Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Întronarea Mielului

STUDIUL 4 » 19 IANUARIE – 25 IANUARIE
Textul de memorat: „Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.” (Apocalipsa 3:21)
0:00
0:00

Până în acest punct, viziunea a conţinut mesajele transmise de Hristos poporului Său de pe pământ. Acum, viziunea îşi mută locul de desfăşurare de pe pământ în cer şi descrie „ce are să se întâmple după aceste lucruri” (Apocalipsa 4:1) – viitorul.

Viziunea din capitolele 4 şi 5 ne oferă o imagine a marii lupte. La fel ca în capitolul 12, ea înfăţişează simbolic istoria planului de mântuire, începând cu lucrarea lui Hristos pe pământ. înainte să ne dezvăluie viitorul, ni se permite să privim pentru o clipă începerea lucrării Sale din cer. Capitolele 4 şi 5 ne prezintă semnificaţia evenimentelor viitoare consemnate în restul cărţii, văzute din perspectiva Cerului.

De asemenea, observăm că, dacă mesajele către cele şapte biserici au fost scrise într-un limbaj oarecum explicit, de aici înainte cartea recurge la un limbaj simbolic care nu este întotdeauna simplu de interpretat. Limbajul acesta este preluat din istoria poporului lui Dumnezeu, aşa cum este ea consemnată în Vechiul Testament. De aceea, interpretarea corectă a cărţii Apocalipsa necesită o înţelegere corectă a limbajului ei simbolic în lumina Vechiului Testament.

Duminică, 20 ianuarie – În sala tronului din cer

În Apocalipsa 4:1, Isus îl invită pe Ioan să urce în cer prin uşa deschisă, pentru a-i oferi o imagine extinsă a istoriei, din timpul acela până la revenirea Sa.

1. Ce aflăm despre grandoarea sălii tronului ceresc? Apocalipsa 4:1-8; Ezechiel 1:26-28; Apocalipsa 5:11-14

Prin uşa deschisă a templului ceresc, apostolul a văzut tronul lui Dumnezeu. Tronul acesta este simbolul domniei şi al autorităţii lui Dumnezeu asupra lumii create, iar curcubeul care înconjoară tronul reprezintă credincioşia Lui faţă de poporul Său. însă autoritatea Lui a fost contestată de Satana, adversarul Său care a vrut să-l ia locul. Aceasta este miza principală a marii lupte dintre Dumnezeu şi Satana. întrunirea din sala tronului ceresc are ca scop să stabilească o dată pentru totdeauna legitimitatea domniei lui Dumnezeu asupra universului.

2. Ce învăţăm din următoarele texte despre închinarea adevărată? De ce se cuvine să ne închinăm lui Dumnezeu (capitolul 4) şi Mielului (capitolul 5)? Apocalipsa 4:8-11; Apocalipsa 5:9-14

Apocalipsa 4 şi 5 prezintă o descriere generală a sălii tronului din templul ceresc şi a închinării care se desfăşoară acolo. Dumnezeu primeşte laude pentru puterea Sa creatoare şi Mielul, pentru mântuirea pe care a adus-o. închinarea adevărată rememorează şi celebrează lucrarea minunată a lui Dumnezeu de creare şi de răscumpărare. Dumnezeul care a creat lumea are puterea de a o readuce la starea iniţială şi de a o transforma într-o locuinţă veşnică pentru poporul Său, aşa cum a promis.

„Mielul care a fost junghiat” pentru noi este Creatorul nostru si al universului. Ce speranţă ne dă acest fapt, în această lume a necazului si durerii?

Luni, 21 ianuarie – Întrunirea din sala tronului ceresc

Din descrierea din Apocalipsa 4:4, deducem că cei 24 de bătrâni nu sunt îngeri. în Biblie, numele de „bătrân” se referă în general la oameni. Spre deosebire de îngeri, care stau mereu înaintea lui Dumnezeu, „bătrânii” aceştia stau pe scaune de domnie. Hainele lor albe sunt veşmintele tipice credincioşilor lui Dumnezeu (Apocalipsa 3:4,5). Coroanele victoriei (în greacă, stephanoi) de pe capetele lor sunt cele făgăduite de Domnul biruitorilor (Iacov 1:12). Toate acestea ne sugerează că ei sunt oameni sfinţi glorificaţi.

Numărul 24 este simbolic: constă din două serii de 12, în Biblie 12 fiind simbolul poporului lui Dumnezeu. Prin urmare, cei 24 de bătrâni ar putea fi reprezentanţii poporului lui Dumnezeu în totalitatea lor. De asemenea, 24 este numărul căpeteniilor cetelor de preoţi care slujeau pe rând în templul de pe pământ (1 Cronici 24:1-19).

Faptul că cei 24 de bătrâni nu mai sunt menţionaţi în alt loc din Biblie ne lasă să înţelegem că ei sunt nou-veniţi în sala tronului ceresc, poate, cu puţin timp înainte de momentul descris. Ar putea fi sfinţii înviaţi la moartea lui Isus (Matei 27:51-53) şi luaţi la cer de El, la înălţarea Sa (Efeseni 4:8).

3. Compară descrierea făcută de Ioan celor patru făpturi vii cu descrierile asemănătoare din viziunile lui Ezechiel şi Isaia. Apocalipsa 4:6-8; Ezechiel 1:5-14; Ezechiel 10:20-22; Isaia 6:2,3

Cele patru făpturi vii sunt îngerii care îi slujesc lui Dumnezeu stând cel mai aproape de tronul Său (Psalmii 99:1). Aripile simbolizează rapiditatea cu care aduc la îndeplinire poruncile Sale, iar ochii, inteligenţa lor.

Marţi, 22 ianuarie – Cartea pecetluită

4. Ce înseamnă faptul că această carte era pecetluită? Apocalipsa 5:1; Vezi Isaia 29:11,12

Potrivit textului grecesc, sulul se afla pe tron, la dreapta Tatălui. Aştepta să vină Cineva vrednic să-l ia şi să-Şi ocupe locul pe tron.

Ellen G. White precizează că sulul pecetluit conţine „istoria providenţei lui Dumnezeu, istoria profetică a naţiunilor şi a bisericii. Acolo erau cuprinse cuvintele divine, autoritatea Sa, poruncile Sale, legile Sale, toate sfaturile Celui Veşnic în simbol şi istoria tuturor puterilor conducătoare ale naţiunilor. în limbaj simbolic, în sulul acesta era arătat rolul tuturor naţiunilor, limbilor şi popoarelor de la începutul şi până la încheierea istoriei pământului” (Ellen G. White, Manuscript Releases, vol. 9, p. 7).

Pe scurt, sulul pecetluit conţine taina lui Dumnezeu cu privire la planurile Sale de a rezolva problema păcatului şi de a salva fiinţele umane căzute. Planurile acestea se vor împlini complet la a doua venire a lui Hristos (vezi Apocalipsa 10:7).

5. De ce este Hristos singurul vrednic în întregul univers să ia sulul pecetluit şi să-l deschidă? Apocalipsa 5:2-7

Scena din sala tronului are legătură cu rebeliunea lui Satana. Planeta aceasta, deşi a fost creată de Dumnezeu, s-a aflat sub stăpânirea uzurpatorului, Satana. Plânsul lui Ioan ar putea fi asociat cu lacrimile vărsate de credincioşii din toate timpurile pentru a fi scăpaţi din robia păcatului. Sulul pecetluit cuprinde planul lui Dumnezeu pentru rezolvarea problemei păcatului. Bineînţeles că Dumnezeu ar fi putut rezolva această problemă singur, fiindcă dispune de o putere infinită. Răscumpărarea rasei umane căzute cerea însă pe cineva special, adică pe Isus, care a biruit şi care a fost astfel vrednic să deschidă cartea, să preia stăpânirea asupra pământului şi să devină Mijlocitorul nostru în sanctuarul ceresc.

Cum putem să-L păstrăm pe Isus în prim-planul experienţei noastre creştine?

Miercuri, 23 ianuarie – Întronarea Mielului

6. Ce idee transmisă de următoarele pasaje împreună ne dă o mare speranţă şi mângâiere sufletească? Apocalipsa 5:8-14; Efeseni 1:20-23; Evrei 10:12

Când S-a apropiat de tron, Hristos (Mielul) a luat sulul. Prin acest act, a primit toată autoritatea şi suveranitatea (Efeseni 1:20-22). întregul univers a recunoscut în clipa aceea biruinţa deplină a lui Hristos asupra păcatului şi legitimitatea stăpânirii Sale. Ce se pierduse prin Adam a fost recâştigat de Hristos.

Faptul că El ia acest sul sugerează ideea că destinul întregii omeniri este aşezat în mâinile lui Hristos. Cele patru făpturi vii şi cei douăzeci şi patru de bătrâni se pleacă înaintea Lui şi I se închină (la fel ca în Apocalipsa 4:9,10): „Vrednic eşti Tu să iei cartea şi să-i rupi peceţile, căci ai fost junghiat.” Prin aceasta, îngerii şi reprezentanţii omenirii răscumpărate validează jertfa lui Hristos în favoarea omenirii. El a plătit cu sângele Său preţul de răscumpărare pentru oamenii căzuţi şi le oferă speranţa mântuirii şi promisiunea unui viitor care întrece orice imaginaţie.

Celor patru făpturi vii şi bătrânilor li se alătură apoi îngerii nenumăraţi din jurul tronului şi îi aduc laude împăratului care este întronat: „Vrednic este Mielul, care a fost junghiat, să primească puterea, bogăţia, înţelepciunea, tăria, cinstea, slava şi lauda!” (Apocalipsa 5:12).

În acest punct, toate fiinţele create din cer şi de pe pământ se unesc să Le aducă adorare Tatălui şi Fiului: „Ale Celui ce şade pe scaunul de domnie şi ale Mielului să fie lauda, cinstea, slava şi stăpânirea în vecii vecilor!” (Apocalipsa 5:13). La acest cuvânt al lor, cele patru făpturi vii răspund cu „amin”, iar cei douăzeci şi patru de bătrâni se prosternă, încheind astfel sărbătoarea din sala tronului ceresc.

Unii fizicienii presupun că într-o zi universul se va topi, alţii că se va prăbuşi în el însuşi, iar alţii că se va dezintegra. Cât de diferit este viitorul prezentat în Cuvântul lui Dumnezeu! Cum putem să ne bucurăm încă de pe acum de viitorul care ne este rezervat?

Joi, 24 ianuarie – Semnificaţia Cincizecimii

Apocalipsa 5 descrie unul dintre evenimentele decisive din istoria planului de mântuire: intrarea lui Hristos în sanctuarul ceresc ca împărat şi Mare-Preot, pentru lucrarea Sa de după răstignire. Ocupându-Şi locul pe tronul ceresc la dreapta Tatălui (Evrei 12:2; vezi şi Apocalipsa 3:21), El duce la bun sfârşit planul de mântuire. în acelaşi timp, El mijloceşte pentru noi în sanctuarul ceresc şi ne asigură intrarea liberă la Dumnezeu şi iertarea păcatelor.

7. Ce importanţă avea înălţarea lui Hristos la cer pentru coborârea Duhului Sfânt? De ce nu a coborât Duhul asupra ucenicilor înainte ca Isus să fie proslăvit? Faptele 2:32-36; Ioan 7:39

Înălţarea lui Hristos în sanctuarul ceresc a fost urmată de coborârea Duhul Sfânt asupra ucenicilor. Apocalipsa 5:6 menţionează că cele şapte Duhuri sunt „trimise în tot pământul”. Numărul şapte denotă lucrarea Duhului Sfânt în lume în totalitatea ei. Până la acest moment, Duhul Sfânt apare de obicei înaintea tronului (vezi Apocalipsa 1:4; 4:5), însă, odată cu întronarea lui Hristos, El este trimis pe pământ. Trimiterea aceasta este legată de o nouă etapă a lucrării lui Hristos, aceea de după Calvar. Ea era semnul că Isus Se înfăţişase înaintea Tatălui şi că jertfa Sa în favoarea oamenilor fusese acceptată.

„Înălţarea lui Isus la cer a fost semnalul că urmaşii Lui aveau să primească binecuvântata făgăduinţă. (…) Când a trecut prin porţile cerului, Hristos a fost întronat în timp ce îngerii care-L înconjurau I se închinau. De îndată ce această ceremonie s-a încheiat, Duhul Sfânt a coborât asupra ucenicilor în torente bogate şi Hristos a fost cu adevărat proslăvit, chiar cu slava pe care o avusese la Tatăl din veşnicie. Revărsarea Duhului Sfânt din Ziua Cincizecimii a fost comunicarea din partea Cerului că întronarea Mântuitorului a avut Ioc. Potrivit făgăduinţei Sale, El a trimis din ceruri Duhul Sfânt asupra urmaşilor Săi, ca un semn că El a primit, ca Preot şi împărat, toată puterea în cer şi pe pământ şi că El era Cel Uns peste poporul Său” (Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 30).

Citeşte Evrei 4:16 si 8:1. Cum te simţi la gândul că Isus stă pe tronul ceresc ca Împărat şi Preot al nostru? Ce influenţă are acest adevăr asupra atitudinii tale faţă de diversele situaţii prin care treci şi asupra atitudinii tale faţă de viitor?

Vineri, 25 ianuarie – Un gând de încheiere

Mesajul din capitolele 4 şi 5 are o importanţă deosebită pentru poporul lui Dumnezeu de azi. Coborârea Duhului Sfânt la Cincizecime a marcat începutul predicării Evangheliei; mesajul central era despre Isus, cel înălţat ca împărat şi Preot pe tronul ceresc şi era inima credinţei primilor creştini (Faptele 2:32-36; 5:30,31). El îi motiva pe credincioşi şi le alimenta credinţa şi curajul în faţa persecuţiei şi a greutăţilor vieţii (Faptele 7:55,56; Romani 8:34). Mulţi au răspuns predicării lor. De atunci înainte şi prin prezenţa lui Isus în lucrarea Duhului Sfânt, împărăţia lui Dumnezeu pe pământ s-a extins continuu.

Să nu uităm niciodată că doar vestea bună a mântuirii prin Hristos poate atinge inima oamenilor şi îi poate transforma, doar ea îi poate convinge să răspundă la apelul Evangheliei veşnice de a se teme de Dumnezeu, de a-l da slavă şi de a I se închina (Apocalipsa 14:7). Singura noastră speranţă este Mântuitorul nostru, împăratul şi Preotul nostru din sanctuarul ceresc. El este cu credincioşii Săi şi va fi cu ei până la sfârşit (Matei 28:20). Viitorul este în mâna Lui.

Să nu uităm că, păstrând în minte esenţa Evangheliei, propovăduirea mesajului ultim în lumea aceasta pierdută şi suferindă va avea succes. Nimic altceva din ce predicăm nu întrece în importanţă jertfa lui Hristos şi ceea ce ne învaţă ea despre Dumnezeu.

Studiu suplimentar: Viaţa lui Iisus, cap. 87, „La Tatăl Meu şi la Tatăl vostru”; Faptele apostolilor, cap. 5, „Darul Duhului”.

BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Biblia: Leviticul 1-7
1. Ce trebuia să facă cel care aducea o ardere-de-tot, ca să facă ispăşire pentru el?
2. Ce trebuiau să conţină şi ce nu trebuiau să conţină toate darurile de mâncare?
3. Despre care două lucruri a spus Dumnezeu să nu fie mâncate „cu niciun chip”?
4. Carnea cărei jertfe de ispăşire nu trebuia să fie mâncată, ci arsă?

Istoria mântuirii, capitolul 48
5. Ce răspuns i-a dat Tyndale învăţatului catolic care afirmase că ar fi fost mai bine fără Legea lui Dumnezeu decât fără legea papei?

Aici puteţi asculta cartea Istoria Mântuirii (Audio) de Ellen G. White.

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!

Vizualizări:
SUS

2019 Cartea Apocalipsa

Evanghelia de pe Patmos
STUDIUL 1 » 29 DECEMBRIE – 4 IANUARIE
În mijlocul sfeşnicelor
STUDIUL 2 » 5 IANUARIE – 11 IANUARIE
Poporul lui Dumnezeu din cetăţi
STUDIUL 3 » 12 IANUARIE – 18 IANUARIE
Întronarea Mielului
STUDIUL 4 » 19 IANUARIE – 25 IANUARIE
Cele şapte peceţi
STUDIUL 5 » 26 IANUARIE – 1 FEBRUARIE
Poporul lui Dumnezeu, sigilat
STUDIUL 6 » 2 FEBRUARIE – 8 FEBRUARIE
Cele şapte trâmbiţe
STUDIUL 7 » 9 FEBRUARIE – 15 FEBRUARIE
Înfrângerea lui Satana
STUDIUL 8 » 16 FEBRUARIE – 22 FEBRUARIE
Semnul lui Dumnezeu şi semnul fiarei
STUDIUL 9 » 23 FEBRUARIE - 1 MARTIE
Evanghelia veşnică
STUDIUL 10 » 2 MARTIE – 8 MARTIE
Ultimele şapte urgii
STUDIUL 11 » 9 MARTIE – 15 MARTIE
Judecarea Babilonului
STUDIUL 12 » 16 MARTIE – 22 MARTIE
„Iată, Eu fac toate lucrurile noi”
STUDIUL 13 » 23 MARTIE - 29 MARTIE

Alte trimestre

2024 Cartea psalmilor
Trimestrul 1-2024
2023 Trei mesaje cerești
TRIMESTRUL 2-2023
2022 Cartea Geneza
TRIMESTRUL 2 – 2022
2021 Odihnă în Hristos
TRIMESTRUL 3 – 2021
2021 Isaia
TRIMESTRUL 1 – 2021
2020 Educaţia creştină
TRIMESTRUL 4 – 2020
2020 Bucuria misiunii
TRIMESTRUL 3 – 2020
2020 Cum să interpretăm Scriptura
TRIMESTRUL 2 – 2020
2020 Daniel
TRIMESTRUL 1 – 2020
2019 Ezra şi Neemia
TRIMESTRUL 4 – 2019
2019 Slujirea celor în nevoie
TRIMESTRUL 3 – 2019
2019 Anotimpurile familiei
TRIMESTRUL 2 – 2019
2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2016 Cartea lui Iov
TRIMESTRUL 4-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011