Trump instaurează un Oficiu pentru Religie la Casa Albă

13 mai 2018 • din Externe

Președintele Donald Trump a marcat Ziua Naţională de Rugăciune de pe 3 mai semnând un ordin executiv pentru înfiinţarea în Casa Albă a unui Oficiu pentru Iniţiative și Oportunităţi Religioase, formalizând astfel legăturile administraţiei cu liderii religioși, în speţă evanghelici, cu care președintele se consultă de mai bine de un an de zile în cadrul unor întâlniri ad-hoc.

„Rugăciunea a fost întotdeauna în centrul vieţii americane. America este o naţiune de oameni credincioși și împreună suntem întăriţi prin puterea rugăciunii”, a spus președintele. „Facem acest pas pentru că știm că în rezolvarea multor probleme și a provocărilor mari, credinţa este mai puternică decât guvernul și nimic nu este mai puternic decât Dumnezeu”, a adăugat Trump. Noua iniţiativă va fi găzduită în Biroul Executiv al Președintelui și va avea o relaţie zilnică cu președintele prin nou înfiinţata poziţie de Consilier al acestui Oficiu, relaţie similară cu cea a Consiliului Naţional de Securitate, Biroului de Management și Buget, sau Biroului Consilierilor Economici.

Casa Albă nu este la prima iniţiativă de acest gen. Atât președintele George W. Bush, cât și președintele Barack Obama au instaurat astfel de oficii la Casa Albă, însă influenţa lor era mai redusă și se concentra mai degrabă pe obţinerea a cât mai multor fonduri de la guvern de către diverse grupări religioase, scrie Washington Post. Conform detaliilor disponibile pe site-ul oficial al Casei Albe, acest Oficiu va face recomandări privind programele și politicile administraţiei în care grupări religioase se pot implica ca parteneri pentru rezolvarea anumitor probleme sociale, va consilia administraţia cu privire la modul în care politicile sale pot influenţa programele de sorginre religioasă, va informa executivul despre modul în care se aplică în mod eficient protecţia federală a libertăţii religioase și, de asemenea, se va ocupa să identifice noi modalităţi de a reduce restricţiile privind exercitarea liberă a religiei.

Toate departamentele și agenţiile guvernamentale vor trebui să numească o persoană de legătură cu acest Oficiu, astfel încât „organizaţiile și comunităţile de sorginte religioasă, care formează baza societăţii noastre, să fie asigurate că au intermediari puternici în Casa Albă și în tot corpul Guvernului federal”, se mai precizează în comunicat. Grupul de consilieri evanghelici ai președintelui au lăudat iniţiativa, Franklin Graham, fiul pastorului Billy Graham, spunând că este „extrem de recunoscător că avem un președinte care realizează importanţa rugăciunii și a libertăţii religioase pentru ţara noastră”, citează Christianity Today.

Reporterii prezenţi la eveniment și care au încercat să marcheze ipocrizia momentului, dat fiind faptul că tocmai se aflase în presă că „oamenii lui Trump” au plătit un star porno pentru ca aceasta să nu facă declaraţii despre relaţia relativ recentă pe care a avut-o președintele însurat, au fost reduși la tăcere de alţi participanţi, care au sărit să apere onoarea președintelui.

Prin acţiunile sale de până acum, președintele Trump a lăsat de înţeles că libertatea religioasă este o prioritate pentru administraţia sa, scrie whitehouse.gov. Mai degrabă, prioritară este loialitatea președintelui faţă de electoratul său de bază, evanghelic, care a rămas alături de el în primul său an din mandat, apreciază o bună parte din presa americană, care nu vede cu ochi buni imixtiunea religiei în politica americană. Dezbaterile pe această temă merg tot mai mult spre extreme, discursurile obiective, fie în politică, fie în presă, devenind tot mai radicale pe măsură ce toată lumea adoptă o mentalitate de tipul „ori cu noi, ori împotriva noastră”. Pare că orice acţiune a președintelui american este văzută într-un spectru dual, în care nu există decât distrugerea sau salvarea Americii, astfel că acţiunile sale capătă aspecte escatologice chiar înainte de a-și produce primele efecte. Același lucru se întâmplă și cu această iniţiativă, care ar putea să schimbe multe lucruri la Washington sau ar putea să nu schimbe mai nimic, cum a fost și în cazurile anterioare. S-ar putea să fie doar o mișcare de imagine din partea lui Trump, care caută să gâdile orgoliul electoratului său, sau s-ar putea să existe acolo o convingere care poate schimba lucrurile.

Mai multă libertate agenţiilor creștine de adopţie

O bună parte din presa americană se teme că va schimba lucrurile în rău, știrea despre instaurarea acestui Oficiu venind la pachet cu anunţul că în statele Oklahoma și Kansas vor fi adoptate două legi, care în numele libertăţii religioase le-ar permite agenţiilor de adopţie creștine să discrimineze pe bază religioasă.

Oklahoma și Kansas, state din „centura Bibliei”, cu o lungă istorie de susţinere a Partidului Republican, au printre cele mai multe agenţii de adopţie creștine, în special catolice. Noile legi le-ar permite acestor agenţii să funcţioneze conform propriilor reguli și principii religioase, dându-le puterea de a refuza orice cuplu care nu se conformează acelor principii și împiedicând orice entitate a guvernului local să le refuze autorizaţiile de funcţionare sau să le refuze contracte, fonduri sau participarea în programe guvernamentale din cauza principiilor religioase. Legea mai stipulează că refuzul unei agenţii de a se angrena în orice fel de acţiune care i-ar viola principiile „nu poate sta la baza unui proces civil”, oferind astfel protecţie maximă acestor agenţii.

Pe de o parte, cei care privesc cu ochi buni aceste legi spun că forţarea acestor agenţii să renunţe la principii în numele egalităţii ar însemna practic scoaterea lor din activitate, pentru că cele mai multe nu ar face astfel de compromisuri. Din aceasta nu ar rezulta decât faptul că și mai mulţi copii ar rămâne pe drumuri. „Agenţiile de adopţie catolice și de alte religii sunt elemente-cheie pentru comunităţile noastre. Sunt bucuros să semnez acest act, fiindcă va duce la creșterea șanselor ca să își găsească cămine iubitoare copiii în nevoie”, a declarat guvernatorul statului Kansas, Jeff Colyer.

Pe de altă parte, oponenţii legi argumentează că aceste legi vor limita în final numărul adopţiilor, din moment ce se permite discriminarea nu doar a cuplurilor de același sex, ci și a familiilor monoparentale sau a cuplurilor care nu se conformează unui set anume de principii religioase. De exemplu, Asociaţia Centrelor Catolice de Adopţie din Kansas le cere părinţilor adoptivi să facă parte din Biserica Catolică și să obţină o scrisoare de referinţă de la preotul local. Directorul acestui grup a declarat că deși politica agenţiei este ca părintele natural să ia decizia finală în ce privește cuplul adoptiv, agenţia mai degrabă s-ar închide decât să plaseze un copil la o familie care nu este catolică.

„Nu putem să ne bazăm pe faptul că familii care au fost refuzate din cauza orientării sexuale, a religiei sau altor criterii de sorginte religioasă vor continua să mai bată pe la ușile altor agenţii, riscând de fiecare dată să fie respinși. Nu ne putem permite să pierdem nici măcar o singură familie competentă”, a declarat Christie Appelhanz, directoare a Alianţei pentru Copiii din Kansas. Conform AP, în luna martie un număr de 7.540 de copii aveau nevoie de un cămin în Kansas, iar numărul este în creștere.

Cele două legi trebuie să fie votate în guvernele locale și apoi să fie promulgate de fiecare guvernator în parte, pentru a intra în vigoare. Cel mai probabil, aceste legi vor fi atacate la Curtea Constituţională, din moment ce adopţia de către cuplurile homosexuale a devenit legală în toate cele 50 de state americane din anul 2016, când un judecător federal din statul Mississippi a hotărât că interzicerea adopţiei de către aceste cupluri este neconstituţională.

Sursa: semneletimpului.ro / Articol de: Eliza Vlădescu