale lui Dumnezeu (1 Corinteni 2:10,11). Nimeni nu-L cunoaşte mai bine pe Dumnezeu decât Duhul. Cineva din afara Trinităţii nu L-ar putea cunoaşte aşa. Prin urmare, Duhul Sfânt este omniscient.
Prezenţa Duhului Sfânt este prezenţa lui Dumnezeu. Dacă nu există loc în care să fugim de Duhul lui Dumnezeu, înseamnă că El este omniprezent (Psalmii 139:7).
De asemenea, se afirmă că Duhul lui Dumnezeu este veşnic (Evrei 9:14). Cine spune Biblia că are nemurirea? Numai Dumnezeu (1 Timotei 6:16). Dacă Duhul este veşnic, atunci El trebuie să fie Dumnezeu.
Duhul Sfânt este şi atotputernic. În Luca 1:35, expresiile „Duhul Sfânt” şi „puterea Celui Preaînalt” sunt sinonime. Ele sunt utilizate aici în contextul unui miracol de cel mai înalt grad, naşterea din fecioară. În Romani 15:19, apostolul Pavel mărturiseşte că lucrul acesta sa petrecut prin „puterea semnelor şi a minunilor, … prin puterea Duhului Sfânt”. Aşadar, Duhul Sfânt poate face minuni divine.
Isus mai spune că blasfemia la adresa Duhului este de neiertat (Matei 12:31:32: Marcu 3:28,29). Faptul acesta poate fi explicat numai dacă Duhul Sfânt este Dumnezeu.
Dar poate că cea mai uimitoare lucrare a Duhului Sfânt este transformarea oamenilor, El aduce la îndeplinire naşterea spirituală (Ioan 3:5-8). El Poate să facă un lucru de care este capabil numai Dumnezeu.
Marţi, 17 ianuarie – Indicii biblice despre divinitatea Duhului Sfânt
În Biblie, există pasaje în care Numele Duhului Sfânt şi Numele lui Dumnezeu sunt utilizate unul în locul altuia.
3. Citeşte Isaia 63:10-14 şi compară cu Numeri 14:11 şi Deuteronomul 32:12. Cum este evidenţiată divinitatea Duhului sfânt?
Din Isaia 63:10 şi relatarea paralelă din Numeri 14:11, constatăm că scriitorii biblici Îl considerau Dumnezeu pe Duhul Sfânt.
În 2 Samuel 23:2, citim: „Duhul Domnului vorbeşte prin mine”, iar în declaraţia paralelă din versetul 3, se spune: „Dumnezeul lui Israel… mi-a zis”. Aşadar, putem conchide că Duhul Sfânt este Dumnezeu,
4. Compară 1 Corinteni 3:16,17 cu 6:19,20 şi 12:11 cu 12:28, unde rele la Duhul sfânt şi la Dumnezeu Tatăl sunt folosite alternativ. Ce acţiuni sunt atribuite concomitent Duhului şi Tatălui?
În 1 Corinteni 3:16,17 şi în 1 Corinteni 6:19,20, Pavel foloseşte o exprimare similară. Pentru el, locuirea Duhului Sfânt în oameni este totuna cu locuirea lui Dumnezeu. Prin echivalarea expresiei „Templul lui Dumnezeu” cu expresia „Templul Duhului Sfânt”, el subliniază că Duhul Sfânt este Dumnezeu.
În 1 Corinteni 12:11, Pavel scrie că Duhul Sfânt este Cel care îi dă fiecărui credincios daruri spirituale: Iar în versetul 28, ne spune că Dumnezeu este Cel care face acest lucru. Mesajul este evident: Duhul Sfânt face exact ce face Dumnezeu, o dovadă convingătoare că El este egal cu Dumnezeu.
Reciteşte Numeri 14:11. În ce privinţă ni se aplică şi nouă acest verset? Gândeşte-te la modul minunat cum a lucrat Dumnezeu în biserica noastră. Gândeşte-te la toate motivele pe care ni le-a dat ca să credem. Cum ne putem asigura că nu repetăm greşeala poporului Său de acum două mii de ani?
Miercuri, 13 ianuarie – Lucrarea Duhului Sfânt
Duhul Sfânt realizează anumite lucruri pe care Biblia le asociază exclusiv cu Dumnezeu. El a participat activ la lucrarea de creare a omului şi participă la fel de activ şi la lucrarea de re-creare a omului căzut în păcat.
5. Cum descrie Pavel implicarea Duhului Sfânt în procesul de re-creare a omului? Tit 3:4-6
Duhul Sfânt este menţionat alături de „Dumnezeu, Mântuitorul nostru” (Tit 3:4) în contextul spălării naşterii din nou (botezul) şi al înnoirii noastre (Tit 3:5). El este autorul renaşterii noastre spirituale, El ne dă o inimă nouă. El ne trezeşte dorinţa de a-L urma pe Hristos. El este Duhul de viaţă (Romani 8:2). El îi sfinţeşte pe păcătoşi şi le schimbă caracterul. El ne ajută să ascultăm de Isus Hristos, Mântuitorul nostru. Numai o fiinţă divină este în stare să facă asemenea minuni.
6. Compară Isaia 6:8-10 cu Faptele 28:25-27. Cui îi atribuie scriitorii biblici mesajele primite de ei?
Anumite afirmaţii din Biblie sunt atribuite de un scriitor lui Dumnezeu, iar de alt scriitor, Duhului Sfânt. Undeva se spune că Duhul Sfânt este Cel care ne-a dat Sfintele Scripturi într-un mod supranatural (2 Petru 1:21), iar în alt loc se declară că ele au venit prin inspiraţia lui Dumnezeu (2 Timotei 3:16). Oferirea scripturilor este o altă lucrare divină a Duhului Sfânt.
7. Ce ne învaţă Romani 8:11 despre divinitatea Duhului Sfânt?
Biblia declară că Duhul Sfânt L-a înviat pe Isus şi că ne va învia şi pe noi. Numai Dumnezeu are puterea de a învia morţii. Prin urmare, Duhul Sfânt este Dumnezeu.
Ce schimbări poţi face pentru a fi mai receptiv faţă de Duhul Sfânt? Ce obiceiuri te împiedică să discerni călăuzirea Sa?
Joi, 19 ianuarie – Importanţa divinităţii Sale
Care ar fi implicaţiile în ce priveşte mântuirea şi închinarea dacă Duhul Sfânt n-ar fi Dumnezeu? Biblia ne spune că Duhul Sfânt este responsabil de naşterea din nou a credincioşilor. El locuieşte în ei şi îi umple. El dă o gândire nouă şi transformă caracterul. El are puterea de a învia. El îi face pe urmaşii lui Hristos sfinţi, cum Dumnezeu este sfânt. Dacă Duhul Sfânt nu este Dumnezeu, atunci cum poate El să facă toate aceste lucruri şi cum poate să le facă în aşa fel, încât să fie acceptate de Dumnezeu?
8. Citeşte binecuvântările apostolice din 1 Petru 1:2; 2 Corinteni 13:14 şi formula de botez din Matei 28:18,19. Ce ne spune menţionarea Duhului Sfânt alături de Dumnezeu Tatăl şi de Isus Hristos, Fiul, despre locul Său în cadrul aderării şi închinării pe care I le aducem lui Dumnezeu?
Adevărul despre divinitatea Duhului Sfânt ne ajută să avem o atitudine adecvată faţă de El, să recunoaştem poziţia Sa reală. Acest adevăr constituie premisa unei vieţi spirituale centrate pe Dumnezeu, Biserica din Noul Testament Îl menţionează pe Duhul Sfânt alături de celelalte două Persoane ale Dumnezeirii. În formula de botez, Duhul Sfânt deţine acelaşi rang şi aceeaşi poziţie ca Tatăl şi Fiul. Botezul are o semnificaţie spirituală adâncă şi este un semn al închinării profunde. La fel, binecuvântările apostolice. Binecuvântarea este o formulă de închinare prin care Duhul Sfânt este preamărit în aceeaşi măsură ca Tatăl şi Fiul. Toate cele trei Persoane ale Dumnezeirii sunt menţionate împreună.
Faptul că Duhului Sfânt I se cuvine închinarea noastră este confirmat şi în repetarea permanentă a ideii că noi depindem de El în ce priveşte bunăstarea spirituală şi că ar trebui să ne supunem Lui, pentru că El ne învaţă şi ne sfinţeşte. Dacă ştim cine este El cu adevărat şi dacă recunoaştem şi acceptăm divinitatea Sa, Îi vom da slavă pentru lucrarea Sa şi ne vom baza pe El în ce priveşte creşterea şi sfinţirea personală.
Ce înseamnă faptul că Duhul sfânt, Dumnezeu Însuşi, lucrează în viaţa ta? Ce simţi la gândul că Dumnezeu Însuşi lucrează la inima ta ca să te desăvârşească în toate privinţele? Ce efect are acest adevăr asupra ta?
Vineri, 20 ianuarie, Un gând de încheiere
Pentru studiu suplimentar: Ellen G, White, Evanghelizare, „Interpretările greşite cu privire la Trinitate”, ed. 2008, pp. 486-488 (613-617).
După cum am văzut în studiul din această săptămână, dovezile biblice legate de divinitatea Duhului Sfânt sunt foarte concludente. Duhul Sfânt este Dumnezeu. Totuşi să nu uităm un lucru: identitatea Duhului Sfânt este o taină divină. Noi nu-L putem explica pe deplin pe Dumnezeu şi nici natura Sa şi este bine să ne opunem tentaţiei de a face din tiparele noastre de gândire criteriul pentru înţelegerea Lui. Adevărul depăşeşte cu mult graniţele înţelegerii noastre, mai cu seamă când este vorba despre natura lui Dumnezeu:
Pe de altă parte, credinţa în divinitatea Duhului Sfânt înseamnă mai mult decât simpla acceptare a doctrinei despre Trinitate. Ea înseamnă să ne bazăm şi să ne punem încrederea în lucrarea divină de mântuire, aşa cum a fost ea rânduită de Tatăl şi îndeplinită prin Fiul în puterea Duhului. „Pentru noi, nu este absolut esenţial să fim în stare să definim exact ce este Duhul Sfânt, (…) Natura Duhului Sfânt este o taină. Oamenii nu pot s-o explice, fiindcă Domnul nu le-a descoperit-o. Oameni care au păreri fanteziste, pot grupa laolaltă anumite pasaje din Scriptură şi din ele să clădească o susţinere omenească. dar primirea acestor vederi nu va întări biserica. Cu privire la asemenea taine, care sunt prea adânci pentru priceperea omenească, tăcerea este de aur:” – Ellen G,: White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 40 (51-52)
BIBLIA ŞI CARTEA ANULUI – STUDIU LA RÂND
Biblia: Psalmii 67-73
1. Cum este Dumnezeu pentru orfani şi văduve?
2. În ce psalm este profetizat că Domnului Isus aveau să-I dea oţet să bea?
3. Ce anume I-a cerut psalmistul Domnului pentru vremea bătrâneţii?
4. Până când s-a trudit psalmistul zadarnic să priceapă nedreptatea din lume?
Profeţi şi regi, capitolul 3
5. Ce anume constituie o primejdie pentru viaţa spirituală?
Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro (secţiunea „Şcoala de Sabat”) sau YouTube (canalul „Şcoala de Sabat”).
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!