Blog

Arheologii au descoperit încă o peșteră care a adăpostit suluri la Qumran

29 martie 2017 • din Externe

O echipă alcătuită din arheologi americani și israelieni a descoperit încă o peșteră în care au fost ascunse suluri de text antic, în regiunea Qumran, lângă Marea Moartă. Lista peșterilor-ascunzătoare a ajuns astfel la 12.

Într-o nișă în peretele peșterii și într-un tunel de 4-6 metri, către capătul acesteia, arheologii au găsit urcioare de depozitare, fragmente de piele și tendoane pentru legarea sulurilor, însă nici urmă de sul. Explicaţia cea mai probabilă este că locul a fost jefuit de beduini undeva în jurul anului 1950, spun arheologii citaţi de BBC.

Ce sunt sulurile de la Marea Moartă

Sulurile de la Marea Moartă însumează peste 900 de documente scrise în ebraică, aramaică și greacă, cele mai vechi fiind datate cu secolul IV î.Hr. Manuscrisele, de obicei pe piele animală și papirus, includ cele mai vechi copii ale unor numeroase texte biblice, însă și numeroase relatări despre viaţa laică din primul și al doilea secol de după Hristos.

Vechile manuscrise au fost descoperite în anul 1947, după ce un tânăr păstor beduin le-ar fi găsit din greșeală, în timp ce căuta o oaie care i se rătăcise în zona Qumran, actualmente în Cisiordania.

Ipoteza jafului

Echipa de arheologi care a anunţat descoperirea făcută în urmă cu câteva zile este convinsă că, deși „s-a găsit «doar» o bucată de pergament rulată într-un urcior pentru a fi procesată înainte de a fi folosită la scris, descoperirile indică fără doar și poate că în peșteră au fost cândva suluri care au fost furate”. Declaraţia îi aparţine dr. Oren Gutfeld, care împreună cu Ahiad Ovadia a reprezentat Universitatea Ebraică de la Ierusalim în lucrările de excavare efectuate împreună cu dr. Randall Price și câţiva studenţi ai acestuia, de la Universitatea Liberty, din Virginia.

„Până acum, varianta acceptată era că Sulurile de la Marea Moartă au fost ascunse în 11 peșteri la Qumran. Însă acum nu mai există niciun dubiu că aceasta este cea de-a douăsprezecea peșteră”, a mai spus dr. Gutfeld.

Arheologii merg pe teoria jafului comis de beduini fiindcă în peșteră au descoperit capetele a două târnăcoape de la mijlocului secolului al XX-lea, care au fost aruncate în interiorul tunelului din peșteră. „Bănuiesc că au intrat în tunel. Au găsit urcioarele cu suluri. Au luat sulurile”, a precizat dr. Gutfeld. „Ba chiar le-au și deschis și restul de lucruri le-au lăsat acolo, textilele și obiectele de ceramică.” Arheologul mai adăugat că se așteaptă ca aceasta să fie prima dintr-o serie de descoperiri, având în vedere că încă mai sunt sute de peșteri de explorat.

Alte descoperiri

Posibilitatea unor noi descoperiri a dat naștere la speculaţii despre care profesorul Lawrence Schiffman, care predă ebraica și studii iudaice la Universitatea din New York, spune că nu crede că vor alimenta un nou roman al lui Dan Brown. Într-o declaraţie acordată revistei National Geographic, profesorul spunea însă că noile descoperiri vor ajuta la identificarea mai rapidă a falsurilor.

Schiffman a spus că printre falsificatorii experţi sunt unii care vând pergamente cu adevărat vechi, dar inscripţionate recent. Și că este foarte posibil ca acele bucăţi de pergament cu adevărat antic să fi fost pergament încă nescris, furat din vreo peșteră ca aceasta pe care tocmai au descoperit-o arheologii.

De ce contează aceste suluri

Profesorul W. F. Albright, cel mai important arheolog american, a descris Sulurile de la Marea Moartă drept „cea mai mare descoperire arheologică din timpurile moderne”. Iar Peter W. Flint, unul dintre cei mai reputaţi cercetători ai manuscriselor, explica importanţa acestor vestigii pentru identitatea iudaică și pentru cea creștină, într-un articol publicat în Christianity Today, spunând că se poate gândi la câteva motive-cheie pentru care manuscrisele sunt semnificative.

Sulurile au fost descoperite și copiate în Palestina (Israel) și sunt singurele manuscrise care ne-au parvenit din perioada celui de-al Doilea Templu (încheiată în anul 70 d.Hr.).

Acele suluri care încă mai conţineau suficient text pentru a fi identificate au fost clasificate în patru categorii: protomasoretice (mai exact, textul consonantic din spatele Textului Masoretic, ce reprezintă aproximativ 40% din suluri), protosamaritene (aproximativ 15%), pre-Septuaginta (aproximativ 5%) şi mixte sau neatribuite (aproximativ 40%). Manuscrisele protomasoretice confirmă în mod special acurateţea şi vechimea textului ebraic pe care îl putem consulta în ediţiile moderne ale Bibliei.

Mai mult, sulurile au fost scrise în cele trei limbi ale Scripturii, confirmând și îmbogăţind astfel Biblia Ebraică folosită de către cercetători. Înainte de descoperirea lor, cea mai veche Biblie Ebraică era Codex Leningrad (1008 d.H.), pe care se bazau cele cele mai multe ediţii folosite de cercetători.

Niciunul dintre manuscrisele de la Qumran nu a fost scris de către sau pentru creştini, dar foarte multe dintre ele sunt relevante pentru înţelegerea contextului istoric al originilor creştine. Cele trei cărţi mai des întâlnite la Qumran sunt Psalmii (36 de suluri), Deuteronomul (30), şi Isaia (21). Anumite suluri nebiblice ne ajută să înţelegem mai bine sectele evreiești precum fariseii, saducheii şi esenienii. Altele îmbogăţesc înţelegerea pe care o avem cu privire la Iisus și la primii creștini.

Manuscrisele de la Marea Moartă le-au permis cercetătorilor să se apropie mai mult decât oricând până atunci de textele originale ale Vechiului Testament și să verifice acurateţea textelor deja intrate în tradiţie. În plus, fragmentele descoperite ajută la fixarea cadrului istoric și cultural pentru perioada Noului Testament, precum și pentru perioada intertestamentală (adică cea cuprinsă între anii de final ai redactării Vechiului Testament și primii ani de redactare a Noului Testament)

Le poţi vedea și tu

Pentru ochii curioși, dar care nu își permit să vadă aceste manuscrise pe viu, în urmă cu 5 ani Autoritatea Israeliană pentru Antichităţi (AIA) lansa, în parteneriat cu Google Israel, biblioteca digitală Dead Sea Scrolls. Zecii de mii de fragmente de manuscris, fotografiate la rezoluţii uriașe alcătuiesc, biblioteca. Între acestea, 4.000 de fotografii arată textele scanate în infraroşu imediat după descoperirea manuscriselor (în anul 1950). Pe lângă acestea pot fi vizualizate încă 1.000 de imagini scanate într-un laborator construit special pentru AIA (video). Sulul cărţii lui Isaia – cel mai cunoscut dintre manuscrise – poate fi tradus în întregime, la simpla trecere cu mouse-ul în dreptul textului.

Fragmentele de text sunt scrise pe piei de animal, unele atât de fragile, încât curatorii muzeului evită pe cât posibil să le expună la lumină pentru a împiedica deteriorarea lor.

Sursa: semneletimpului.ro (articol de ALINA KARTMAN)

Ultimele studii biblice

Mă laud cu crucea lui Hristos
STUDIUL 14 » 23 SEPTEMBRIE - 29 SEPTEMBRIE
Evanghelia şi biserica
STUDIUL 13 » 16 SEPTEMBRIE – SEPTEMBRIE 22
Umblaţi cârmuiţi de Duhul
STUDIUL 12 » 9 SEPTEMBRIE – 15 SEPTEMBRIE
Liberi în Hristos
STUDIUL 11 » 2 SEPTEMBRIE – 8 SEPTEMBRIE
Cele două legăminte
STUDIUL 10 » 26 AUGUST – 1 SEPTEMBRIE
Apelul lui Pavel către credincioşii galateni
STUDIUL 9 » 19 AUGUST - 25 AUGUST
De la robi la moştenitori
STUDIUL 8 » 12 AUGUST – 18 AUGUST
Drumul credinţei
STUDIUL 7 » 5 AUGUST – 11 AUGUST
Întâietatea făgăduinţei
STUDIUL 6 » 29 IULIE – 4 AUGUST
Credinţa în Vechiul Testament
STUDIUL 5 » 22 IULIE – 28 IULIE
Neprihănirea numai prin credinţă
STUDIUL 4 » 15 IULIE – 21 IULIE
Unitatea în Evanghelie
STUDIUL 3 » 8 IULIE – 14 IULIE
Autoritatea lui Pavel şi Evanghelia
STUDIUL 2 » 1 IULIE – 7 IULIE

Mai multe studii