Să ne trezim la realitate!
STUDIUL 1 » 28 MARTIE – 3 APRILIE
De memorat: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea.” Ioan 15.9
Sabat după-amiază
Pasaje-cheie: Apocalipsa 3:14-22; 4:9-11; Geneza 2:7; 3:8-10; Ieremia 31:3,4;
Ioan 15:1-11; Romani 8:9-11
Cum ai descrie relația ta cu Dumnezeu astăzi? Este ea vie și puternică?
Petreci timp investind în această relație, căutând Cuvântul Său
inspirat și vorbind cu El ca și cum ai vorbi cu un prieten? Dacă da, cât
timp petreci făcând aceste lucruri? Simți, în același timp, impulsul să le
vorbești altora despre relația ta cu Dumnezeu, pentru că este cea mai
minunată relație din viața ta? Sau, din contră, relația ta cu Dumnezeu
s-a șubrezit în timp? Este acolo, da, și îi mai acorzi timp din când în
când, dar, sincer vorbind, nu mai e chiar atât de puternică. Sau poate ești
pe undeva pe la mijloc, într-o stare pe care Biblia o numește „căldicică”
(vezi Apocalipsa 3:16).
Te-ai întrebat vreodată dacă îngerii se miră de ce nu trăim în adorare
față de Mântuitorul și Răscumpărătorul nostru, cu inimi flămânde și
minți dornice să ne apropiem de Dumnezeu în fiecare zi? Pentru că, fără
îndoială, o relație cu Dumnezeu schimbă totul – atât aici, cât și în veșnicie.
Săptămâna aceasta vom reflecta asupra stării actuale a relației noastre
cu Dumnezeu și asupra sfaturilor pe care Biblia ni le oferă. Categoric,
nu putem avansa spre o situație mai bună până nu ne cercetăm sincer
propria viață și nu ascultăm soluția pe care Domnul Isus o descrie.
Duminică, 29 martie
Starea noastră
Te-ai întrebat vreodată ce ar spune Domnul Isus dacă ar trebui să
descrie relația ta cu El chiar acum? Poate că ar spune că este puternică
sau că a fost mai puternică în trecut. Te-ai întrebat vreodată ce ar spune
dacă ar trebui să-Și descrie oamenii din aceste ultime zile? În Apocalipsa
3:14-22, Hristos chiar îi descrie pe oameni și începe afirmând că El
este „Martorul credincios și adevărat, Începutul zidirii lui Dumnezeu”
(Apocalipsa 3:14). Un martor credincios și adevărat nu minte, ci vorbește
deschis și sincer.
1. Cât de mult te regăsești în cuvintele din Apocalipsa 3:14-17, unde Domnul
Isus descrie starea spirituală a poporului Său din prezent?
Domnul ne spune nouă, creștinilor care trăim în zilele finale ale istoriei,
că El ne cunoaște. Nu suntem nici fierbinți, nici reci pentru că, din
perspectiva noastră, nu avem nevoie de nimic. Zilele și săptămânile trec,
petrecem puțin timp cu Dumnezeu ici și colo și credem că e suficient.
Dar nu este. De fapt, avem o nevoie disperată de El mult mai mult decât
ne dăm seama. Ori Îl iubim și trăim pentru El din toată inima, ori deloc.
Din perspectiva lui Dumnezeu, ar fi de preferat deloc, decât să fim căldicei.
Isus spune că ne va vărsa din gura Lui pentru că avem un gust la
fel de rău ca starea noastră. Dar încă nu ne-a vomitat și ne cere să luăm
decizii curajoase chiar acum.
2. Care este sfatul Lui pentru noi în Apocalipsa 3:18,19?
În vechime, a „cumpăra” ceva însemna a face troc, adică schimb de
bunuri. Aici, Isus ne oferă cu generozitate un schimb: apatia noastră
pentru aurul Său, pentru hainele Sale albe și pentru doctoria Lui pentru
ochi. El vrea să ne facă bogați în ochii Săi; vrea să ne acopere cu haina
neprihănirii Lui desăvârșite și vrea să ne deschidă ochii ca să vedem adevărul
că o relație constantă cu El schimbă absolut totul. El ne oferă tot
ce avem nevoie, mai ales că nu ne putem împlini singuri nevoile pe care
le avem. Numai El poate și ne va oferi aceste lucruri, dacă și numai dacă
suntem doritori.
Dacă este dureros pentru tine să privești la tine și la starea ta spirituală, ce
speranță îți oferă aceste versete pentru azi?
Luni, 30 martie
Mustrare, pocăință și răsplată
„Eu mustru și pedepsesc pe toți aceia pe care-i iubesc”, spune Domnul
Isus în Apocalipsa 3:19. „Fii plin de râvnă dar și pocăiește-te!” Niciunul
dintre noi nu ar fi îndreptățit să spună, nici măcar pentru o clipă, că lui
Isus nu-I pasă de noi sau de viitorul nostru. Cât de ușor I-ar fi fost Lui să
renunțe la omenire și să nu parcurgă drumul dureros pe care l-a ales pe
acest pământ! Tocmai pentru că ne iubește atât de profund ne mustră în
starea în care ne aflăm. El Își dorește o relație mult mai profundă, mai
strânsă cu noi. Nu este mulțumit cu atitudinile noastre schimbătoare, de
genul „vin la El doar când am nevoie”. În schimb, Isus ne ceartă pentru
binele nostru. Ne spune să ne pocăim. Dar nu ne putem pocăi până nu
înțelegem că ceva nu este bine la noi. Și ne-a spus exact problema: credem
că suntem bogați, dar în realitate suntem ticăloși, nenorociți, săraci,
orbi și goi (vezi Apocalipsa 3:17).
3. Ce ni se promite în Apocalipsa 3:20 și ce trebuie să facem pentru a beneficia de această promisiune?
Aceasta este o imagine de o frumusețe și o profunzime extraordinară.
Dumnezeul universului vrea să stea la masă cu tine și cu mine. Își
dorește un dialog, o conversație sinceră în jurul unei mese cu mâncare
bună. Aceasta este imaginea unei relații apropiate și statornice, iar
Domnul Isus ne invită să o trăim împreună cu El.
Isus bate la ușa inimii tale și așteaptă răbdător. Poate ai văzut astfel
de imagini în cărțile pentru copii – un Mântuitor înalt și grațios, care
bate cu blândețe. Nu dă buzna și nu te forțează să vorbești cu El. Nu te
presează să petreci timp cu El și nu îți întrerupe viața aglomerată. Timpul
este scurt, așa că, dacă Îl auzi, deschide-I ușa! El va fi acolo, gata să intre
în viața ta. Această metaforă ilustrează tipul de relație pe care Domnul
Isus vrea să o aibă cu fiecare dintre noi. Într-o zi, când Îl vei întâlni față
în față, când, în semn de închinare și laudă, îți vei arunca la picioarele
Lui coroana, împreună cu milioane de alți închinători ai Creatorului
(Apocalipsa 4:9-11; 5:11-14), și când vei încerca să-ți amintești de încercările
pământești și le vei vedea pălind – crezi că în acel moment vei
regreta vreodată timpul petrecut cu Isus aici, pe pământ?
Chiar acum, Domnul bate la ușă. Te cheamă. Iar tu trebuie să faci alegerea
conștientă de a-I deschide inima ta. Cum te poate inspira jertfa de pe cruce
să faci această alegere și ce înseamnă ea?
Marți, 31 martie
Dragoste veșnică
După ce ne descrie starea de apatie, Isus Hristos ne spune că aceasta
trebuie înfrântă. „Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul
Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe
scaunul Lui de domnie” (Apocalipsa 3:21). Pentru unii dintre noi, aceasta
poate fi cea mai mare luptă din viața noastră – pur și simplu să ne dăm
seama de slăbiciunea noastră și de falsa noastră suficiență; să acceptăm
mustrarea lui Isus; să ne pocăim; să primim haina neprihănirii Lui care
să ne acopere și să avem ochi care văd cu adevărat.
Ceea ce este uimitor este că Domnul Isus ne înțelege starea apatică,
de căldicei, și Se identifică cu noi (nu că Isus ar fi fost vreodată căldicel).
El spune: „Celui ce va birui […] după cum și Eu am biruit” (Apocalipsa
3:21). Pentru că a murit ca să ne salveze, El a biruit păcatul și pedeapsa
acestuia. El înțelege luptele cu păcatul prin care trecem și promite că
ne va ajuta. Mulți oameni din Biblie au răspuns invitației lui Dumnezeu
de a intra într-o relație de legământ cu El. Aceasta este metanarațiunea
Bibliei sau tema ei generală. Când privim la unele dintre personajele biblice,
observăm că Dumnezeu a interacționat cu acești oameni în moduri
diferite la momente diferite.
4. Cum interacționează Dumnezeu cu oamenii în diverse situații?
Geneza 2:7; 3:8-10
Geneza 5:24
Geneza 6:13
Geneza 12:1-4
Exodul 34:29
Indiferent dacă a umblat fizic alături de copiii Săi sau doar le-a vorbit,
Dumnezeu a dorit întotdeauna să fie aproape de oameni. Indiferent cum
arată relația ta cu El astăzi, Dumnezeu vrea să fie aproape de tine. Găsim
această idee în Ieremia 31:3,4 – „DOMNUL mi s-a arătat din vechime,
spunând: Da, te-am iubit cu o dragoste veșnică; de aceea cu bunătate
iubitoare te-am atras. Te voi zidi din nou și tu vei fi zidită, fecioară a lui
Israel»” (VDCL).
Fie că ziua ta abia începe sau este pe sfârșite, Dumnezeu te caută și te
așteaptă, dorind să te atragă la El. Vrea să zidească – sau să rezidească –
relația ta cu El. Dacă acest lucru nu se întâmplă, vina este la tine, nu la El.
Care sunt lucrurile din viața ta prezentă care, dacă nu sunt biruite, pot și
chiar ajung să împiedice relația ta cu Dumnezeu?
Miercuri, 1 aprilie
Să rămânem!
Ucenicii L-au urmat pe Domnul Isus jos în stradă, dar și pe scările înguste
spre camera de sus. Mergând împreună spre Ghetsimani, într-una
dintre cele mai însemnate nopți din istoria pământului, probabil că nu
și-au dat seama cât de importante erau recentele cuvinte ale Domnului
Isus rostite în camera de sus.
5. Ce a spus Domnul Isus în Ioan 15:1-11?
Aceste cuvinte, rostite chiar de Isus, descriu cum arată o relație apropiată
cu Dumnezeu. Observă cuvântul care se repetă – nu doar de 2,
ci de 10 ori: „a rămâne”! A rămâne în Isus înseamnă a trăi în legătură
cu El. Îndreptându-Se spre cruce, Hristos nu doar că subliniază cât de
important este să rămânem în El, ci afirmă clar și răspicat cum arată
practic acest lucru în viața noastră de zi cu zi. Și anume: Isus este vița,
noi suntem mlădițele. Ca rezultat al rămânerii noastre în El (al conexiunii
noastre cu El), mlădițele noastre vor rodi. Singuri, nu putem aduce
rod. Uneori poate părem că rămânem în El, dar realitatea se va vedea în
lipsa de rod și atunci când mlădițele noastre se vor usca. Dacă suntem
veștejiți, Vierul va tăia în cele din urmă mlădițele. Fie că rodim, fie că nu,
mlădițele noastre vor fi curățate.
În același timp, cu toții ne confruntăm cu dificultăți și momente dureroase.
Dacă rămânem în El, aceste momente vor rodi mai mult pe
termen lung. Rodul confirmă cine suntem (ca ucenici). Aducem rod ca
să-I aducem Lui (nu nouă) slavă. A rămâne în Isus înseamnă a-I păzi
poruncile, care reflectă caracterul Său minunat, plin de dragoste altruistă.
Rămânerea în Isus produce mare bucurie. A rămâne în Isus înseamnă și a
face ce ne cere, ca răspuns la persoana Lui. „Căci dragostea de Dumnezeu
stă în păzirea poruncilor Lui. Și poruncile Lui nu sunt grele” (1 Ioan 5:3).
Dacă stăm bine să ne gândim, rămânerea în Domnul Isus este un
antidot la starea noastră laodiceeană (Apocalipsa 3:20; Ioan 15:4). Este
marele secret al unei vieți împlinite și cu rost pe pământ și pentru totdeauna.
Totuși, cumva, uităm atât de ușor sfatul lui Isus! În cele din
urmă, El ne spune fiecăruia dintre noi: „Cum M-a iubit pe Mine Tatăl,
așa v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea” (Ioan 15:9).
Iubirea Domnului este cea mai puternică legătură care ne atrage spre El,
iar când cunoaștem această dragoste, vom simți un îndemn profund să
răspundem prin dragoste față de Dumnezeu și față de alții.
Joi, 2 aprilie
Seva
Uneori rămânerea în Hristos poate părea ceva foarte greu de făcut.
Chiar dacă știm că avem nevoie de acest lucru, suntem prinși în goana vieții
și totul pare prea greu. Faptul de a-L urma pe Dumnezeu ni se poate părea
cea mai mare povară posibilă, mai ales acelora dintre noi pe care cineva îi
tot bate la cap să-L urmeze pe Domnul Isus. Acest tip de religie poate părea
o corvoadă, pentru că este vorba doar despre acțiuni exterioare, nu despre
ce e în inimă. Nimic nu e mai departe de ceea ce dorește Dumnezeu, adică
o relație a cărei bază să fie iubirea reciprocă, nu doar reguli; o relație de
bunăvoie (în care El ne-a ales mai întâi) bazată pe iubire și alegere liberă.
Uneori s-ar putea să fim conectați parțial la Viță, adică să nu fim în
ea cu fiecare fibră a ființei noastre. Mergem poate la biserică, ne rugăm,
facem ce știm că e corect, dar pe dinăuntru ne simțim uscați. Adevărul
este că nu putem rămâne în Isus prin propriile puteri, la fel cum un lăstar
nu se poate atașa singur de viță. Dumnezeu ne-a iubit mai întâi; El a
făcut primul pas. Ceea ce facem noi este întotdeauna o reacție la ceea ce
Dumnezeu a făcut deja pentru noi.
Dacă ne uităm la cum supraviețuiește o viță-de-vie peste iarnă, vom
descoperi un fapt fascinant – mugurii de pe mlădițe se deshidratează
și se izolează de sistemul de creștere, până primăvara. Când pământul
se încălzește, rădăcinile absorb apă, iar seva urcă prin butucul viței în
muguri și apoi inițiază creșterea. Fără seva care curge prin viță, nu va
exista nicio creștere. Seva se aseamănă cu Duhul Sfânt în viața noastră.
Chiar dacă suntem ca o coardă moartă, când alegem să petrecem timp
cu Dumnezeu, Duhul Sfânt Se revarsă în noi ca seva din rădăcini și ne
aduce la viață astfel încât să începem să creștem. Trebuie să luăm decizia
conștientă (1) de a rămâne în Domnul Isus și (2) de a cere ca Duhul Sfânt
(seva) să curgă în viața noastră.
6. Care este mesajul esențial care ne este transmis în Luca 11:13; Ieremia 31:3; 1 Ioan 4:19 și Romani 8:9-11?
De fapt, Duhul Sfânt este Cel care aduce creșterea și Se asigură că
înflorim și că rămânem conectați la Viță. Trebuie să cerem zilnic Duhul
Sfânt, care este aici cu noi pe pământ:
• ca să fie Mângâietorul nostru (Ioan 14:16-18);
• ca să ni-L facă cunoscut pe Domnul Isus (Ioan 15:26);
• ca să ne convingă de păcat (Ioan 16:7,8);
• ca să ne îndrume în tot adevărul (Ioan 16:13).
Recitește această listă! Ce impact are asupra relației tale cu Dumnezeu fiecare dintre aspectele lucrării Duhului Sfânt?
Vineri, 3 aprilie
Un gând de încheiere
Dumnezeu ne-a iubit încă dinainte să ne fi născut; planul Lui era ca
El să ne cunoască și noi să Îl cunoaștem pe El. Dumnezeu ne caută, ca un
păstor bun, și ne invită să rămânem cu El în fiecare zi. Nu trebuie decât
să alegem să Îi răspundem și apoi să dăm la schimb starea noastră jalnică
laodiceeană pe darurile Lui bune (vezi Apocalipsa 3:18,19). Asemenea
creșterii lente a vegetației, relația noastră cu Dumnezeu poate progresa
încet sau în salturi, ca urmare a unei foarte necesare ploi. Indiferent de
ritmul de creștere sau de abundența roadelor noastre, avem nevoie zilnic
de „sevă” – adică de Duhul Sfânt – ca să ne asigurăm că rămânem
conectați la Domnul Isus.
„A rămâne în Hristos înseamnă a primi fără încetare Duhul Lui, a trăi
o viaţă de supunere fără rezerve în slujba Lui. Canalul de comunicare
divino-uman trebuie să fie deschis continuu. După cum mlădiţa îşi trage
neîntrerupt seva din butuc, şi noi trebuie să ne prindem de Isus şi să primim
de la El, prin credinţă, tăria şi desăvârşirea Lui de caracter” (Ellen
G. White, Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, p. 676).
De reținut: Înainte de a începe să creștem într-o relație cu Dumnezeu, trebuie
să ne oprim și să ne evaluăm relația actuală cu El. Dacă e una căldicică
sau dacă ramurile noastre nu se dezvoltă, Domnul Isus are soluția perfectă
pentru starea noastră spirituală: rămânerea în El.
Întrebările suplimentare de la studiul de vineri sunt un ajutor și o încurajare pentru a studia zilnic Biblia.
Recomandăm folosirea acestora la începutul sau la sfârșitul lecției din Sabat în biserici, cu răspunsuri rapide.
În acest trimestru, întrebările din cartea Dietă și hrană sunt formulate după ediția electronică.
Zilnic: 1 Cronici 2 – 8; Ellen G. White, Dietă și hrană, cap. 9 (integral)
1. Cu ce a tulburat Acar pe Israel?
2. De ce mama lui Iaebeț i-a pus acest nume?
3. Al cui este dreptul de întâi născut?
4. Cum sunt descriși fiii lui Așer?
5. Ce se întâmplă când cina este luată mai devreme? Dar atunci când este luată mai târziu?