Încercări, necazuri şi genealogii
STUDIUL 9 » 23 NOIEMBRIE – 29 NOIEMBRIE
Textul de memorat: „S-au unit cu fraţii lor mai cu vază dintre ei. Au făgăduit cu jurământ şi au jurat să umble în Legea lui Dumnezeu dată prin Moise, robul lui Dumnezeu, să păzească şi să împlinească toate poruncile Domnului, Stăpânului nostru, orânduirile şi legile Lui.” (Neemia 10:29)
De obicei, când citim, trecem peste genealogii şi peste listele lungi cu descrieri din Biblie. Dar Domnul le-a inclus şi pe acestea cu un motiv. Dumnezeul Bibliei este un Dumnezeu al detaliilor. El observă caracteristicile şi ne asigură că niciodată nu ne uită.
Aceste câteva exemple de genealogii ne spun că Dumnezeu ştie totul despre familiile noastre şi listele ne arată că El Se îngrijeşte chiar de ceea ce ar părea „nesemnificativ” în ochii altora. Isus spunea că Dumnezeu îngrijeşte şi de vrăbii şi ştie şi numărul perilor capului nostru: „Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. Şi chiar perii din cap, toţi vă sunt număraţi. Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii” (Luca 12:6,7). Dumnezeului căruia Îi pasă de aceste detalii Îi pasă şi de noi şi El ştie fiecare detaliu al lucrurilor care ne tulbură.
De aceea, putem veni cu deplină încredere şi putem avea asigurarea că Domnul Se îngrijeşte de fiecare aspect al vieţii noastre. Deşi acest lucru este liniştitor, şi aşa ar trebui să fie, totodată ar trebui să ne spună să fim şi noi atenţi la fiecare aspect al vieţii noastre.
Duminică, 24 noiembrie – Dumnezeu este implicat în istorie
1. Cum ne pot ajuta următoarele versete din cartea lui Daniel să înţelegem la ce se face referire în Ezra 1:9-11? Daniel 1:1,2
În Ezra sunt prezentate detaliile, iar în Daniel este oferită imaginea de ansamblu. Împreună, aceste versete ne arată că Dumnezeu conduce istoria.
„Istoria naţiunilor ne vorbeşte astăzi. Fiecărei naţiuni şi fiecăruia personal, Dumnezeu le-a desemnat un loc în planul Său cel mare. Astăzi, popoare şi indivizi sunt puşi la încercare, cântăriţi cu balanţa din mâna Aceluia care nu face nicio greşeală. Toţi îşi hotărăsc soarta prin propria alegere, iar Dumnezeu conduce totul pentru împlinirea planurilor Sale.” – Ellen G. White, Profeţi şi regi, p. 536
2. Ce spune pasajul de mai jos despre pedepsirea lui Belşaţar? Daniel 5:1,2,22-28,30
Babilonul a căzut în octombrie 539 î.Hr., când a fost cucerit de împăratul Cirus, conducătorul armatei medo-persane. Belşaţar, bazându-se în mod greşit pe succesul, luxul şi faima lui, a fost atât de arogant, încât a organizat un ospăţ măreţ chiar în seara care a culminat cu uciderea lui. Mâna divină a scris pe peretele palatului că zilele lui erau numărate şi se apropiau de final. Deşi cunoştea soarta şi experienţa convertirii marelui împărat Nebucadneţar, el nu a învăţat lecţia. Este la fel de tragic când nici noi nu ascultăm avertizările lui Dumnezeu şi nu luăm seama la învăţăturile Sale.
Prorocul Daniel era acolo, dar a fost ignorat. Când pierdem simţământul sfinţeniei lui Dumnezeu şi al prezenţei Sale în viaţa noastră, păşim pe o cale plină de încurcături, probleme şi tragedii care, în final, vor duce la moarte.
După ce i-a amintit împăratului despre Nebucadneţar, Daniel a spus: „Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai smerit inima, măcar că ai ştiut toate aceste lucruri” (Daniel 5:22). Cum putem fi siguri că nu facem aceeaşi greşeală? Cum ne ajută jertfa Mântuitorului să rămânem mereu smeriţi înaintea lui Dumnezeu?
Luni, 25 noiembrie – „În cetăţile lor”
3. Priveşte la listele din Ezra 2 şi Neemia 7. Ce observi acolo?
Repetarea listei din Ezra 2 (a celor întorşi din robia babiloniană cu Zorobabel şi Iosua) în Neemia 7 este intenţionată. Din nou, aceste liste ni se pot părea plictisitoare, dar ele ne descoperă ceva important – Dumnezeu Se îngrijeşte de fiecare detaliu care pentru noi poate părea neinteresant.
Zidurile Ierusalimului erau terminate şi textul biblic ne demonstrează că în prima generaţie a celor întorşi, generaţia Ezra-Neemia, cu toţii au contribuit la această mare realizare, deşi doar Dumnezeu le-a dat acest succes. Noua generaţie a construit pe realizările generaţiei anterioare, deşi misiunea ei era complicată, cu multe obstacole şi nu a fost îndeplinită în timpul propus.
Conducerea lui Ezra şi Neemia a fost valoroasă, dar şi poporul şi-a făcut datoria. Fiecare grup s-a implicat în diverse lucrări realizate în diverse momente, iar rezultatul a fost impresionant. Începutul (Ezra 2) este legat de sfârşit (Neemia 7) şi nu numai templul a fost reconstruit, ci şi Ierusalimul a fost renovat şi bine consolidat.
4. Ce ne spune Biblia despre succesul lor în a împlini voia lui Dumnezeu? Neemia 7:73
„Preoţii şi leviţii… şi tot Israelul s-au aşezat în cetăţile lor.”
În multe privinţe, întoarcerea lor şi reconstruirea au fost uimitoare. În urmă cu mulţi ani, ţara fusese cucerită, capitala era pustiită, templul era dărâmat, iar acum poporul se întorsese în aceea ţară şi reconstruise cetatea-capitală, cu zidul ei, totul, inclusiv templul. Probabil că şi israeliţii, şi cei din jur considerau aceasta o minune. Totul a fost făcut conform cu voia şi făgăduinţele lui Dumnezeu.
Sunt lucruri în viaţa ta care par lipsite de speranţă şi zadarnice, dar pentru care încă te încrezi în Dumnezeu ca să le rezolve?
Marţi, 26 noiembrie – Unde sunt preoţii?
Fără îndoială, după cum am văzut şi ieri, împlinirea uimitoare a profeţiei i-a adus pe evrei înapoi din Babilon.
Dar, ca în orice lucru în care sunt implicaţi oamenii, existau şi acolo probleme. Una dintre marile probleme era că, în ciuda tuturor făgăduinţelor minunate de restaurare după robie, mulţi evrei nu au dorit să se întoarcă în ţara părinţilor lor. Au preferat să rămână în Babilon. De ce?
5. Care era marea lor preocupare şi de ce ar fi fost aceasta o grijă pentru cineva care dorea să ducă înapoi poporul Israel în ţara natală? Ezra 8:1,15
Adevărul este că nu toţi evreii din Babilon au dorit să se întoarcă, chiar unii dintre leviţi au preferat să rămână acolo. Existau mai multe motive. Mulţi dintre ei se născuseră şi crescuseră în această ţară şi era singura pe care o ştiau. Alţii poate că nu doreau să pornească în lunga şi periculoasa călătorie spre o ţară necunoscută pentru ei. Dar, în ciuda tuturor problemelor, s-au întors suficienţi leviţi ca să slujească la templu (vezi studiul de joi).
„De acum, evreii care rămăseseră în ţara robiei erau deja acolo de mai bine de un secol şi jumătate. Săpăturile de la Nippur au scos la lumină mai multe documente care arată că, în timpul domniei lui Artaxerxes I, în Mesopotamia locuiau mulţi evrei bogaţi. Probabil că a fost foarte greu pentru Ezra şi tovarăşii lui să îi convingă pe atât de mulţi să se întoarcă împreună cu el. Aceşti colonişti care se întorceau se puteau aştepta doar la o viaţă grea de pionierat în vechea ţară, cu mult mai puţine facilităţi decât în Babilon. Ţinând cont de toate aceste aspecte, este surprinzător să vedem că Ezra a reuşit să convingă aproape două mii de familii să se alăture fraţilor lor în călătoria spre ţara natală.” – Comentarii biblice AZŞ, vol. 3, p. 376
„În Împărăţia lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri” (Faptele 14:22). Ce ne spune acest lucru despre încercările şi greutăţile care îi aşteaptă pe cei care doresc să Îi slujească lui Dumnezeu cu credincioşie?
Miercuri, 27 noiembrie – Smerit înaintea lui Dumnezeu
6. Ce făgăduinţă îi fusese făcută poporului evreu? Ce trebuia să însemne ea, pe lângă altele asemănătoare, pentru bărbaţi ca Ezra şi Neemia? Deuteronomul 30:1-6
Ezra şi Neemia cunoşteau profeţiile. Ei ştiau că Dumnezeu avea să aducă poporul înapoi din robie. În Neemia 9 se arată ei şi-au înţeles istoria şi motivele necazurilor lor. În acelaşi timp, ei cunoşteau călăuzirea şi mila lui Dumnezeu, în ciuda păcatelor lor, de aceea, se încredeau în Domnul, care îi adusese înapoi din robie, că avea să le dea succes. Totuşi aceste făgăduinţe nu însemnau că nu aveau să se confrunte cu multe probleme. În câteva studii din acest trimestru am văzut încercările şi situaţiile cu care s-au confruntat, chiar având făgăduinţele lui Dumnezeu.
7. Ce situaţie este prezentată în următorul pasaj? Care a fost răspunsul lor? Ezra 8:16-23
În ciuda făgăduinţelor, Ezra ştia cât de periculoasă era călătoria. De aceea, postul şi smerirea înaintea lui Dumnezeu erau un mod de a recunoaşte cât de dependenţi erau de Domnul pentru succes. În acel moment, cu atât de multe pericole în faţă, Ezra se gândise şi să ceară ajutor şi protecţie din partea împăratului. Dar a ales să nu o facă, spre deosebire de Neemia (Neemia 2:9), care a avut protecţia împăratului pentru călătorie. Fără îndoială că Ezra a simţit că, dacă ar fi cerut ajutor, acest lucru ar fi fost o dezonoare la adresa lui Dumnezeu, căci el îi spusese deja împăratului: „Mâna Dumnezeului nostru este, spre binele lor, peste toţi cei ce-L caută, dar puterea şi mânia Lui sunt peste toţi cei ce-L părăsesc” (Ezra 8:22). În acest caz, totul a decurs bine pentru ei, căci mai târziu Ezra a scris că Dumnezeu i-a protejat şi au ajuns în siguranţă la destinaţie (vers. 31).
Noi trebuie să ne încredem în Domnul în orice lucru. Dar sunt şi momente în care putem cere ajutor chiar şi din partea celor care nu sunt în credinţă? În multe cazuri, de ce nu ar fi greşit acest lucru, ci chiar potrivit?
Joi, 28 noiembrie – În cetatea sfântă
8. De ce a trebuit să se tragă la sorţi pentru a stabili cine să locuiască în Ierusalim şi cine în celelalte cetăţi? Neemia 11:1,2
Ce ne învaţă Neemia 11? Era necesar ca locuitorii Ierusalimului să fie dintre cei nou-veniţi, care se întorseseră din robie.
În aparenţă, era mai uşor să trăieşti la sat decât în cetate. Oamenii aveau terenul lor, moştenit de la înaintaşii lor. A-l abandona şi a se muta în Ierusalim era un sacrificiu şi mulţi s-ar fi simţit îndreptăţiţi să creadă că erau „smulşi din rădăcini” dacă plecau. Viaţa venea cu noi provocări şi stilul de viaţă în cetate era cu totul diferit de traiul la ţară. Întotdeauna, mutarea într-un loc nou, necunoscut, este dificilă.
Este greu să te muţi într-un alt oraş sau într-o altă ţară, unde trebuie să fie vestită Evanghelia. Misiunea în oraşe cere dispoziţia de a înfrunta surprize şi greutăţi.
„Lucrătorii noştri nu înaintează cum ar trebui. Conducătorii noştri nu-şi dau seama de lucrarea care trebuie făcută. Când mă gândesc la oraşele în care s-a făcut atât de puţin şi în care se află mii de oameni care ar trebui să fie avertizaţi cu privire la apropiata venire a Mântuitorului, sunt cuprinsă de o puternică dorinţă de a vedea bărbaţi şi femei pornind la lucrare în puterea Duhului Sfânt, umpluţi de iubirea Domnului Hristos pentru sufletele care stau să piară.” – Ellen G. White, Mărturii pentru biserică, vol. 7, p. 40
9. De ce este menţionată o listă lungă de preoţi şi leviţi în cartea lui Neemia? Care este legătura dintre ei şi consacrarea zidului Ierusalimului descrisă în a doua parte a capitolului 12? Neemia 12
Dumnezeu doreşte ca lucrurile să fie făcute în ordine. Mai întâi este nevoie de oameni consacraţi pentru a se putea face lucruri măreţe. Aceste familii de preoţi l-au ajutat pe Neemia să construiască zidurile fără intervenţii din exterior, ca să se poată închina în siguranţă Dumnezeului celui viu în templu. Zidurile erau importante pentru siguranţă, dar, fără preoţi devotaţi, adevărata închinare era în pericol. De aceea, toţi oamenii, în diversele responsabilităţi, aveau câte un rol anume de îndeplinit.
Vineri, 29 noiembrie – Un gând de încheiere
„Mai sunt şi din aceia care au cunoscut iubirea plină de iertare a Domnului Hristos şi care în adevăr doresc să fie copii ai lui Dumnezeu şi totuşi îşi dau seama de nedesăvârşirea caracterului lor, de viaţa lor plină de greşeli şi încep să se îndoiască de faptul că inimile lor au fost cu adevărat reînnoite prin Duhul Sfânt. Unora ca aceştia le spun: Nu daţi înapoi cuprinşi de disperare! Va trebui adesea să ne plecăm şi să plângem la picioarele Domnului Hristos din cauza scăderilor şi greşelilor noastre, dar nu trebuie să ne descurajăm. Chiar dacă suntem biruiţi de vrăjmaş, nu suntem lepădaţi, nu suntem uitaţi şi respinşi de Dumnezeu. Nu! Domnul Hristos este la dreapta lui Dumnezeu, mijlocind pentru noi… El vrea să vă facă iarăşi după chipul Său şi să vadă reflectându-se în voi curăţia şi sfinţenia Lui. Dacă vă veţi supune Lui, Cel care a început această lucrare bună în voi o va duce mai departe până la ziua revenirii Domnului Hristos. Rugaţi-vă cu mai multă căldură, credeţi mai mult!” – Ellen G. White, Calea către Hristos, p. 64
Studiu suplimentar: Ellen G. White, Calea către Hristos, Capitolul 7 — „Dovada adevăratei ucenicii”.
STUDIU LA RÂND – BIBLIA ŞI CARTEA EVANGHELIZARE
Biblia: 2 Cronici 33 – Ezra 3
1. Cum a cunoscut Manase că Domnul este Dumnezeu?
2. Cine dintre cântăreţi era recunoscut ca „văzătorul împăratului”?
3. Unde scrie că „ţara şi-a ţinut Sabatele ei şi s-a odihnit”?
4. în ce situaţie nu se puteau deosebi strigătele de bucurie de glasul plânsetelor poporului?
Evanghelizare, Secţiunea 5 — subcapitolul „Organizarea adunărilor de evanghelizare”
5. Ce anume nu vrea Dumnezeu cu privire la „armata” Sa?
Aici puteţi citi cartea Evanghelizare de Ellen G. White.
Descarcă cartea Evanghelizare.pdf
Ştirile de Sabat (video), pot fi vizionate sau descărcate de pe adresa de Internet: Biserica Adventistă – Zona Muntenia secţiunea „Ştirile de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Conferinta Muntenia – Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea”, meniul: Videoclipuri.
Ştirea misionară video pentru Şcoala de Sabat poate fi descărcată şi vizionată accesând una dintre următoarele adrese de Internet: resurse.adventist.pro, meniul „Departamente”, secţiunea „Şcoala de Sabat”, sau de pe YouTube canalul: „Şcoala de Sabat” meniul: Videoclipuri.
Alte resurse veţi mai găsi şi la pagina primei şi ultimei lecţii din trimestru!