Studii biblice

Aprofundează valorile Scripturii cu ajutorul studiilor în format audio

Evanghelia veşnică

STUDIUL 10 » 2 MARTIE – 8 MARTIE
Textul de memorat: „Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.” (Apocalipsa 14:12)
0:00
0:00

Apocalipsa ne arată că înşelăciunea lui Satana din timpul sfârşitului va fi atât de eficientă, încât cei mai mulţi vor alege să i se închine fiarei şi să primească semnul ei. Dar Apocalipsa 14:1-5 ne spune că Dumnezeu va avea totuşi o rămăşiţă de credincioşi, un grup de oameni care vor rămâne de partea Sa.

În cele din urmă, oamenii vor ajunge în situaţia de a alege nu dacă să se închine sau să nu se închine (în definitiv, toţi ne închinăm la ceva sau la cineva), ci cui să se închine. Cei ce se închină fiarei vor primi semnul ei pe frunte sau pe mâna dreaptă, ca simbol al deciziei lor de a servi acestui sistem apostat cu mintea şi prin acţiunile lor.

Între timp, lumea va asista la o proclamare a Evangheliei de o mare amploare, cum nu s-a mai văzut din Ziua Cincizecimii. Dumnezeu le va transmite oamenilor răzvrătiţi nişte avertizări înainte ca judecăţile Sale să cadă asupra lor. Satana îşi desfăşoară activitatea la nivel global, dar şi proclamarea Evangheliei se va face la nivel mondial. Dumnezeu vrea ca niciunul să nu piară, ci toţi să fie mântuiţi; Hristos a murit pentru toţi oamenii. Întrebarea este cine va accepta jertfa Sa şi cine o va refuza.

Duminică, 3 martie – Soliile celor trei îngeri

Cu puţin înainte de sfârşit, Dumnezeu trimite avertizări reprezentate simbolic prin trei îngeri care zboară pe cer şi strigă tare. Cuvântul grecesc pentru „înger” (angelos) înseamnă „sol, mesager”. În Biblie, îngerii reprezintă de multe ori oameni aflaţi în slujba lui Dumnezeu (Maleahi 2:7; Matei 11:10). Se pare că şi aceşti trei îngeri din Apocalipsa sunt un simbol pentru poporul lui Dumnezeu care are misiunea de a-i duce lumii mesajul Său din timpul sfârşitului.

1. Care este solia primului înger? Ce legături găsim între ea şi misiunea încredinţată de Domnul Isus ucenicilor şi tuturor urmaşilor Săi, înainte de a Se înălţa la cer? Apocalipsa 14:6; Matei 24:14

Evanghelia este vestea bună că Dumnezeu îi salvează pe oameni datorită jertfei lui Isus. Şi este „veşnică” pentru că face parte din lucrarea lui Dumnezeu de a recâştiga de partea Sa omenirea căzută, din planul conceput înainte ca noi să existăm (2 Timotei 1:9; Tit 1:2). Evanghelia este atât vestea mântuirii, cât şi a judecăţii – mântuire pentru cei care o acceptă şi judecată pentru cei care o refuză.

Cei trei îngeri îşi anunţă soliile „cu glas tare” (Apocalipsa 14:7,9) pentru că sunt urgente, importante şi trebuie să fie auzite de toţi, fiindcă ele privesc destinul lor veşnic. De aceea, trebuie vestite oricărui neam, oricărei seminţii, oricărei limbi şi oricărui norod, fapt semnificativ dacă ne gândim că, în timpul sfârşitului, fiara îşi va exercita autoritatea primită de la Satana „peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam” (Apocalipsa 13:7). Şi lucrarea lui Satana, şi proclamarea Evangheliei au o amploare mondială.

Soliile sunt vestite de poporul lui Dumnezeu pentru a combate cele trei spirite demonice ca nişte broaşte care ies din gura triadei satanice (Apocalipsa 16:13,14), contrafacere a soliilor celor trei îngeri. Astfel, la sfârşitul timpului, lumea va sta în faţa a două mesaje rivale, care vor urmări să îi câştige loialitatea.

Ca adventişti de ziua a şaptea, suntem chemaţi să ducem Evanghelia în toată lumea. Tu ce faci în mod concret pentru a împlini această misiune?

Luni, 4 martie – Solia primului înger (1)

2. Ce înseamnă să ne temem de Dumnezeu şi ce legătură are aceasta cu Evanghelia? Apocalipsa 14:7; Eclesiastul 12:13,14; Romani 7:7-13

Apelul de a ne teme de Dumnezeu şi de a-l da slavă este adresat prin „Evanghelia veşnică”. Conştientizarea lucrării lui Hristos pentru mântuirea noastră ne determină să răspundem acestui apel.

În Apocalipsa, temerea de Dumnezeu şi glorificarea Lui apar împreună (Apocalipsa 11:13; 15:4). Prima defineşte raportarea corectă la Dumnezeu (Iov 1:8), iar a doua denotă ascultarea de El.

A ne teme de Dumnezeu nu înseamnă a fi speriaţi de El, ci a-L respecta şi a-l oferi locul cuvenit în viaţa noastră. Poporul lui Dumnezeu din timpul sfârşitului sunt cei care se tem de El (Apocalipsa 11:18; 19:5). Cine se teme de El îi dă slavă prin ascultarea de El (Deuteronomul 5:29; Eclesiastul 12:13) şi prin reflectarea caracterului Său (Geneza 22:12).

„A venit ceasul judecăţii Lui” (Apocalipsa 14:7). Aici este vorba despre judecata preadventă, de dinaintea revenirii Domnului, la care se vede decizia noastră de a-l sluji sau nu cu adevărat lui Dumnezeu (decizie demonstrată de faptele noastre). La finalul ei destinul tuturor va fi decis, iar apoi Isus va veni ca să-i răsplătească pe toţi după faptele lor (Apocalipsa 22:11,12).

Judecata din Apocalipsa 14 este o veste bună pentru cei care se află într-o relaţie bună cu Dumnezeu – ea înseamnă răzbunare, mântuire şi eliberare. Pentru cei necredincioşi, vestea apropierii judecăţii este un apel de a se întoarce la Dumnezeu şi de a se pocăi, fiindcă Dumnezeu doreşte ca niciunul să nu piară, ci toţi să vină la pocăinţă (2 Petru 3:9). Dar pentru cei ce nu vor să ia seama, este o veste rea.

Ai putea apărea singur la judecata aceasta? Ce verdict ţi-ar asigura faptele tale?

Marţi, 5 martie – Solia primului înger (2)

La sfârşit, locuitorii pământului se vor împărţi în două tabere: cei care se tem de Dumnezeu şi se închină Lui şi cei care se tem de fiară şi se închină ei.

3. Ce pretenţii ale fiarei sunt un atac direct la poruncile Decalogului? Apocalipsa 13:5,6,14-17; Exodul 20:2-11

Primele patru porunci din Decalog se referă la închinare. Păzirea lor va deveni standardul loialităţii faţă de Dumnezeu în criza finală. Ultima bătălie dintre Hristos şi Satana se dă în jurul închinării.

Controversa principală din criza finală este evidenţiată în solia primului înger. În chemarea de a ne închina „Celui ce a făcut cerul şi pământul, marea şi izvoarele apelor” (Apocalipsa 14:7) regăsim expresii din porunca a patra din Decalog (Exodul 20:11). Închinarea adusă Creatorului este recunoaşterea autorităţii Sale supreme.

În Decalog şi în toată Biblia, închinarea adevărată este strâns legată de adevărata zi de închinare. Sabatul zilei a şaptea este un semn special al relaţiei noastre cu Dumnezeu (Exodul 31:13; Ezechiel 20:12). Solia primului înger ne arată că la sfârşitul timpului locuitorii pământului vor fi chemaţi să se întoarcă la închinarea înaintea Dumnezeului Creator şi să-l ofere locul cuvenit în viaţa lor. Ea combate lucrarea lui Satana din timpul sfârşitului de a-i înşela pe oameni să primească o religie falsă, să slujească şi să se închine unui dumnezeu fals. În centrul controversei se va afla porunca a patra, Sabatul zilei a şaptea.

„În timp ce păzirea sabatului fals – în conformitate cu legea statului, dar contrar poruncii a patra – va constitui o dovadă de supunere faţă de puterea opusă lui Dumnezeu, păzirea Sabatului autentic, în ascultare de Legea lui Dumnezeu, va fi o dovadă de fidelitate faţă de Creator. În timp ce o categorie va primi semnul fiarei, prin acceptarea semnului de supunere faţă de puterile pământeşti, cealaltă va primi sigiliul lui Dumnezeu prin alegerea semnului de loialitate faţă de autoritatea divină” (Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011, p. 498).

Miercuri, 6 martie – Solia îngerului al doilea

Solia celui de-al doilea înger anunţă căderea Babilonului, ca sistem al religiei false.

4. În solia îngerului al doilea, repetarea cuvântului „a căzut” arată că sfârşitul Babilonului este cert. Cum „a căzut” Babilonul dacă el va cădea în viitor? Apocalipsa 14:8; Apocalipsa 18:2; Isaia 21:9

Babilonul este numit aici „cetatea cea mare”, simbol care îşi are rădăcina în Babilonul istoric, puterea care l s-a opus lui Dumnezeu şi care i-a asuprit pe credincioşi. În profeţia din Isaia 14:12-15 Babilonul îl simbolizează pe Satana şi încercările lui de a se face egal cu Dumnezeu. În Apocalipsa, Babilonul din timpul sfârşitului este numele triadei satanice unite cu alte religii false (Apocalipsa 17:5), care vor intra în slujba lui Satana şi în opoziţie cu poporul lui Dumnezeu (Apocalipsa 13:11-18). Având aroganţa Babilonului antic, se va înălţa mai presus de Dumnezeu şi va căuta să ocupe locul Său. Solia îngerului al doilea îi asigură pe credincioşi că sistemul acesta nelegiuit se va sfârşi la fel ca Babilonul din vechime.

5. Cum îi determină Babilonul pe locuitorii pământului „să bea” din vinul desfrânării lui? Ce reprezintă acest vin? Apocalipsa 14:8; 17:2; 18:3

Babilonul este acuzat că adapă toate neamurile din „vinul mâniei” (Ieremia 51:7). Apocalipsa 17 înfăţişează Babilonul din timpul sfârşitului ca pe o femeie desfrânată care îi îmbată pe pământeni cu „vinul imoralităţii” ei (vers. 2). Aceasta ne trimite cu gândul la cele trei duhuri necurate care îi amăgesc pe locuitorii pământului să se închine fiarei şi icoanei ei (Apocalipsa 13:11-18). „Vinul Babilonului” reprezintă învăţăturile mincinoase şi Evanghelia falsă a acestui sistem al religiei apostate.

Numai cei care se găsesc efectiv în Babilon pot „bea din vinul lui”? Ce înseamnă mai exact „a bea din vinul Babilonului”?

Joi, 7 martie – Solia îngerului al treilea

6. Cum sunt caracterizaţi credincioşii lui Dumnezeu? Apocalipsa 14:12

Versetele 9 şi 10 anunţă soarta celor necredincioşi, în contrast cu a celor credincioşi. În Vechiul Testament, vărsarea mâniei lui Dumnezeu este reprezentată simbolic prin gestul de a bea vin dintr-un potir (Ieremia 25:15,16). Limbajul figurat – „vinul mâniei turnat neamestecat” – arată asprimea judecăţii de care vor avea parte cei care i se închină fiarei. Vinul neamestecat reprezintă revărsarea mâniei lui Dumnezeu neamestecată cu milă (Psalmii 75:8).

7. Ce se spune despre pedeapsă? Ce clarificări aduc alte pasaje despre declaraţia: „Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor”? Apocalipsa 14:10,11; Apocalipsa 20:10-15; Isaia 34:8-10; Iuda 7

Chinul în foc şi în pucioasă înseamnă distrugere totală (Geneza 19:24; Isaia 34:8-10). Fumul distrugerii este o imagine biblică bine cunoscută. Focul nu este veşnic ca durată, întrucât Edomul, Sodoma şi Gomora nu mai ard în prezent, ci consecinţele lui sunt veşnice. În Apocalipsa, „focul veşnic” înseamnă anihilare; focul va dura suficient cât să ardă tot, până nu va mai exista nimic de ars.

Ce ar trebui să determine în noi această perspectivă?

Vineri, 8 martie – Un gând de încheiere

„Marea lucrare a Evangheliei nu se va încheia cu o manifestare mai mică a puterii lui Dumnezeu decât cea care i-a marcat începutul. (…)

Mesajul va fi transmis nu atât de mult prin argumente, cât prin convingerea profundă produsă de Duhul lui Dumnezeu. Argumentele au fost prezentate. Sămânţa a fost semănată, iar acum va răsări şi va aduce rod” (Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011, p. 503).

Vestirea mesajului final al lui Dumnezeu va împărţi oamenii în două mari tabere: cei care au o relaţie cu Dumnezeu şi cei care aleg să meargă după fiară. Împărţirea aceasta este reprezentată prin două simboluri: strângerea grâului (Apocalipsa 14:14-16) şi culegerea strugurilor ca să fie călcaţi în teasc (Apocalipsa 14:17-20). Acesta este subiectul capitolelor 17 şi 18 din Apocalipsa.

Studiu suplimentar: Tragedia veacurilor, cap. 38, „Ultima avertizare”.

BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND

Biblia: Numeri 16-22
1. Cine i-a(u) reproşat lui Moise că nu ţara promisă, ci Egiptul era „o ţară, unde curge lapte şi miere”?
2. Ce i-au zis copii lui Israel lui Moise după testul toiegelor?
3. Ce lucru destinat curăţirii îl făcea necurat pe cel ce-l folosea sau care se atingea de el?
4. Cui i s-a spus că drumul pe care mergea ducea la pierzare?

Istoria mântuirii, capitolul 54
5. Când va forma America protestantă un chip al ierarhiei romane?

Aici puteţi asculta cartea Istoria Mântuirii (Audio) de Ellen G. White.

Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.

Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.

Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!

Vizualizări:
SUS

2019 Cartea Apocalipsa

Evanghelia de pe Patmos
STUDIUL 1 » 29 DECEMBRIE – 4 IANUARIE
În mijlocul sfeşnicelor
STUDIUL 2 » 5 IANUARIE – 11 IANUARIE
Poporul lui Dumnezeu din cetăţi
STUDIUL 3 » 12 IANUARIE – 18 IANUARIE
Întronarea Mielului
STUDIUL 4 » 19 IANUARIE – 25 IANUARIE
Cele şapte peceţi
STUDIUL 5 » 26 IANUARIE – 1 FEBRUARIE
Poporul lui Dumnezeu, sigilat
STUDIUL 6 » 2 FEBRUARIE – 8 FEBRUARIE
Cele şapte trâmbiţe
STUDIUL 7 » 9 FEBRUARIE – 15 FEBRUARIE
Înfrângerea lui Satana
STUDIUL 8 » 16 FEBRUARIE – 22 FEBRUARIE
Semnul lui Dumnezeu şi semnul fiarei
STUDIUL 9 » 23 FEBRUARIE - 1 MARTIE
Evanghelia veşnică
STUDIUL 10 » 2 MARTIE – 8 MARTIE
Ultimele şapte urgii
STUDIUL 11 » 9 MARTIE – 15 MARTIE
Judecarea Babilonului
STUDIUL 12 » 16 MARTIE – 22 MARTIE
„Iată, Eu fac toate lucrurile noi”
STUDIUL 13 » 23 MARTIE - 29 MARTIE

Alte trimestre

2019 Cartea Apocalipsa
TRIMESTRUL 1 – 2019
2018 Unitatea în Hristos
TRIMESTRUL 4 – 2018
2018 Faptele apostolilor
TRIMESTRUL 3 – 2018
2017 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 3 - 2017
2016 Evanghelia dupa Matei
TRIMESTRUL 2-2016
2015 Ieremia
TRIMESTRUL 4-2015
2015 Misionarii
TRIMESTRUL 3-2015
2015 Luca
TRIMESTRUL 2-2015
2015 Cartea proverbele
TRIMESTRUL 1-2015
2014 Epistola lui Iacov
TRIMESTRUL 4-2014
2014 Ucenicia
TRIMESTRUL 1-2014
2013 Sanctuarul
TRIMESTRUL 4-2013
2013 La început, Dumnezeu ...
TRIMESTRUL 1-2013
2012 Creșterea în Hristos
TRIMESTRUL 4-2012
2012 Tesaloniceni
TRIMESTRUL 3-2012
2012 Dumnezeul nostru minunat
TRIMESTRUL 1-2012
2011 Evanghelia în Galateni
TRIMESTRUL 4-2011
2011 Închinarea
TRIMESTRUL 3-2011