Să perseverăm în voia lui Dumnezeu!

» 22 - 28 MARTIE

De memorat: „Mulţumiţi lui Dumnezeu pentru toate lucrurile; căci aceasta este voia lui Dumnezeu, în Hristos Isus, cu privire la voi.” 1 Tesaloniceni 5:18

Sabat după-amiază

Această ultimă parte din Coloseni dezvăluie rețeaua mai largă de colaboratori ai lui Pavel. Faptele apostolilor îl prezintă lucrând mai întâi alături de Barnaba, apoi de Sila și oferă o imagine de ansamblu asupra celor trei călătorii misionare ale sale.

Săptămâna aceasta vom analiza strategia misionară a lui Pavel, care presupunea o folosire foarte eficientă a timpului și a resurselor pentru a ajunge în marile centre ale Imperiului Roman, precum și formarea unor lucrători laici promițători pentru a evangheliza orașele și satele pe care Pavel nu avea să le viziteze, cum ar fi Colose, Laodiceea și Hierapolis.

Prin vizite personale, în timpul călătoriilor sale, și mai ales prin epistole, ca deținut, Pavel crea în mod constant legături între oameni și biserici. El a recunoscut că succesul misiunii Evangheliei depindea de colaborarea tuturor – creștini evrei și neevrei; bărbați și femei; oameni precum Tihic, Aristarh, Iust, Epafras, Luca și Nimfa. Este interesant că se menționează și o scrisoare pe care a scris-o Laodiceei, dar care nu a ajuns până la noi. Pavel concentrează multe idei în aceste versete finale, inclusiv un îndemn personal adresat unui bărbat pe nume Arhip. Făcea tot ce putea pentru a consolida bisericile cât timp mai avea ocazia.

Duminică,  22 martie

Lecţii de misiune

Avem multe de învățat de la Pavel despre răspândirea Evangheliei. Călătoriile lui au acoperit o distanță estimată la 21.500 de kilometri. Este uimitor, având în vedere că mare parte din drum l-a parcurs pe jos și un timp a stat în închisoare. Pavel a petrecut o bună bucată de vreme în centre urbane comerciale precum Corintul și Efesul, de unde mesajul se putea propaga apoi în localitățile din răspândiri. De asemenea, se întorcea la bisericile pe care le înființase pentru a-i întări și încuraja pe noii credincioși. Când nu putea vizita personal bisericile, trimitea scrisori. În acest fel, credincioșii știau că îi păstrează în gând și că îi pasă de ei.

1. Compară Coloseni 4:7-9 cu Efeseni 6:21! Cum este descris Tihic și care sunt motivele invocate de Pavel pentru trimiterea lui și a lui Onisim la Colose?

Unele lucruri sunt transmise cel mai bine pe cale orală, nu în scris. Ar fi interesant de aflat ce vești le-au adus colosenilor cei doi bărbați. Judecând după intenția lui Pavel ca aceste lucruri să îi „mângâie” și să îi „încurajeze” (NTR) pe destinatari (Coloseni 4:7-9), probabil că veștile includeau detalii despre situația lui Pavel din închisoare. Oricum, un astfel de schimb de vești era important și pentru menținerea legăturilor personale care unesc credincioșii.

Tihic, al cărui nume înseamnă „favorizat”, era cu siguranță un emisar de încredere. Descris ca „slujitorul credincios” și „tovarășul meu de slujbă”, el a fost unul dintre cei doi bărbați din Asia aleși de Pavel (Faptele 20:4) să-l însoțească în călătoria sa cu colecta pentru credincioșii nevoiași din Ierusalim. De asemenea, a fost cu Pavel în timpul celei de-a doua întemnițări în Roma, de unde a fost trimis la Efes pentru a întări lucrarea de acolo (2 Timotei 4:12). Pavel s-a gândit și să-l trimită la Tit, în Creta (Tit 3:12). Tihic era însoțit de Onisim, pe care Pavel îl convertise la Roma (vezi Studiul 1) și pe care îl descrie drept „credincios”.

Se pare că și Pavel voia să afle despre situația credincioșilor din Colose. Nu ar fi fost dificil ca cineva să-i trimită vești, poate chiar prin Tihic. Acesta era un alt mod prin care Pavel își arăta dragostea și grija față de credincioșii de acolo, chiar dacă nu vizitase personal biserica, și prin care îi întărea în credință, pentru ca ei să poată ajunge la alții.

Cum arată aceste aspecte personale din epistolele lui Pavel nu numai caracterul lui, ci și, la un nivel elementar, validitatea slujirii sale?

Luni,  23 martie

Legături între biserici

Într-o lume conectată prin internet, rețele de socializare și nenumărate dispozitive, este dificil să ne imaginăm provocările cu care s-a confruntat Pavel în încercarea de a ajuta bisericile să simtă că fac parte din ceva mai amplu decât propriile comunități locale.

2. Citește Coloseni 4:10,11! Pe lângă trimiterea de vești prin intermediul emisarilor (Coloseni 4:7-9), prin ce alte mijloace a încurajat Pavel comunicarea? Având în vedere unele dintre problemele abordate de Pavel în această epistolă, ce mesaj e posibil să fi transmis el prin intermediul acestor salutări?

Prin aceste salutări, Pavel creează și cultivă legătura între credincioși. Aflăm aici că Marcu era vărul lui Barnaba. Pavel pregătește astfel terenul pentru posibila vizită a lui Marcu la Colose. Aristarh este descris literal ca „tovarășul meu prizonier de război”, adică era închis împreună cu Pavel. Amândoi erau soldați care purtau „armura lui Dumnezeu” (Efeseni 6:10,11, EDC100), luptând pentru a-i elibera pe robii lui Satana astfel încât aceștia să slujească în împărăția lui Dumnezeu (vezi 2 Timotei 2:1-4). Isus/Iust (nume evreiesc/roman care sună foarte similar în greacă, precum Saul/Pavel) este și el recomandat colosenilor ca un lucrător de încredere al Evangheliei.

Pavel ține să menționeze că Aristarh, Marcu și Iust sunt credincioși evrei („din numărul celor tăiați împrejur”). Apoi enumeră trei credincioși dintre neamuri: Epafras, Luca și Dima (Coloseni 4:12-14). Este important că, în ciuda unor tensiuni din biserică dintre evrei și neevrei, acești slujitori ai Evangheliei pot să lucreze eficient împreună, uniți și în armonie. Dar folosirea cuvântului „singurii” (v. 11) pare să sugereze o anumită dezamăgire că nu i-au fost alături mai mulți creștini evrei. Cu toate acestea este important de remarcat că Ioan Marcu – cel care cu ani în urmă îi părăsise pe Pavel și pe Barnaba în timpul primei călătorii misionare (Faptele 13:13) – se dovedește nu doar loial, ci și o mângâiere pentru Pavel (Faptele 15:36-40).

Amenințările la adresa unității nu sunt o noutate. În ultimii ani, Biserica Adventistă a suferit schimbări profunde odată cu răspândirea la nivel global și diverse forțe au încercat să-i distrugă unitatea. Acest accent pus pe unitate se resimte la toate nivelurile bisericii.

Cum poţi contribui, în biserica ta locală, la diminuarea lucrurilor care ne ameninţă unitatea? Care sunt aceste tensiuni la nivel local și ce se poate face în privinţa lor?

Marți, 24 martie

Să perseverăm plini de convingere!

Este cunoscut conceptul de „biserică sau viață condusă de un scop”, deși poate mai potrivită ar fi formularea „concentrată pe un obiectiv”. Viața și slujirea lui Pavel, precum și ale colaboratorilor săi și ale celorlalți apostoli exemplifică această concentrare (vezi Filipeni 3:13,14). Rezultatele vorbesc de la sine – Evanghelia s-a răspândit rapid în întreg Imperiul Roman și dincolo de acesta (Coloseni 1:23). Și astăzi este nevoie de aceeași concentrare.

3. Ce obiectiv este descris în Coloseni 4:12,13 și cum poate fi îndeplinit?

Epafras a avut probabil un rol important în răspândirea Evangheliei în Colose și în cetățile vecine Laodiceea și Hierapolis (vezi Studiul 1). Salutările și rugăciunile lui pentru aceste biserici au fost fără îndoială o mare încurajare pentru credincioșii de acolo. Rugăciunile lui Epafras aveau un scop clar: credincioșii din Colose să „st[ea] neclintiți în tot ce ține de voia lui Dumnezeu, desăvârșiți și plini de convingere” (Coloseni 4:12, EDCR). Să analizăm mai atent componentele bogate ale acestei rugăciuni (așa cum este redată în versiunea EDCR a Bibliei Cornilescu)!

„Ca să stați neclintiți” – Termenul grecesc înseamnă „a rămâne ferm și nemișcat”, lucru posibil doar pentru cei „întemeiați și neclintiți” în credință și încrezători în adevărul Evangheliei (Coloseni 1:23). Același cuvânt este folosit de mai multe ori de Pavel cu referire la lupta împotriva „uneltirilor diavolului” (Efeseni 6:11) și la rezistența în fața forțelor întunericului prin puterea divină, echipați cu „toată armura lui Dumnezeu” (Efeseni 6:10-18, EDC100; compară cu 2 Timotei 2:19). „Tot ce ține de voia lui Dumnezeu” – Pavel s-a rugat ca credincioșii din Colose să cunoască bine voia lui Dumnezeu, ca să se poarte „într-un chip vrednic de Domnul, ca să-I fi[e] plăcuți în orice lucru” (Coloseni 1:9,10), „potrivit cu tăria slavei Lui” (Coloseni 1:11). „Desăvârșiți” – Acest cuvânt se referă la perfecțiunea de caracter care se manifestă prin iubirea jertfitoare (Matei 5:44,48) a acelora care nu vor pretinde niciodată că au „și ajuns desăvârși[ți]” (Filipeni 3:12-15). „Plini de convingere” – Această sintagmă înseamnă „a realiza pe deplin sau a duce la îndeplinire”. Este folosită în legătură cu faptul că Avraam era „deplin încredințat” că Dumnezeu avea să facă ceea ce a promis, deși era imposibil din punct de vedere uman (Romani 4:21), și cu faptul că Pavel a fost întărit de Domnul, astfel încât „propovăduirea să fie vestită pe deplin” prin el (2 Timotei 4:17).

Miercuri, 25 martie

În această lume, dar nu parte din ea

4. Citește Coloseni 4:14,15 și 2 Timotei 4:10,11. În ce fel se deosebește Luca de Dima și de ce?

Apostolul Ioan ne spune: „Nu iubiți lumea, nici lucrurile din lume! Dacă iubește cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el” (1 Ioan 2:15). Dragostea lui Luca pentru Isus și împărăția Sa l-a făcut să rămână alături de Pavel până la sfârșit, indiferent ce s-ar fi întâmplat, în timp ce Dima a iubit mai mult lumea aceasta decât lumea viitoare.

5. Ce sfaturi li se dau în următoarele pasaje celor care așteaptă a doua venire?

Domnul Isus și apostolii ne avertizează frecvent să „veghem”, să fim vigilenți și mereu pregătiți pentru venirea Stăpânului, ca să nu fim luați prin surprindere. Din păcate, la fel ca ucenicii care nu au ascultat porunca Domnului Isus: „Vegheați și rugați-vă” (Marcu 14:38), mulți nu vor face pregătirile necesare. Totul se reduce la cine sau la ce ne stăpânește inima, pentru că nu putem sluji la doi stăpâni.

În mesajul către Laodiceea, Isus Hristos ne oferă o rețetă clară. În primul rând, să ne pocăim de păcatele noastre. În al doilea rând, să ne deschidem inima pentru El și să-L lăsăm să preia controlul, ceea ce apoi (în al treilea rând) ne permite să obținem „aurul” credinței și al iubirii, testate prin încercări și biruințe asupra ispitei.

Care sunt lucrurile de care Domnul Isus îţi cere să te pocăiești în viaţa ta? De ce parte a reţetei Sale ai nevoie cel mai mult?

Joi, 26 martie

Un mesaj pentru Laodiceea

6. Compară Coloseni 4:16-18 cu 2:1-3! Gândindu-te la mesajul Domnului Isus pentru Laodiceea (vezi studiul de ieri), ce corelaţii găsești cu mesajul din Coloseni, epistolă care trebuia citită și în biserica laodiceeană din vremea lui Pavel?

Când privim la istoria poporului lui Dumnezeu de-a lungul veacurilor, vedem cum apar din nou și din nou aceleași probleme. Profeții au mustrat poporul Israel pentru dorința lui de a se închina asemenea lumii și l-a îndemnat la pocăință înainte să fie prea târziu. Isaia chiar a exclamat cu regret: „Vai, cetatea aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă!” (Isaia 1:21) și i-a chemat pe oameni să se întoarcă la Dumnezeu pentru iertare și curățire (Isaia 1:16-20). Atât Ioan Botezătorul (Matei 3:2,8-10), cât și Isus Hristos (Matei 4:17; 12:33-37) i-au chemat pe iudei să se pocăiască și să aducă roade care să treacă testul judecății finale. Apostolii au transmis un mesaj similar (Faptele 2:38; 3:19; 17:30; 2 Corinteni 7:9,10).

7. Compară Isaia 60:1-3 cu Apocalipsa 18:1-4 și Isaia 62:1-5 cu Apocalipsa 19:7,8! Ce asemănări există între mesajele din cele două cărţi?

Dumnezeu va uni cerul și pământul. Dar, din cauza marii lupte, acest lucru trebuie realizat în mai multe etape: (1) La Calvar, Satana a pierdut orice afecțiune pe care ființele cerești o mai aveau față de el (Ioan 12:31). (2) Prin lucrarea Domnului Hristos de judecată din sanctuarul ceresc, cei din poporul lui Dumnezeu sunt „desăvârșiți în orice lucru bun, ca să fac[ă] voia Lui” (Evrei 13:21), și sunt pregătiți pentru cer. (3) Prin judecata din timpul mileniului și prin judecata finală, de după mileniu, toate întrebările rămase își vor primi răspunsul final, iar păcatul și păcătoșii nepocăiți sunt distruși în iazul de foc ce curăță și pământul (Apocalipsa 21:8). (4) Numai când păcatul va lua sfârșit, cerul și pământul pot fi în sfârșit unite (Apocalipsa 21:3)

Ce poţi face tu însuţi (fără să te uiţi la alţii) ca să-I rămâi credincios lui Dumnezeu și adevărului pe care El ni l-a dat? Adică ce alegeri faci care arată cu adevărat cui Îi aparţine inima ta?

Vineri,  27 martie

Un gând de încheiere

„Ființa care s-a predat lui Hristos devine fortăreața Lui, pe care El o păstrează într-o lume răzvrătită și vrea ca nicio altă autoritate să nu fie recunoscută acolo, decât a Sa. Un suflet luat astfel în stăpânire de puterile cerești nu poate fi biruit de asalturile lui Satana. Dar, dacă nu ne supunem stăpânirii lui Hristos, vom fi stăpâniți de cel rău. În mod inevitabil, noi trebuie să fim sub controlul uneia sau alteia dintre cele două puteri care se luptă pentru supremația lumii. Nu este necesar să alegem de bunăvoie să servim împărăției întunericului, ca să ajungem sub stăpânirea ei. N-avem decât să neglijăm să ne aliem cu împărăția luminii. Dacă nu conlucrăm cu puterile cerești, Satana va lua în stăpânire inima și va face din ea locuința lui. Singura apărare împotriva răului este locuirea lui Hristos în inimă, prin credință în neprihănirea Lui. Numai când suntem legați strâns de Dumnezeu putem rezista efectelor nesfințite ale iubirii de sine, ale îngăduinței de sine și tendinței spre păcat. Noi ne putem lăsa de multe obiceiuri rele și, pentru câtva timp, putem da la o parte tovărășia lui Satana; dar, fără o legătură vie cu Dumnezeu, prin predarea noastră față de El în fiecare clipă, putem fi biruiți. Fără o cunoaștere personală a lui Hristos și o comuniune continuă cu El, suntem supuși bunului plac al lui Satana și până la urmă vom împlini pretențiile lui” (Ellen G. White, Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, p. 324).

Zilnic: 2 Regi 20 – 1 Cronici 1; Ellen G. White, Dietă și hrană, cap. 8, „Robi ai apetitului” – „Biruinţă prin Hristos”

1. 1. Cu ce a umplut Manase Ierusalimul de la un capăt la altul?
   2. Ce poruncă a dat Iosia întregului popor?
   3. Cum s-a purtat Evil-Merodac cu Ioachin?
   4. Pe vremea cui s-a împărțit pământul?
   5. Cine va intra pe porţi în cetate?