Eben-Ezer Madrid | Să-L cunoaștem pe Dumnezeu!

Să-L cunoaștem pe Dumnezeu!

STUDIUL 2 » 4 – 10 APRILIE

De memorat: „Și viața veșnică este aceasta: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, și pe Isus Hristos pe care L-ai trimis Tu." (Ioan 17:3)

Play / pause

0:00

volume

Să-L cunoaștem pe Dumnezeu!

Sabat după-amiază

Pasaje-cheie: Geneza 3:1-5; Leviticul 20:26; 1 Samuel 2:2; 1 Ioan 4:7-19;
Geneza 1:1; 2:7; Matei 1:23; 28:20

Pentru o relație durabilă cu Dumnezeu este esențială o înțelegere clară a caracterului Său. De aceea săptămâna aceasta vom analiza ce spune Biblia despre caracterul lui Dumnezeu, deoarece „pământul este învăluit de întunericul unei înțelegeri greșite a lui Dumnezeu. Oamenii nu Îi mai cunosc caracterul. Acesta este înțeles și interpretat greșit. În această perioadă trebuie exprimat un mesaj din partea lui Dumnezeu a cărui influență să aducă lumină și a cărui putere să salveze. Caracterul Său trebuie făcut cunoscut. Lumina slavei Sale, lumina bunătății, harului și adevărului Său, trebuie răspândită în întunericul lumii. […] Ultima solie a harului ce trebuie adresată lumii constituie o dezvăluire a caracterului Său iubitor” (Ellen G. White, Parabolele Domnului Hristos, p. 415).

Dumnezeu pare imposibil de descris adecvat, așa că nu putem face altceva decât să indicăm ce spune Biblia despre El. Deși niciodată nu vom ști, mai ales acum, tot ceea ce se poate ști despre caracterul minunat al lui Dumnezeu, să ne rugăm ca, pe măsură ce aflăm mai multe despre El, înțelegerea și dragostea noastră pentru El să crească, astfel încât, în cele din urmă, să ne dorim să ne apropiem mai mult de El pentru a reflecta către alții iubirea și caracterul Său.

Duminică, 5 aprilie

O imagine divină mai clară

Biblia ne oferă cea mai clară, coerentă și reală imagine a lui Dumnezeu. Întreaga Biblie caută să dea la o parte vălul nevăzut dintre lumea noastră vizibilă și cea invizibilă, să ne arate de unde venim și încotro mergem și mai ales cine și cum este Cel care conduce totul. De la Geneza la Apocalipsa, citim despre singurul Dumnezeu adevărat, care Se face cunoscut nouă prin Biblie și prin Isus Hristos, Dumnezeu întrupat. Citim despre atotputernicia lui Dumnezeu (Iov 1:12), atotștiința Sa (Isaia 46:9,10), dreptatea (Isaia 30:18), mila (Deuteronomul 7:9), bunătatea iubitoare și răbdarea Sa față de noi (Romani 2:4); aflăm despre înțelepciunea Sa (1 Corinteni 2:7), despre harul (2 Corinteni 12:9), iertarea (Matei 6:14) și voia Sa pentru viețile noastre (Ieremia 29:11), despre puterea Sa de a învinge moartea (Ioan 11:25), despre domnia (Psalmii 47:8) și natura Sa veșnică (Deuteronomul 33:27), precum și despre multe alte trăsături care ne oferă suficiente motive să Îl iubim și să avem o relație constantă cu El. Cu cât știm mai multe despre Dumnezeu, cu atât Îl vom iubi mai mult și vom dori o relație profundă cu El.

Lucifer a fost primul care s-a îndoit de caracterul lui Dumnezeu, fapt care a dus la cea mai mare bătălie din istoria universului nostru. De atunci, „intenția continuă a lui Satana [este] să țină mintea oamenilor ocupată cu lucruri care să-i împiedice să-L cunoască pe Dumnezeu” (Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 5, p. 740). Pe Satana nu îl interesează ce imagine avem despre Dumnezeu (panteism, ateism, deism etc.), atâta timp cât nu este o imagine corectă.

1. Care a fost scopul lui Satana în conversația lui cu Eva din Geneza 3:1-5?
Ce minciuni i-a spus Evei despre caracterul lui Dumnezeu?

În cele din urmă, mesajul lui Satana pentru Eva a fost: Dumnezeu îți ascunde lucruri. Dumnezeu nu vrea ce este cel mai bine pentru tine. Nu poți avea încredere în El. Ellen White dezvoltă această idee spunând: „Încă de la începutul marii lupte, planul lui Satana a fost acela de a reprezenta greșit caracterul lui Dumnezeu și de a incita la revoltă față de legea Sa” (Patriarhi și profeți, p. 338).

Cum este denaturat caracterul lui Dumnezeu în lumea noastră? Mai important, cum s-ar putea ca tu să fi reprezentat uneori greșit caracterul Său? Cum poţi îndrepta situaţia? Cum Îl poţi reprezenta corect pe Domnul?

Luni, 6 aprilie

Dumnezeu este sfânt

„Sfințenie” nu este un cuvânt utilizat des în limbajul de zi cu zi, poate pentru că există atât de puține lucruri sfinte în jurul nostru. Sabatul este o zi sfântă și Dumnezeu este, desigur, sfânt. Dacă suntem departe de Dumnezeu, viețile noastre de zi cu zi duc lipsă de sfințenie. Studiind atributele asociate cel mai des cu caracterul lui Dumnezeu, vei descoperi că sfințenia se află în centrul identității Sale. Dar ce înseamnă lucrul acesta?

2. Cum este descris Dumnezeu în Leviticul 20:26; 1 Samuel 2:2; Isaia 57:15 și Ezechiel 38:23?

Când Îl descrie pe Dumnezeu ca esența sfințeniei, Biblia vrea să spună că este complet lipsit de rău și de păcat și separat de ele. Dumnezeu este sută la sută bun de la început până la sfârșit. În acest sens, sfințenia lui Dumnezeu este temelia tuturor celorlalte atribute ale Sale. De exemplu, dragostea lui Dumnezeu este o dragoste curată, sfântă – o dragoste complet lipsită de egoism și de motivații egocentrice. Atotștiința Sa este o atotștiință sfântă, adică este lipsită de intenții rele. Ai avea încredere într-un Dumnezeu atotștiutor dacă nu ar fi sfânt? Nu, ci pe bună dreptate te-ai teme de El. Atotputernicia lui Dumnezeu este și ea sfântă. Imaginează-ți un Dumnezeu atotputernic, dar nesfânt. Ar putea fi un tiran puternic, răufăcător. Doar sfințenia lui Dumnezeu ne dă posibilitatea și capacitatea să Îl iubim cu adevărat, pentru că El este bun în totalitate. De aceea sfințenia este poate trăsătura pe care este cel mai important să o înțelegem despre caracterul lui Dumnezeu. Totuși poate că este una dintre cele mai greșit înțelese trăsături.

Care a fost prima reacție a lui Moise, a lui Isaia, a lui Ezechiel, Daniel și Ioan când au stat în prezența lui Dumnezeu? Și-au scos încălțămintea, și-au acoperit fața sau au căzut ca morți. Ca ființe umane, suntem păcătoși și atât de lipsiți de sfințenie încât nu putem suporta să stăm în prezența lui Dumnezeu. Orice om care Îi privește fața lui Dumnezeu nu va trăi. În mod asemănător, când Ellen G. White avea viziuni, adesea striga: „Sfânt, sfânt, sfânt”, pentru că era cuvântul care părea să exprime cel mai bine ce vedea. Și cele patru ființe din Apocalipsa rostesc zi și noapte, fără încetare: „Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, care era, care este, care vine!” (Apocalipsa 4:8).

Dumnezeu este sfinţenie pură. Cum te inspiră acest lucru și ce impact are asupra propriului tău caracter?

Marți, 7 aprilie

Dumnezeu este dragoste

„Dragoste” și „iubire” sunt probabil cuvintele folosite cel mai des de creștini pentru a descrie caracterul lui Dumnezeu, probabil datorită afirmației identitare din 1 Ioan 4:8 – „Dumnezeu este dragoste.” Ioan nu a spus: „Dumnezeu este iubitor”, ci „Dumnezeu este iubire/dragoste.” Iubirea este caracterul Lui, esența ființei Lui. Imaginea multor oameni despre Dumnezeu provine din propria lor definiție a iubirii – întotdeauna distorsionată și imperfectă. Dar definiția iubirii ar trebui să fie determinată de persoana lui Dumnezeu și de ceea ce El transmite despre Sine în Cuvântul Său inspirat.

3. Ce ne explică despre dragoste 1 Ioan 4:7-19?

Iubirea divină este perfectă, gratuită și profund relațională, așa cum reiese din invitația de a „rămâne” în Dumnezeu, deoarece „noi am cunoscut și am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu față de noi. Dumnezeu este dragoste și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, și Dumnezeu rămâne în el” (1 Ioan 4:16). Dumnezeu este iubire și ne-a creat după chipul Său (Geneza 1:27) ca să iubim și să ne dorim iubire. În ebraică, un cuvânt important pentru dragoste este hesed. Acesta descrie dragostea de legământ a lui Dumnezeu față de omenire, caracterizată, printre altele, de loialitate, protecție, statornicie și blândețe. Greaca și ebraica veche au mulți termeni pentru cuvântul „Dumnezeu”, care surprind diverse aspecte ale frumosului caracter divin. Iată două exemple: ● Adonai: Domnul tuturor, care guvernează pentru totdeauna, cu referire la legământ (Geneza 15:2; Judecătorii 6:15; Maleahi 1:6; Psalmii 97:5); ● Yahweh-Yireh: Domnul-va-purta-de-grijă (Geneza 22:13,14).

Expresia supremă a iubirii divine este faptul că L-a dăruit acestei lumi pe Fiul Său (Ioan 3:16), care a murit pentru păcătoși (Romani 5:8). Dumnezeu ar fi putut să nu ofere omenirii acest dar, însă, datorită iubirii Sale mărinimoase, radicale, suprem altruiste, Dumnezeu L-a trimis pe Isus pe pământ ca noi să putem alege în mod liber să răspundem iubirii Sale, revelate prin faptul că a murit în locul nostru. Domnul Isus nu doar a spulberat zidul ridicat de păcat între noi și Dumnezeu (Isaia 59:1,2), ci a trăit ca să ne arate caracterul desăvârșit și plin de dragoste al lui Dumnezeu (Ioan 14:9; Evrei 1:3) și să-i atragă pe toți la Sine (Ioan 12:32).

Citește 1 Corinteni 13:4-8 și înlocuiește cuvântul „dragostea” cu „Dumnezeu”. Înţelegi acum mai bine caracterul divin? Cât de valabile ar fi afirmaţiile, dacă ai pune numele tău unde scrie „dragostea”?

Miercuri, 8 aprilie

Dumnezeu în lumea creată

În primele cuvinte ale Bibliei, „La început, Dumnezeu”, cuvântul ebraic pentru „Dumnezeu” este Elohim. Deși poate avea și sensul de „zei” falși, acest cuvânt – atunci când face referire la singurul Dumnezeu adevărat – descrie un Creator atotputernic, guvernând întreaga creație; Dumnezeul transcendent, care ne depășește capacitatea de înțelegere, dar care controlează totul. El este atât de puternic încât, atunci când vorbește, ceva ia ființă doar prin glasul Lui. Dar în capitolul următor, Geneza 2, apare un alt nume pentru Dumnezeu: Yahweh. Acest nume este legat de Elohim, același Dumnezeu atotputernic, însă numele Yahweh, în limba română Iahve, este numele mai personal al singurului Dumnezeu adevărat, folosit adesea pentru a sublinia că Dumnezeu este Dumnezeul legământului, care are o relație de iubire cu poporul Său creat.

4. Ce observi atunci când compari descrierea lui Dumnezeu din Geneza 1:1 cu cea din Geneza 2:7?

În Geneza 2:7 ni-L putem imagina pe Dumnezeu îngenunchind ca să formeze din pământ, cu mâinile Lui, prima ființă umană. „Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.” Acesta este un Dumnezeu care Se apropie – atât de mult încât îi suflă lui Adam în nări suflare de viață. Acest nume, Iahve, oferă o imagine mai familiară a lui Dumnezeu, iar Moise folosește ambele nume în primele două capitole din Biblie pentru a ne transmite aceste două trăsături divine. Vedem aici transcendența lui Dumnezeu în raport cu noi, ca Elohim, și imanența Lui, apropierea Lui de noi, ca Iahve. Ne face bine să medităm la ambele aspecte ale caracterului Său: controlul deplin asupra tuturor lucrurilor și apropierea Lui de noi. După cum le-a spus Pavel atenienilor în Areopag, „Dumnezeu […] nu este departe de fiecare din noi. Căci în El avem viața, mișcarea și ființa” (Faptele 17:27,28).

Este important să continuăm să căutăm o imagine clară și echilibrată a lui Dumnezeu, bazată pe ceea ce ne spune Biblia despre caracterul Său, pentru a putea crește în relația cu El. De aceea este important să citim toate părțile Bibliei, nu să ne concentrăm doar pe una singură. Categoric, cu cât aflăm mai multe despre caracterul lui Dumnezeu, cu atât vom învăța să Îl iubim mai mult.

Citește ce spune Elihu în Iov 36:24-33 și Iov 37, apoi citește ce spune Dumnezeu în Iov 38 și 39! Ce ne dezvăluie aceste pasaje despre Dumnezeu?

Joi, 9 aprilie

Emanuel, „Dumnezeu este cu noi”

Dacă ai vrea să îi arăți unui necreștin o descriere din Biblie a caracterului lui Dumnezeu, ce ai alege? Sigur, cel mai bun răspuns ar fi „Isus”. Biblia spune că Domnul Isus nu doar Îl reflectă pe Dumnezeu, ci și Îl face cunoscut. Sunt multe pasaje biblice care explică acest lucru, dar cel care îl explică cel mai simplu este Ioan 14:9. Acolo, Isus spune: „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl.” Ca să aflăm mai multe despre cum este Dumnezeu, trebuie să privim la Isus – la cuvintele Sale, la faptele Sale, la felul Său de a fi și la dragostea Sa profundă față de omenire, arătată prin moartea și învierea Sa.

Dragostea și grija Tatălui se exprimă cel mai clar prin Fiul Său, Domnul Isus. Frumusețea Bibliei este că Dumnezeu ne-a oferit patru perspective bogate asupra vieții lui Isus, ca să avem o imagine completă asupra persoanei Lui. În Evanghelia după Matei (scrisă de un evreu, pentru evrei), Îl vedem pe Domnul Isus ca pe mult așteptatul Mesia, Cel care a împlinit ce fusese promis. În Marcu, Îl vedem pe Domnul Isus având o viață activă de slujire și sacrificiu. Se gândea mereu la alții și era sensibil întotdeauna la voia Tatălui Său. În Luca citim despre ce simțea Domnul Isus, cu umanitatea și compasiunea Sa desăvârșită, iar această relatare ne dă încredințarea că ceea ce citim este adevărat (Luca 1:3,4). În Ioan, Îl vedem pe Fiul lui Dumnezeu întrupat și suntem invitați să credem că Isus Hristos este cine spune că este, astfel încât viața noastră spirituală să fie reînnoită. Deși explorează același subiect, toate cele patru evanghelii „nu redau lucrurile în exact același stil. Fiecare scriitor are propria experiență, iar această diversitate lărgește și adâncește perspectiva transmisă, pentru a răspunde nevoilor unor minți diferite” (Ellen G. White, Manuscrisul 105, 1900). Care este evanghelia pe care ai citit-o cel mai recent?

5. În Matei 1:23, Domnului Isus I se dă un nume special. De ce este acesta semnificativ pentru înţelegerea caracterului divin? Citește Matei 28:20, concentrându-te pe ultima parte a versetului! Compară cele două versete. Ce observi?

Abia dacă am atins acest vast subiect al caracterului lui Dumnezeu. El este mai mare și mai uimitor decât ne putem imagina și vom continua pentru totdeauna să aflăm despre El în veșnicie.

Înalţă chiar acum o rugăciune de laudă lui Dumnezeu pentru cine este El, folosind exact cuvinte din Biblie în legătură cu Dumnezeu! (De exemplu: „Îţi mulţumesc, Doamne, că ești _________, așa cum îmi spui în ____________.”)

Vineri, 10 aprilie

Un gând de încheiere

Dumnezeu ne cheamă să-I reprezentăm caracterul, dar, pentru a face acest lucru, trebuie să Îl cunoaștem personal. Cea mai bună cale de a-L vedea limpede, în ciuda faptului că ochii noștri păcătoși înțeleg adesea greșit căile Sale sfinte și desăvârșite, este să cercetăm Cuvântul Său, Biblia. „Toată această iubire părintească, venită din generație în generație prin intermediul inimii omenești, toate izvoarele de bunătate apărute în sufletul oamenilor nu sunt decât mici pâraie față de oceanele nemărginite când sunt comparate cu iubirea infinită, inepuizabilă a lui Dumnezeu. […] Poți studia veacuri întregi această iubire, dar nu vei putea înțelege niciodată pe deplin înălțimea, lărgimea, adâncimea și lungimea iubirii lui Dumnezeu când L-a dat pe Fiul Său să moară pentru lume. Nici chiar veșnicia nu va putea să o descopere pe deplin. Totuși, studiind Biblia și meditând asupra vieții Domnului Hristos și a planului de mântuire, vom înțelege tot mai mult aceste teme” (Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 5, p. 740).

De reținut:

Încă de la începutul creaţiei, Dumnezeu a dorit să fie într-o relaţie apropiată cu noi. Deși înţelegerea caracterului Său este ţinta atacurilor lui Satana, Dumnezeu ni Se descoperă cel mai clar prin Cuvântul Său și prin viaţa Fiului Său, Domnul Isus. În cele din urmă, este esenţial să avem o imagine clară și frumoasă despre Dumnezeu dacă dorim să ne aprofundăm relaţia cu El.

Zilnic: 1 Cronici 9 – 15; Ellen G. White, Dietă și hrană, cap. 10 (integral)