„Suntem frați”: întâlnire istorică între Papă și Patriarhul ortodox rus

19 februarie 2016 • din Blog, Externe

Papa Francisc și Patriarhul Kiril s-au îmbrățișat și sărutat la întâlnirea pe care au avut-o în aeroportul internațional din Havana. Întâlnirea a avut loc departe de Europa și diviziunile ei, pe o insulă care este și răscruce de drumuri și simbol. „Hermano, hermano, brother, brother, somos hermanos (frate, frate, suntem frați)”, i-a spus Papa Francisc Patriarhului. „În sfârșit!” La rândul său, Patriarhul a spus: „Acum lucrurile sunt mai ușoare.” Iar Papa: „Este clar acum că aceasta este voința lui Dumnezeu”.

Cei doi lideri au discutat avându-i alături pe traducători, respectiv pe Cardinalul Kurt Koch, președintele Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, și Mitropolitul Hilarion, „ministrul de externe” al Bisericii Ortodoxe Ruse. La finalul întâlnirii, Papa și Patriarhul au semnat o declarație comună, în prezența delegațiilor catolică și ortodoxă, după care au rostit liber câteva cuvinte. „Am vorbit ca frați. Avem același Botez. Suntem Episcopi. Am vorbit despre Bisericile noastre”, a spus Pontiful. „Am căzut de acord că unitatea se face mergând împreună, alături.”

„Înainte de toate”, a explicat Papa Francisc, „sentimentul de primire și de disponibilitate al președintelui Raul Castro. Eu vorbisem cu el despre această întâlnire data trecută”, (adică în timpul călătoriei în Cuba din septembrie), „și el a făcut totul pentru a o organiza…”. Cuvinte care confirmă lunga pregătire care în mare secret a dus la realizarea îmbrățișării istorice. „Cu Kiril a fost o conversație de frați, cu puncte clare, care ne preocupă pe amândoi. Am vorbit cu toată franchețea. Eu m-am simțit în fața unui frate și el mi-a spus același lucru. Doi Episcopi care vorbesc despre situațiile din Bisericile lor, despre situațiile din lume, despre războaie… care acum riscă să nu mai fie atât «pe bucăți», ci să implice tot; despre situațiile ortodoxiei, despre apropiatul sinod panortodox.”

După întâlnirea plină de emoţie şi o discuţie în privat de aproape două ore şi jumătate, Papa şi Patriarhul au semnat o declaraţie comună în care şi-au exprimat regretul pentru pierderea unităţii creştinilor, acum aproape o mie de ani, pe care au catalogat-o drept „consecinţa slăbiciunii umane şi păcatului”.

Papa şi Patriarhul rus au cerut încetarea persecuţiilor creştinilor în Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, dar au făcut apel şi la respectarea libertăţii religioase în Europa, în faţa unui „secularism adesea agresiv”.

În privinţa Ucrainei şi Siriei, ţări în care Rusia joacă un rol controversat, înalţii prelaţi au cerut tuturor părţilor implicate să dea dovadă de prudenţă şi să se aşeze la masa negocierilor.

„Am vorbit timp de două ore şi am avut o discuţie deschisă”, a declarat Patriarhul Kirill.

Această întâlnire are o mare încărcătură simbolică pentru creştinii din toată lumea, însă analiştii spun că nici implicaţiile politice nu pot fi ignorate.

În avionul care îl ducea spre Mexic, Papa a povestit ce impresie i-a lăsat întrevederea.

„Am simţit că am în faţă un frate şi el mi-a spus acelaşi lucru. Vă spun sincer, am simţit în interior o bucurie care venea de la Dumnezeu. A vorbit foarte deschis şi eu, la fel. Şi se simţea bucuria”, a mărturisit Papa.

Sfântul Părinte a spus că în timpul întâlnirii „s-a făcut un program de posibile activități în comun, pentru că unitatea se face mergând. Dacă unitatea se face numai în studiu și în teologie, va veni Domnul și încă vom face acest studiu. Dar dacă unitatea se face mergând, Domnul când va veni ne va găsi pe drum”. La sfârșit Papa Bergoglio a vorbit despre declarația comună: „Vor fi atâtea interpretări… Dar nu este politică, nu este sociologică. Este o declarație pastorală, inclusiv când se vorbește despre secularism și despre manipulare biogenetică. Este o declarație pastorală a doi Episcopi care s-au întâlnit ca frați. Eu am fost fericit… ”

Sursa: www.catholica.ro

La încheierea colocviului de peste două ore de la aeroportul internațional din Havana, în Cuba, papa Francisc și patriarhul Kirill al Moscovei au semnat o importantă Declarație comună privind „relațiile reciproce dintre Biserici, problemele esențiale ale fraților noștri și perspectivele de dezvoltare a civilizației umane”.

În cele treizeci de paragrafe, din care se degajă un profund spirit ecumenic, liderii celor două Biserici au deplâns pierderea unității creștine și au evidențiat aspirația comună de a contribui la unitatea creștinilor. Totodată, au condamnat persecuția fraților în credință din diferite țări, au lansat un apel stăruitor la pace în Orientul Mijlociu și Ucraina. Conștienți că civilizația umană a intrat într-o perioadă de schimbări epocale, Declarația afirmă că ortodocșii și catolicii trebuie să învețe să dea o mărturie comună pentru adevăr în domeniile în care acest lucru este posibil și necesar. Pontiful roman și patriarhul rus au reînnoit dorința de a promova valorile creștine în Europa, în special familia înțeleasă ca uniune între un bărbat și o femeie și sacralitatea vieții umane. În același timp, Declarația abordează relațiile dintre Biserici, cu referință particulară la raportul dintre ortodocși și greco-catolici, afirmând că „nu suntem concurenți, ci frați”.

Sursa: http://ro.radiovaticana.va/

Agerpres: Declarația comună a Papei Francisc și Patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill – principalele puncte

Unitatea creștinilor

—Privirea noastră se îndreaptă spre toate regiunile lumii unde creștinii sunt supuși persecuțiilor. În numeroase țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, frații și surorile noastre întru Hristos sunt exterminați în familii, orașe și sate întregi. Bisericile lor sunt distruse și jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse.

—În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creștinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credința noastră și unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunități religioase.

—Lansăm un apel comunității internaționale la acțiuni urgente pentru a împiedica izgonirea creștinilor din Orientul Mijlociu.

—Încercările de justificare a acțiunilor criminale prin sloganuri religioase sunt absolut inacceptabile. Nicio crimă nu poate fi comisă în numele Domnului.

Libertatea religioasă și Europa

—Suntem preocupați de limitarea actuală a drepturilor creștinilor, chiar discriminarea lor, atunci când unele forțe politice, ghidate de ideologia unui secularism atât de adesea agresiv, depun eforturi să îi împingă la periferia vieții publice.

—Rămânând deschiși la contribuția altor religii la civilizația noastră, suntem convinși că Europa trebuie să rămână fidelă rădăcinilor sale creștine.

—Îndemnăm creștinii europeni din Răsărit și Occident să se unească pentru a mărturisi împreună pe Hristos și Evanghelia, pentru ca Europa să își păstreze sufletul său format în două mii de ani de tradiție creștină.

—Suntem divizați de rănile provocate de conflicte dintr-un trecut îndepărtat sau recent, de divergențe, moștenite de la strămoșii noștri, în înțelegerea și explicarea credinței noastre în Dumnezeu.

—Deplângem pierderea unității, consecință a slăbiciunii umane și a păcatului (…) Conștienți că rămân numeroase obstacole de depășit, sperăm ca întâlnirea noastră să contribuie la restabilirea acestei unități dorite de Dumnezeu, pentru care s-a rugat Iisus Hristos.

—Nu suntem concurenți, ci frați: de la această concepție trebuie să purceadă toate acțiunile noastre unul față de celălalt și față de restul lumii exterioare.

—Sperăm că întâlnirea noastră va contribui, de asemenea, la reconciliere acolo unde există tensiuni între greco-catolici și ortodocși.

Persecuția creștinilor

—Privirea noastră se îndreaptă spre toate regiunile lumii unde creștinii sunt supuși persecuțiilor. În numeroase țări din Orientul Mijlociu și din Africa de Nord, frații și surorile noastre întru Hristos sunt exterminați în familii, orașe și sate întregi. Bisericile lor sunt distruse și jefuite în mod barbar, obiectelor lor sfinte sunt profanate, monumentele lor, distruse.

—În Siria, Irak și în alte țări din Orientul Mijlociu, observăm cu durere exodul masiv al creștinilor de pe pământul de unde a început să se răspândească credința noastră și unde au trăit din vremea apostolilor împreună cu alte comunități religioase.

—Lansăm un apel comunității internaționale la acțiuni urgente pentru a împiedica izgonirea creștinilor din Orientul Mijlociu.

—Încercările de justificare a acțiunilor criminale prin sloganuri religioase sunt absolut inacceptabile. Nicio crimă nu poate fi comisă în numele Domnului.

Situația din Ucraina

—Deplângem confruntarea din Ucraina care a dus la pierderea a multe vieți omenești, a provocat numeroase răni locuitorilor pașnici și a plasat societatea într-o gravă criză economică și umanitară.

—Îndemnăm toate părțile implicate în conflict la prudență, solidaritate socială și acțiune în favoarea păcii.

Conflicte și terorism

—Adresăm un apel din inimă tuturor părților care pot fi implicate în conflicte să dea dovadă de bunăvoință și să se așeze la masa negocierilor.

—Este necesar ca întreaga comunitate internațională să depună toate eforturile posibile pentru a pune capăt terorismului cu ajutorul acțiunilor comune și coordonate

Inegalități și imigranți

—Privirea noastră se îndreaptă spre persoanele care se află în pericol, care trăiesc în condiții de nevoie extremă și de sărăcie, în timp ce sporesc bogățiile materiale ale omenirii.

—Nu putem rămâne indiferenți la soarta milioanelor de imigranți și de refugiați care bat la poarta țărilor bogate.

Familie și căsătorie

—Suntem îngrijorați de criza familiei în mai multe țări.

—Căsătoria este o școală de dragoste și fidelitate. Ne exprimăm regretul că alte forme de coabitare sunt în prezent puse pe același plan cu această uniune.

Avort și sfârșitul vieții

—Lansăm un apel tuturor la respectarea dreptului inalienabil la viață. Milioane de copii sunt privați de însăși posibilitatea de a veni pe lume.

—De asemenea, suntem preocupați de dezvoltarea tehnologiilor de reproducere biomedicală, pentru că manipularea vieții umane este un atac la bezele existenței omului, creat după chipul lui Dumnezeu”.

Sursa: www.digi24.ro